Page 90 - Drumul_socialismului_1971_01

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4W4 • VINERI 29 IANUARIE 1971
2
* nr-or

Vom duce mesajul muncii entu CÎT DE EXACT POATE FI

TIMPUL PROBABIL...
ziaste a tinerilor hunedoreni O scurtă ştire Agerpres in­ teorologii noştri dc prestigiu, fn ziua aceea, privirile ex­

forma nu demult i „La Insti­ ale cărui prognoze le-aţl pu­ perimentatului „detectiv cos­
tutul de meteorologie şl hi­ tut deseori asculta la pos­ mic" erau îndreptate spre
meinice cunoştinţe profesio­ manifestare a sentimentului drologie a fost dată fin folo­ turile de radio. Deodată o uriaşă porţiune din Atlan­
nale, organizaţiile UT.C. au de dragoste pentru patrie, ca­ sinţă staţia de recepţionere mi-a spus i tic, transmîţînd imaginea u­
datoria să considere ca obiec­ re contribuie la educarea prin a Imaginilor de la «atellţli — Atenţie, intrăm pe re­ nei furtuni ce avea tendinţa
tiv central al activităţii lor muncă a tinerilor, la cultiva­ cepţie. să se transforme în uragan.
stimularea răspunderii şl In­ rea conştiinţei socialiste a a­ meteorologici'. O simplă apăsare pe un Ni se părea câ privim prin-
problemele noi pe care le teresului tinerilor de a fi în cestora, este activitatea volun- Bineînţeles, parcurgînd a­ buton sl In cele două căşti tr-un telescop ultramodern
impun sporirea, în actualul permanenţă Sn pas cu cuceri­ tar-patrloticâ. Dacă în anul ceste rtndurl am încercat nu s-au lâcut simţite numalde- spirala unei nebuloase.
cincinal, a nximârului de sa­ rile ştiinţei şi tehnicii, de a trecut tinerii din judeţul nos­ numai admiraţia pentru ma­ cît semnale radio Fireşte,
lariaţi. creşterea ponderii contribui Ia aplicarea acesto­ tru au făcut dovada înalte­ rile cuceriri ale ştiinţei şi momentul era emoţionant La fiecare trecere n sa­
muncitorilor fin structura de­ ra în activitatea unităţilor e­ lor lor calităţi civice şi mora­ tehnicii contemporane, dar pentru un neiniţiat. Şi cum telitului prin zona de rn-
mografică a populaţiei. Aco­ conomice. Trebuie extinse o­ le, colectînd 40 000 tone me­ am fost cucerit şi de curio­ să nu fie, cind ştîî câ ase­ dio-audibilitate a staţiei, pot
modarea tinerilor muncitori limpiadele şi concursurile cum tal vechi, particlpînd Ja împă­ zitatea de a o vedea Aşa se menea semnale veneau de la fi recepţionate 3-4 imagini,
cu condiţiile nDuncii pe şanti­ sînt „Meseria — brăţară de durirea a 94,65 ha, plantind face că într-una din zilele distanţe de zeci şi sute de ceea ce înseamnă câ zilnic
ere şi în întreprinderi sînt aur" şi „Buna servire" 42 771 plopi şi arbuşti orna­ trecute mă aflam instalat kilometri. se pot obţine 15-20 imagini.
Executarea unor reparaţii de calitate la tractoare consti­
probleme care implică, din (pentru lucrătorii din comerţ), mentali, amenajind 30 km tuie o preocupare de seamă a colectivului de mecanizatori de într-un fotoliu In faţa unui Un alt moment, şl mai Ele sînt imediat prelucrate
partea organizaţiilor UTC., drumuri, în anul acesta va ecran nu prea mare. La u­ emoţionant i încă o apăsare şi utilizate de serviciile pen­
o cunoaştere cît .mai exactă a „Stâpîni pe volan", „Sigu­ trebui să acordăm o şi mai la S.M.A. Haţeg. rechi aveam două căşti. Ală­ pe buton şi pe micul ecran tru prognoza timpului, ofe­
In fotografie vă prezentăm un aspect de la repararea unui
realităţii, in vederea dife­ ranţă şi măiestrie" (pentru ti­ mare atenţie acţiunilor de tractor. Foto : V. ONOIU turi se afla tovarăşul Oheoi*- îşi fac imediat apariţia ima­ rind astfel posibilităţi de
renţierii şi diversificării acti­ neri din transporturile auto muncă voluntar-patrioticâ. A- ghe Stoica, unul dintre me- gini fotografice. Avlnd o zo­ informare urgentă în ceea
vităţii pe baze reale. In acest şi feroviare) şi concursurile ceastâ activitate trebuie orien­ nă de audibilitate radio ca­ ce priveşte repartiţia for­
sens, acţiunea de predare a pentru meseriile de strungar, tată spre obiective de interes re cuprinde un careu cu la­ maţiunilor de nori şi a ma­
tr-o participare entuziastă, de­ Vă răspundem la întrebare
ştafetei muncii de către cel ce constructor, sudor etc., profe­ major, Sn care tineretul nos­ tura de 1 500 kilometri, sta­ selor de aer, elemente pri­
ies la pensie celior care se sii cu pondere însemnată în tru să-şi afirme prezenţa prin- ţia poate obţine imagini în- mordiale pentru prevederea
angajează pentru prima oară, activitatea economică a jude­ cepind de deasupra Golfului timpului în zona geografică
să fie precedată de ample ac­ ţului. liberată, proprie vîrstei şi a­ Persic şî Siberiei Centrale a tării noastre
ţiuni, ele să contribuie la cul­ In condiţiile procesului di­ nilor In care se formează. pînâ în nordul Atlanticului. Iată, aşadar, cum (impui
tivarea mîndrieî tinerelului de namic de modernizare a între­ Evenimentele de profundă Gh. Opreanu, din satul Ro­ de vîrslâ In baza acordului gara este cascada cu ce) Cu alte cuvinte, nu numai probabil tinde să devină...
a şti că face parte din marele prinderilor noastre, ale apli­ semnificaţie din viaţa poporu­ vina, ne scrie că este pensio­ pe care îl veţi da, oficiul de mai mare debit de apă. ţâri sau părţi marine sau o- exact, un paradox ni cărui
detaşament al muncitorilor cării în practică a măsurilor lui nostru — semicentenarul nar de invaliditate încadrai pensii va face cuvenitele mo­ loan Pecurar. din Densuş, ceanîce cad simultan sub o­ martori oculari sînlem noi
care lucrează pe şantierele In­ adoptate de partid pentru în­ Partidului Comunist Român în gradul II, din anul 1969. dificări. ne scrie câ în anul 1941 a chiul mereu atent al sate­ înşine.
dustriale din judeţul nostru. zestrarea cu tehnica avansată şi cel de-al IX-lea Congres Semnatarul scrisorii are vîr- Victoria Coman, din Sâlaşu fost rănit grav in timpul răz­ litului meteorologic, cî con­
Formarea şi educarea tine­ a unităţilor industriale, dez­ al UT.C. — cheamă tinere­ sta de 59 de ani, dovedeşte o de Sus, ne scrie câ în luna boiului. Pentru aceasta a fost tinente întregi. r o lt ea n u
rilor Sn spiritul disciplinei voltarea pasiunii tinerilor fa­ lul hunedorean să-şi afirme vechime în cîrnpul muncii de august 1970 a înaintat la O- pensionat IOV.R. A benefi­
muncitoreşti trebuie să de­ ţă de studierea literaturii teh­ maturitatea în muncă pe toa­ 30 de ani, din care 2 ani şi ficîul de pensii Deva actele ciat de acest ajutor de la
vină o preocupare per­ nice de specialitate devjne un te şantierele construcţiei vie­ 6 luni în grupa întîi. Ci­ pentru a primi un ajutor so­ dala de 19 martie 1943 pînâ
manentă a organizaţiilor factor important pentru pro­ ţii noi, de la muncitorul din titorul ar vrea să ştie dacă cial. Cititoarea ar vrea să în anul 1940, după aceea î
UT.C. din întreprinderi, ge. gresul economic. Se Impune adîncurîle de cărbune şi mi­ are dreptul Io transformarea ştie dacă are sau nu drep­ s-a sistat pensia. Recent, sem­
neralizîndu-se la nivelul or­ cu acuitate crearea, in prin­ nereu pînâ la adolescentul din pensiei de invaliditate in pen­ tul să primească ajutor natarul scrisorii a făcut din IO antre nan
ganizaţiilor de bază dezbate­ cipalele centre industriale ale şcoală Perioada scurtă ce a sie pentru limită de vSrstâ social Da, oficiul de pensii nou demersuri pentru a be­
rile, discuţiile publice pe te­ judeţului, la nivelul unităţi­ rămas pînâ Ia deschiderea lu­ Acest drept, tovarăşe O- a luat în calcul dosarul dv. neficia de pensie I O.V.R. Co­
me ca i „Fiecare minut fruc­ lor, a cercurilor tinerilor in­ crărilor celui de-al IX-lea preanu, îl aveaţi de la data cînd In această lună vi se va ex­ misia de expertiză medicală
tificat cu valoare maximă gineri şi tehnicieni, a căror Congres al U.T.C. trebuie s-o aţi fost propus pentru pen­ pedia prin poştă suma de l-a respins, pe considerentul 'ASPUND LA 6 ÎNTREBĂRI
pentru producţie“, „Procea re­ activitate să-şi propună găsi­ facem bogată în fapte, pen sionare pe cale medicală Cum 1 420 lei, ce reprezintă ajuto­ câ dumnealor li s-a părut câ
buturilor“, „Vitrina calităţii", rea unor forme operative de ca delegaţii hunedoreni la acest lucru nu a fost scsiz.at rul social la care aveţi drep­ invaliditatea ar fi _ survenit
gazetele „Tineretul şl produc­ informare tehnico-ştiinţificâ. cel mai înalt forum al orga­ la timp de către cei în mă­ tul, începînd cu luna sep­ nu In timpul războiului, ci
valorificarea potenţialului cre­ sură să o facă, dv. aţi rămas tembrie 1970. In baza anilor mult mai lirziu, adică in a­ AZi — Ion Bălănescu
ţia*, „Ce ştim despre tovară­ ator prin organizarea unor nizaţiei noastre revoluţionare fincadrat tot în pensie de lucraţi s> a salariului pe nul 1954 Cititorul ne întrea­
şii noştri de muncă' şi alte grupe de Invenţii şi raţiona­ să ducă mesajul hărniciei, en­ boală. Ce râmîne de făcut care l-aţi avut, vi s-a stabi­ bă unde anume să se adrese­
tuziasmului şl generozităţii ti­
forme de activităţi care pot lizări care să soluţioneze te­ neretului din acest judeţ, în­ pentru rezolvarea cazului ? lit un ajutor social lunar în ze pentru a putea stabili câ (Jiul Petroşani)
să dezvolte responsabilitatea me de Interes major pentru scris viguros pe harta eco­ înaintaţi la Oficiul de pen­ sumă de 250 lei, la care se el este rănit în timpul celui In prima parte a campio­
faţă de meserie. Ţintnd sea­ producţie. sii Deva o cerere de transfor­ mai adaugă 34 lei pensia su­ de al doilea război mondial. natului diviziei A de fotbal, — Reţin două, dar cifrele
ma de faptul că fiecare mun­ Este bine ştiut că una din­ nomică ş! social-culturalâ a mare a pensiei de invalidita­ plimentară Decizia cu care Redacţia a luat legătura cu echipa Jiul Petroşani a ocu­ vorbesc mai bine. Uite. aca­
citor trebuie să posede te­ tre formele Importante de patriei noastre. te Sn pensie pentru limită vi s-au acordat aceste drep­ oficiul de pensii. De aici am să, cu F C. Argeş, şi în depla­
turi poartă nr. 13 16 81 fost informaţi câ s-au făcut pat. după cum se ştie, un loc sare, cu Farul, am făcui cele
Eleva G. O., din Orâştie, demersuri la arhiva militară mult prea modest în clasa­ mai bune meciuri din tur
vrea să ştie dacă cascada de Ia Rîmnicu Sărat, dar s-a ment — 13 — faţă de posibi­ (chiar dacă la Constanţa am
Niagara este cea mai mare comunicat câ nu au în evi­ lităţile eî reale, faţă de pro­ pierdut cu 1—0)
din lume, întrucît în manua­ denţa dumnealor foaia dv. de misiunile jucătorilor la înce­ — Si cel mai slab?
lul geografic nu se face nici observaţie sau procesul ver­ putul turului, faţă de aştep­ — Au fost tot două : acasă,
0 precizare în acest sens. bal de clasare. Pentru a vă tările iubitorilor echipei. Ca­ cu UTA, în prima etapă, şi
Cascada Niagara nu este ajuta, s-a dispus ca dosarul uzele acestei comportări sub­ în deplasare, cu Dînamo Bu­
din
cea mai mare din lume. înăl­ şi decizia de respingere să mediocre a fotbaliştilor mai cureşti. în etapa n Xl-n
Petroşani au făcut de
consideraţi câ n
— Care
minerilor de Petrila către colectivele exploatărilor ei este de cel mult 60 de m, fie înaintate la comisia in­ multe ori subiectul unor ar­ fost principalul cîşlig al echi­
ţimea de la care cade apa
terjudeţeană de expertiză me­
pei (nu ne referim In un meri
dicală. O să vi se comunice
Or, în lume există
peste
De
în presa de specialitate.
care au înălţimi de cascade din timp cînd anume urmea­ ticole în ziarul nostru ca şi anume) în prima parte a
ză să vă prezentaţi la comisie.
campionatului?
1 000 m. Exemplu : In Vene­
aceea, nu ne vom referi din
din judeţul Hunedoara zuela cascada Angel ; în A­ In cazul că şi de aici vi se va nou la ele, ci vom consemna rea fizică. I>a venirea mea la
pregăti­
— Fără îndoială,
da negaţie, nu râmîne decît
frica de Sud cascada Tugala.
răspunsurile
antrenorului
Aceste cascade nu prea au să vâ adresaţi comisiei cen­ principal, Ion Bălănescu, la cîrma Jiului, echipa era foar­
popularitate în lume fiindcă trale de expertiză medicală, cîteva întrebări care vizează, te deficitară la acest capitol.
nu li s-a făcut o publicitate cu sediul în Bucureşti. în general, atît ceea ce a fost, De aceea am insistat mult a­
0 Gradul de utilizare a mojlnlfor-unelte din atelierele pro­ supra lui şi cred câ am reu­
r m w m m s s i prii va spori cu S la cută ; susţinută ca Niagarei. Tre­ N. PANAITESCU dar şi ceea ce speră că va re­ şit unele lucruri bune (în a-
C llLi - «—.PU^wJ 0 Indicele de folosire a fondului de timp maxim disponibil buie reţinut însă câ Nia- aliza în retur cu elevii săi. ceaslă privinţă, evident)
vo creşte cu 0,5 la sută ; — V-nm ruga să apreciaţi — In 10 ianuarie aţi relu­
PROGRAMUL II : 6,00-8,10 Pro­ în cîteva cuvinte evoluţia e­
0 Vom crea condiţii corespunzătoare pentru sporirea vite­ 0 Vom spori cu 30 lei volumul producţiei globale 1a mia de gram muzical de dimineaţă ; 8.10 chipei Jiul In turul campio­ at cu forţe proaspete antre­
zelor de avansare cu 2,5 ml pe lună in abatajele frontale şi cu lei fonduri fixe. Tot înainte ; 8,25 Mari interpreţi : natului. namentele. Asupra căror ele­
1,0 ml pe lună la săparea galeriilor; Minerii de ta Petrila, întruniţi In adunarea generală pentru Wilhelm Furtu-dngler ; 9,00 Cîme- mente insistaţi în mod deo­
0 Vom realiza un volum suplimentar de lucrări de deschi­ dezbaterea sarcinilor de plan şl angajamentelor pe 1971, işi ex­ PROGRAMUL I : 6,00 De la 0.00 cul 6âptâmtn1l : 9.10 Cur9 de lim­ — De evoluţia Jucătorilor sebit şi ee perspective între­
ba spaniolă ; 3.35
Matineu tea­
deri, in valoare de 1 milion lei, din care pinâ la 1 mai 400 000 primă convingerea câ toate colectivele minereşti din judeţul nos­ la 9,30 ; 9,30 Memoria pâmlniului tral ; 11,20 Muzică uşoară ; 11,55 sînt mulţumit. Sînt nemul­ vedeţi echipei la sfîrşitul cam­
românesc (reluare) ; 10.05 Pagini
lei j tru vor analiza cu răspundere şi competenţă rezervele de core din operete ; 10,30 Fonoteca pen­ Ştiinţa la 2l : 12.03 Avanpremieră ţumit insă de rezultatele pe pionatului ?
0 Vor fi puse in funcţiune înainte de termen cu 1-12 luni dispun, se vor angaja cu toată fermitatea, abnegaţia şi dăruirea tru coptJ ; 11,05 Din clniecele po­ cotidiană ; 12,15 Cutorl pe porta­ care le-au obţinut, mai ales — Sigur eă insistăm aşuijţn
următoarele obiective miniere : deschiderea blocului II, orizontul in marea întrecere închinată aniversării celor 50 de ani de la poarelor ; 11.15 Consultaţie Juri­ tiv ; J2.40 Arii din operete ; 13,00 în unele meciuri, în care tuturor elementelor rV nnzâ
Concert de prlnz ; 14,08 Interpreţi
dica ; 11,25 Prietenii muricil co­
XVI, deschiderea blocurilor III şi (V, orizontul XIV, remizele de crearea gloriosului nostru partid, pentru a ne aduce intreaga rale ; 12.00 Melodii executate la de muzică populară : 14.30 Odă greşelile elementare ale unor cuprinse în planul de pregă­
locomotive de la orizonturile XVI şi XIV ; noastră contribuţie la edificarea multilaterală a patriei socialiste. orgă de Klaus Wunderllch ; 12.10 limbii romăne : 15.00 Melodii de apărători ne-au privat de tire. Adică, mnî Snlîi, asupra
Un Interpret şl rolurile sale Ele­ Noru Demetrlad : 15.20 Jocuri fe­ puncte meritate. Adică, rezul­ readaptării la efort fizic, apoi
na Cemel In „Amneris“ din ope­ cioreşti ; 15,30 Radio şcoală ; tatele n-au fost în concor­
ra „Aida" de Verdi ; 12..10 Melo­ 10,00 Radiojurnal : 16.15 Actori. In­ danţă cu comportarea jucă­ asupra realizării unui cres­
dii populare ; 13,00 Radiojurnal : terpreţi de muzică uşoară : cendo Sn privinţa condiţiei fi­
13 10 Avanpremieră cotidiană ; ştefan Bănică şl Dan Tufaru ; torilor în teren. Pe parcursul zice, faţă de nivelul atins în
13,22 Rebus melodii ; 14,00 Compo­ 16,30 Piese pentru vioară de Frllz turului, elevii mei au evoluat ultimele etape ale turului, a­
CINEMA zitorul Eflptâmfnil : Frédéric Cho­ Krelsler ; 18.55 Pe teme de pro­ crescendo şi. prin eliminarea supra subordonării tehnicii
unor greşeli şi
tecţia muncii : 17,00 Album
păstrarea e­
pin : 14.40 inttnerar folcloric mu­
de
zical i 15.05 Revista economică :
de poo2le românească : 18.00 Pu­
16.20 Concert de estradă ; 16.00 mu2lcâ populară ; 17.30 Bibliotecă chilibrului, sînt capabili de individuale jocului colectiv,
DEVA : Sechestrul de per­ Radiojurnal ? 36,15 Mţizicâ de pro­ blicitate radio : 18.20 Pagini sim­ mai mult în retur. cursiv. în viteză, asupra îm­
soana („Patria“) | Impostorii menadă ; 16.30 * Muzică uşoară : bunătăţirii participării dina­
şl Sub semnul Iul Monte-Crls- fonice de mare popularitate ; 18,55 — Ne-aţi putea spune cit
to („Arta") ; SIMERIA : Păsă­ 10.50 Publicitate radio ; 17,00 Pen­ Partidului, inima şl versul. Mlhal aţî realizat din cît v-aţl pro­ mice. combative si continue
rile („Mureşul“) ; H U N E ­ tru patrie ; 17.30 Orchestra de Negulescu — „Ţară de Imn" ; la fazele de atac. după o fer­
D O A R A : Fantasme („Sl- muzică populară a Radiotelevizl- 1905 Clntecul e pretutindeni r pus la începerea turului? mă disciplină tactică. Acum.
dorurglstul“) ; Salariul groa­ unll : 18,00 Orele serii ; 20,00 Ta­ 19 30 Momente din lsiorfa partidu­ — Personal nu mî-am pro­ pentru că-mi cunosc echipa,
zei („Constructorul“) ; CA­ bleta de re ară : 20.0S Zece melo­ lui $1 literatura lor. • Februarie
LAN : Căsătorie In stil grec dii preferate : 20.30 Bijuterii muzi­ 1933 : 19,50 Noaple hună. copil ; pus nimic pentru câ nu cu­ pot sn anticipez $i eu un
(„XI Iunie“) ; TELIUC : Sim­ cale ? 20..‘5 Ştiinţa la zl ; 21.00 „Norut" de Naz.tm Hikmet : 20.00 noşteam valoarea echipei. loc în prima jumătate a cla­
paticul domn „R" („Mine­ Muzică de café-concert : 21.25 Scară de oncrâ ; 22.30 Dezbateri Secţia a avut totuşi un obiec­ samentului In sfîrşitul retu­
rul"); PETROŞANI: „Z" $i Ar­ P C.R. — 50. Consemnări de Paul culturale. Sociologia şl procesul tiv. Dacă privim prin prisma
goman superdiabolirul („7 No­ Popcscti-Neveanu ; 21.30 Revista de urbanizare : 22.30 Potpuriuri rului şi conducerea Jiului
iembrie") ; LUPENI : Profe­ SlacArelor : 22.00 Radiojurnal : de muzică uşoară ; 23,05 Muzică lui, n-am realizat decît 40 la pînâ la finala „Cupei
sorul Infernului („Cultural") ; 22.30 Reportaj In Dn major ; 22.55 instrumentală franceză din sec. sută, dacă ne gîndim la ceea României". Tonte aceslea.
LONEA : Jandarmul sc însoa­ Moment poetic ; 23.00 Reportaj In XVI—XVIII ; 24.00—1,00 Lucrări de
ră („Minerul“) ; Operaţiunea Do major (continuare) : 0,03—6,00 ce puteam face acasă, procen­ însă, cu o condiţie: ca între­
„Lady Cliaplin" („7 Nolembrl- Estrada nocturnă. Wilhelm Bergen tul realizat este cam de 61 la gul Iot ce-l voî aven la dis­
c“) ; ANTNOASA : Petrece­ sulă. Puţin totuşi. poziţie să fie bun de joc. De-
rea („Muncitoresc*1) ; PETRI­
LA : Bănuiala („Muncitoresc“) ; — Reţineţi vreo întîlnire în ocamdniă cu toţii vrem şi ne
VULCAN : Vlnătorul de căpri­ VREMEA care echipa Jiul a jucat cel înţelegem bine.
oare („Muncitoresc") ; URI- re, va fl cuprinsă ziua Intre
CANI ; Nu fl trist („7 No­ 4 Şl 7 grade, Iar noaptea In­ mai bine? DUMITRU GHEONEA
iembrie“) ; BARBATENI : V|- tre minus 2 ol 1 grad. Dimi­
neaţa — ceaţă locală.
rldiana („6 August") ; Or AŞ-
TIE : 100 dc carabine („Patrl-
a “) ; Marile vacante („Flacă­ PENTRU 24 DE ORE PENTRU URMĂTOARELE
ra") ; GEOAGIU-BÂI : Acţiu­ Petreceţi concediul în
nea „Vulturul" ; HAŢEG : Vremea va fl schimbătoare DOUA ZILE
Degetul de fler („Popular") ;
BRAD : SA ucizi o pasăre cln- cu cerul temporar noros. Vremea va rămlnc schimbă­
tâtoare („Steaua roşie”) ; GU- VIntul va Ruda slab din nord- toare. cu corul mal mult Aco­
RABARZA : Castelul condam­ vest. Izolat, va ploua slab. perit. Temperatura In scăde­ străinătate prin 0. N. T.
Combinatul avicol de la Mintia, una din unităţile agricole în care metodele Industriale naţilor („Minerul") ; ILIA : Temperatura, In uşoară seăde- re u$oarA,
BAIeţM In haine dc piele („Lu­
dau o înaltă eficientă economică. mina").
SE ORGANIZEAZĂ EXCURSII FAMILIARE (2 iau mai
multe persoane) CU TRENUL, AVIONUL, MOTOCICLETE SI
AUTOTURISME IN R.P.U., R.S.C., R.D.G., R.P.P., U.R.SS,
Şl R.P.B.
Se asigură :
D in t o t d e a u n a m i n t e a o- ne I n o v a t o r i l o r c o m b i n a t u ­ giştilor, u ş u r î n d - o şi î n n o b i - ţie m a i m a r i , cu e f o r t u r i ţ ie — p o a t e m ă b u c u r ă m a i - pensiune completă sau demipensiune
uiului a fo st o î n a i n t e— m e r ­ lui. li n d -o cu v a l e n ţ e l e s c u m p e m i n i m e . m u lt . N u - i tot u n a să f o l o ­ - cazare in hoteluri, campinguri, cămine studenţeşti
g ă t o a re , c u t e z a n ţ a şi i s c u ­ N u m e l e că r ui si d e ru rg i s t - m u n c i t o r i l o r : d e p ă ş i r i l e p l a ­ — C e s a ti s fa c ţii s i m ţ i ţ i a- s i m la o ţ e l ă r i e 2 500 de — bilete de tren, avion sau benzina
si n ţ a i-au fo st n el i p si t e, h i i n o v a t o r să-l m e n ţ i o n ă m ? n u r i l o r d e p r o d u c ţ i e i n i ţ ia ­ l u n c i c i n d c ă u t ă r i l e d v . sint lăn ci i n t r - u n an, sau n u m a i — bani de buzunar.
î n v e r ş u n a t a î n c l e ş t a r e cu A l i n g i n e r u l u i Ş t e f a n M o - le... a p l i c a t e , d a u r a n d a m e n t e , 300. D e c u r l n d a m s p r i j i n i t COSTURI
v i t r e g i a n at u ri i, cu î n t u n e r i ­ ciofan, d e la l a m i n o r u l de — C e v ă f ace să c ă u t a ţ i a d u c c ee a ce aţi u r m ă r i t in p e m u n c i t o r i i N i c o l a e B a l i c a R.P. Bulgaria de la 99 Iei la 1S7 fel pe zl
cu l a d i n c u r i l o r p ă m i n l u l u i s i r m ă , cu 53 de i n o v a ţ i i şi m e r e u , să i n v e n t a ţ i şi să i­ p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e ? şi V i r g i l B o z a să re a l i z e z e o R.S. Cehoslovacia de la 95 lei la 1fl9 le; pe
ori cu î n ă l ţ i m i l e v ă z d u h u ­ i n v e n ţ i i a p l i c a t e in u l t i m i i n o v a ţ i , să d e s c o p e r i ţ i lu cru ri — U n o m ca r e işi i u b e ş t e i n o v a ţ i e . S ă ş ti ţi c ă şi a ­ R.D. Germană de la 69 lei la 190 lei pe zi
lui, o m u l a c u t e z a t, s-a b ă ­ ani, sa u al a p e d u c t i e r u l u i noi, să iubiţi n o u l şi să- l m e s e r i a a l e a s ă — ast a in- c e a s t ă i n o v a ţ i e m i - c dr ag ă . R.P. Ungară de la 50 lei la 219 lei pe zi
tut, a biruit, s-a je r tf i t , P a r c ă ar fi a m e a . D o a r e a R.P. Polonă de la 73 lei la 172 lei pe zi
d a r nu s-a o p ri t d i n l u p t ă noastră... U.R.S.S. de la 92 Iei la 115 ie; pe zi
10,00-11,00 Emlslunt-Iecţll pen­ n ic i o d a t ă . Ş i p e n t r u a r e s ­ — C o n t i n g e n t u l d e i n o v a ­ Durata excursiei şi traseul se stabilesc de către solici­
tru lucrătorii din agri­ p e c t a cu sf i n ţ e n i e leg ea f i ­ to ri ai c o m b i n a t u l u i , a c e ş t i tanţi.
cultură. Creşterea porci­
lor ; rii — leg ea e x i s t e n ţ e i n o a s ­ iscus iţ i a d e p ţ i ai n o u l u i Relaţii^ suplimentare (a filialele dîn Brad, Deva, Haţeg,
17.00 TeleşcoalA : Malcmallcâ, t re — nu ne s a ti s fa c e ce ea sî n t m i n d r i a noastră — ne Petroşani, Hunedoara şi Orâştie.
(cl. a Xll-e): Metode de ce a m d o b i n d i t , v r e m m a i spunea ing. Ilie N i c o l a e ,
Integrare; Istorie, (clasele
m u l t , m a i bine, m a i uşor, şe fu l b i r o u l u i i n v e n ţ i i , i n o ­
v iu -X Il): „Monumente va ţi i, r a ţ i o n a l i z ă r i d i n c a ­
do artă brlncoveneascfi"; m a i f r u m o s , m a i folositor...
Anatomie, (clasa a Xl-a): Şi cil ii stă d e b in e o m u ­ d r u l s e r v i c i u l u i t e h n i c d i n
Funcţia de analiză a cre­ lui, m i n ţ i i sale, să î m p l i ­ c o m b i n a t . S t r ă d a n i a lor, î n ­
ierului: d r e p t a t ă s p r e u ş u r a r e a m u n ­
18.00 Cincinalul 1966-1970 In ci­ n eas că m e r e u alte vis uri , să N i c u P a r a s c h i v , d e la o ţe lă - a p l i c a ţ i in m u n c ă ? — l - a m s e a m n ă l u p t ă n e c o n t e n i t ă
fre şl Imagini; b i ru ia s că , să s u p u n ă a p el e cii, s p o r i r e a e f i c i e n ţ e i e c o ­
18,05 Căminul; şi focul, a z u r u l c e r u l u i şi ria nouă? Al v e s t i t u l u i a u ­ î n t r e b a t pc m a i s t r u l l o an p e n t r u a-i st ăi pin i t o a t e t a i ­ n o m i c e a a g r e g a t e l o r şi u t i ­ întreprinderea
18.40 România *71. Azi - Ju­ b o g ă ţ i i l e d i n a d i n c u r i . Să to r al lăncii t i p H u n e d o a ­ C i s m a ş , de la ofe lăria nouă. ne le — m u n c i n d zi de zi in la jelor, a d u c e c o m b i n a t u l u i ,
deţul Braşov ; c a u t e l n t r - u n a ... ra , m a i s t u l l o a n C i s m a ş , R ă s p u n s u l său a fost dc -a m i j l o c u l o a m e n i l o r nu se ţă rii între gi , i m p o r t a n t e e -
19,10 Tragerea Loto ; 5(iu al e l e c t r i c i a n u l u i l o si j d r e p t u l i m p r e s i o n a n t , un p o a t e să n u o b s e r v e că sc c o n o m i i şi ben ef icii. Ei sî n t
In c o m b i n a t u l d e la H u ­
19.20 1 001 de seri — emisiune n e d o a r a , că u t a r e a p o a t e fi R ă d i c ? A l i n g i n e r u l u i o ţ e l a r r ă s p u n s ce-l p o a t e d a d o a r pot i n t r o d u c e sol uţ ii noi, cci c a r e p ă ş e s c cu un ce as
pentru cel mici ; C o n s t a n t i n D a n sa u al un m u n c i t o r — c o m u n i s t : ca r e să î n l ă t u r e m u n c a grea, m a i d e v r e m e pe d r u m u l
a s e m u i t ă cu u n a c c e l e r a t o r
19,30 Telejurnalul de scară; m a i s t r u l u i o ţ e l a r Fl o r i a n — N i c i o d a t ă nu m ă m u l ­ să a d u c ă e f i c i e n ţ ă sporită. p r o g r e s u l u i t e h n i c g e n e r a l .
al m u n c i i . I n o v a t o r i i — a-
20.00 Film artl9tlc; „Escapa­ c e ş h î n d r ă z n e ţ i , p r i c e p u ţ i şi G i u r c a ? G r e u dc ales. l o a n ţ u m e ş t e c u m a m r e z o l v a t o Eu î n a i n t e d e a î n t r e p r i n d e I n o v a t o r i i sini c ă u t ă t o r i Energoconstrucţi
da“, producţie a studiou­ s t i m a ţ i c ă u t ă t o r i ai n o u l u i C i s m a ş a r e 15 i n o v a ţ i i a p l i ­ sit u a ţi e, nu p u n p u n c t d e f i ­ c e v a g în dc sc , m ă s f ă t u i e sc st a t o r n i c i ai no ul ui, ai ce lo r
rilor franceze ; — a d u c in p r o c e s u l m u n c i i cate, i n g i n e r u l D a n — 9 şi n i t i v d u p ă ce a m soluţionat cu o a m e n i i m e i , c h i b z u i m şi m a i is c us it e s o lu ţi i d e s p o ­
21.20 Meridiane muzicale ; d e f i e c a r e zi sol u ţi i noi, a l t e l e in cu rs d e a p l i ca re , c e v a şi c r e d că aşa t r e b u i e g ă s i m ce le m a i b u n e s o l u ­ rire a r o d n i c i e i m u n c i i si d e -
21.40 Filme documentare; î n n o b i l e a z ă h ă r n i c i a v e s t i ţ i ­ m a i s t r u l Florian G i u r c a — să fiu. M î i n e să nu m u n c e s c ţii. I n o v a ţ i i l e şi i n v e n ţ i i l e r u r g i ş t i l o r h u n e d o r e n i . Le-
22.20 Telejurnalul dc noaple; lor s i d c ru rg iş li . N u m a i in 8, lu li u L uc a — 16, a p o i c n m a m m u n c i t azi, in 1971 m e l c t ră ies c, sin t a p l i c a t e g ă m i n t u l lor f e r m , rostit fn ORGANIZEAZĂ CONCURS PENTRU OCUPA­
22.40 închiderea emisiunii. 1970, cci 158 d e i n o v a t o r i I o r d a n B a g n e f , T i b c r i u Ş t e l ţ - să nu m u n c i m c u m a m cu r a n d a m e n t e m a x i m e . S a ­ c/ristcn î m p l i n i r i i c e l o r 50
ncr, ing. Ş a n d o r S i l a g h y , m u n c i t in 1970, T i n d e m in ti sf a cţ i i l e le s i m t c i n d văd, d e an i d e la c r e a r e a P a r t i ­ REA A DOUA POSTURI DE MAIŞTRI PRINCIPALI
d i n c o m b i n a t (c ifră ce c r e ş ­
frlircea Popa, ing. A d r i a n sus, s p r e m a i bine, m a i u ­ că a c e l a ş i a gr e g at , aceiaşi d u l u i C o m u n i s t R o m â n , este
te zi d e zi) au p r o p u s 160 IN SPECIALITATEA CONSTRUCŢII HIDROENER­
Hildca, A l e x a n d r u P o d ar u , şor, m a i ef ic ie n t. Da că azi o a m e n i p r o d u c az i m a i d e a u rca noi t r e p t e p e c a ­
d e i n ov a ţi i, d c o i n g e n i o z i ­
l o a n B o t u . ing T e o d o r A l - a m r e z o l v a t o p r o b l e m ă fu mult ca ieri, m i i n e m a i m u l t lea i n d i c a t ă de p a r t i d : g ă ­
t a t e d e o s e b i t ă , 101 f i in d a- GETICE Şl INSTALAJII.
b u ţi u şi m u l ţ i alţii. C ă u t ă ­ p ro c es u l m u n c i i d i n o ţe lă - ca azi. A t u n c i i n t e r v i n e b u ­ sirea şi a p l i c a r e a în p r o c e ­
p li c a t c cu r e z u l t a t e e x c e l e n ­
rile lor, d e s c o p e r i r i l e şi s o ­ rie, nu o c o n s i d e r d e f i n i t i v c u ri a m u n ci i , a d a t o r i e i î m ­ sul m u n c i i a c e l o r m a i î n a ­
te, restu l f iin d pc cale d e a
luţiile a p l i c a t e in p ro c es u l s o lu ţi on at ă . P o a te m i i n c o plin ite , s e n t i m e n t u l că sint. i n t a t e d e s c o p e r i r i ale ş t i i n ­
fi p u s e in p ra c t ic a m un cii , Concursul se organizează conform H.C.M.
d c p r o d u c ţ i e au a d u s s p o ­ fac m a i bine î n t o t d e a u n a util so c i et ăţ i i m e l e , se tea d e ţei. şi teh n ic ii , a c c e l e r a r e a
in d i f e r i t e secţii. 101 d c i­ ruri î n s e m n a t e dc oţel şi a f a c e mai. bine... 1061/1959.
n o v a ţ i i a p l i c a t e au adus a m în minte o p e r f e c ţ i o n a ­ î n a in tă r ii R o m â n i e i s o c i a li s ­
f o n t a . d e cocs şi l a m i n a t e . — Aveţi, o i n o v a ţ i e pe c a ­ te spre c u l m i l e c o m u n i s t e .
combinatului, siderurgiei ro ­ re co n t i n u ă , d i n a m i c ă . O a ­
d c a g l o m e r a t Şi cilindri, de re o in b i ţ i mai m u l t ? Este un a d e v ă r a t l e g ă m î n l
m â n e ş t i , ţării, 18 015 116 Ici m e n i i să m u n c e a s c ă m a i u- Informafii suplimentare la sediul şantierului
VIND CASA, Deva, str. la m i n o r. A u î m p i n s în a i n te — T o a t e imi. sint n e s p u s c o m u n i s t ! nr. 3 Termocentrala Mintia.
Matei Corvin, nr. 65 (Viile e c o n o m i i ! O cifră care a d u ­ cu o f or ţ ă i m p r e s i o n a n t ă , şnr, m a i sp or n ic, p r o d u c ţ i a de drag i. L a n c e a t i p H u n e ­
ce sin g u ră la uda ce sc c u v i ­ n e b ă n u i t ă , m u n c a s i d e r u r - să cr ească, e c o n o m i i l e să d o a r a — b r e v e t a t ă ca i n v e n ­ GH. î NEGREA
noi).