Page 92 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 92
m i ■ =-- ■ipuB^wrtfUnuwuww 11 rrnin
■fc
« DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4994 • VINERI 29 IANUARIE 1971
PEKIN luptele \ ~
\
s
Keceptie în cinstea delegaţiei R.A.U. y
din Cambodgia y
PEKIN 28. — Coresponden La rîndul său, Muhammed dumneavoastră şi sprijinim pe
tul Agcrpnes. Ion Gâlâţeanu. Labib Shukeir a exprimat re deplin dreptul de a elibera \
transmite : Premierul Consi cunoştinţa pentru sprijinul a teritoriul dumneavoastră Tai- y
liului de Stat al R. P. Chine cordat de poporul chinez po van şi dreptul dumneavoastră • CIOCNIRI VIOLENTE INTRE FORŢELE y
ze. Ciu En-lai. a oferit o re porului R A.U. şi celorlalte de a reprezenta întregul po
cepţie în cinstea delegaţiei de DE REZISTENŢA POPULARA ŞI y VIITOARELE ALEGERI
bunăvoinţă a Republicii Ara popoare arabe „Sîntem, a por chinez ca membru în Na EFECTIVELE MILITARE ALE REGIMULUI y PREZIDENŢIALE IN
be Unite, condusă de Muham- spus vorbitorul, de partea ţiunile Unite". FRANŢA
med Labib Shukeir, preşedin LON NOL \
tele Adunării Naţionale, ca y $eful statului francer,
re se află la Pekin în calita • S.U.A. INTENŢIONEAZĂ SA Gcorges Pompidou, este de
te de reprezentant al pre O hotărîre a C .C . al P.C.U.S. şi ÎNLOCUIASCĂ APARATELE DE ZBOR \ părere că „se vorbeşte pu
şedintelui. al Uniunii Socia y ţin prea devreme'* despic i
liste Arabe şi guvernului PIERDUTE DE TRUPELE REGIMULUI y viitoarele alegeri preziden
R A U a Consiliului de Miniştri DE LA PNOM PENH y ţiale (1076), Consemnlnd o \
In toastul său, Go Mo-jo a pinia in „Paris Matchu re \
scriitor
putatul
politic
arătat că poporul RAU. şi y \
celelalte popoare arabe, care al U.R.S. PNOM PENH 28 (Ager localităţii Saang, la 24 km Raymond Toumoux adaugă
au adus mari eontribuţi la ci pres). — Situaţia se menţine cud de Pnom Penh \ că, iu orice caz, preşedin \
vilizaţia umană, aduc o con MOSCOVA. — Corespon folosite mai pe larg mijloa încordată în împrejurimile * y tele Pompidou are in ve \
tribuţie pozitivă la lupta po dentul Agerpres, Laurenţiu cele juridice in realizarea pla Pnom Penhului, unde au con WASHINGTON 28 (Ager y dere reînnoirea, prin ale
poarelor lumii împotriva im Duţâ, transmite : Ziarul nificării şi stimulării econo tinuat să fie semnalate cioc pres). — Jerry Friedhelm. geri, a unui nou mandat \
perialismului. Poporul chi „Pravda" publică holârîrea mice, se duce o considerabilă niri violente intre forţele de purtător de cuvînt al Penta y de şapte ani. \
nez, a spus el, a acordat un CC. al PC.US. şi a Consiliu activitate de întărire* a disci rezistenţă populară şi efecti gonului, a făcut cunoscut că \ s
ajutor consecvent luptei jus lui de Miniştri al U.RS.S. în plinei de stat, de plan şi de vele militare ale administra S.U.A. intenţionează să înlo JUBILEU DE... 2
te a poporului R.A.U., a po legătură cu activitatea juri muncă, de prevenire a încăl ţiei Lon Noi Aviaţa regimu cuiască avioanele şi elicopte \ MILIARDE DOLARI ?
porului palestinian şi a ce dică în economia naţională. cării legalităţii, de intensifi lui de la Pnom Penh a in rele pierdute de trupele re \
lorlalte popoare arabe şi va Holârîrea relevă că, in con care a ocrotirii proprietăţii tervenit din nou în cursul gimului de la Pnom Penh în Preşedintele Richard Ni
râmîne totdeauna un prieten diţiile perfecţionării metode socialiste, de apărare a drep luptelor. Totodată, potrivit timpul atacului de sâptâmîna s xon ar avea in vedere su y
de nădejde în lupta lor anti- lor conducerii de stat şi e- turilor şi intereselor legitime ştirilor transmise de agenţi trecută al patrioţilor eambod- ma de două miliarde do
imperîalistâ. eonomiee, au început să fie ale întreprinderilor, organiza ile de presă, administraţia gicnî împotriva aeroportului \ lari pentru organizarea ju
ţiilor şi cetăţenilor Totodată, Lon Noi a trimis de urgenţă capitalei cambodgiene. El a bileului celor 200 de am
se arată în hotârîre, în anu 20 de batalioane la vest şi la arătat că SU.A vor livra, in \ de la proclamarea Statelor
mite ministere, departamen nord-vest de capitala khme acest scop, elicoptere, precum y Unite ale Americii, care va \
te, intr-o serie de întreprin ră. pentru a face fată presiu şi avioane de tipul „S-47" şi y avea loc peste doi ani.
R J*-Po|on* intîlnirea conducătorilor deri industriale, agricole şi în nii crescînde exercitate de ..T-28". destinate sprijinirii
alte ramuri ale economiei na Clădiri din Tokio ridicate «n cursul anului 1970. - forţele dc rezistenţă popu directe a infanteriei. Fried WINNIE MANDELA A v
ţionale. la comitetele execu sv clădirea cu 40 de etaje o ,,Centralei de comerţ mon lară. heim a precizat, totodată, câ y FOST ACHITATA
de partid şi de stat cu oameni ai tive ale unor soviete raiona dial", cu o înălţime de 152 m, cea moi înaltă clădire din Jo< Intre timp, patrioţii au de aceste livrări sînt prevăzute y Vinnie Mandela, sofia
le şi orăşeneşti de deputaţi
ponia. Legătura cu centrul se face prin şoselele suspendate,
de asistenţă
de programul
Nelson )
ai oamenilor muncii activita liniile de autobuze avînd staţii le terminale la etajele 1 şi 2 clanşat un puternic atac asu militară pentru străinătate, a y cunoscutului militant anti-
rasist din R.S.A.,
muncii din Szczecin şi Gdansk tea juridică este subapreciată ale clădirilor. pra poziţiilor deţinute de tru probat de Congres in anul y Mandela, urmărită şi ju \
şi dusă nesatisfăcător.
trecut.
În apropierea
pele inamice
y decată de autorităţile de \
VARŞOVIA 28 (Agerpres), Argumentele serioase ale \ la Pretoria pentru „activi
— După cum s-a mai anun primului secretar al C. C. al tate te r o r istă a fost achi \
ţat, zilele trecute, primul se P.M.U.P. şi ale preşedintelui Potrivit decretului, regula \ tată din lipsă de probe îm s
cretar al CC. al P.M.U.P.. Consiliului de Miniştri au fost UGANDA Generalul Idi Amin si-a mentul se aplică tuturor între preună cu alţi 18 africani.
luat v
Edward Gierek, preşedintele întîmpinate cu înţelegere, 9 prinderilor industriale din Peru, Necazurile ei nu au
Consiliului de Miniştri al subliniază agenţia PAP. BONN. - Walter Scheel, preşedintele Partidului liber- care sînt clasificate ca atare S insa sfirşit: aproape in fi
R. P. Polone, Piotr Jarosze- Atît intîlnirea de la Szcze asumai funcţia de „sei militar al democrat şi ministru de externe al R.F. a Germaniei, a de către Ministerul Industriei ţ ecare noapte primeşte vizi
ta agenţilor de poliţie. A- y
wiez, şi alţi membri al guver cin, cît şi discuţiile de la 9 ’ ’ 9 adresat un apel tuturor organizaţiilor democratice din şi Comerţului.
nului polonez s-au intîlnit cu Gdansk nu s-au redus nu ţară, chemindu-le sâ inlreprindâ acţiuni energice comune După cum s-a mai anunţat, sistentâ socială, Winnie y
reprezentanţi ai diferitelor mai la probleme economice. stalului“ împotriva grupărilor de extrema dreaptă. Intr-un interviu legea generală a industriilor Mandela nu a reuşit încă
profesiuni, cu delegaţi ai con Muncitorii de pe şantierele publicat In buletinul de presă ol Partidului liber-demo- fixează ca obiectiv ol guver \ să găsească de lucru, deşi
structorilor navali şi ai mun navale s-au referit, printre al j crot „F.D.P. AktueU". Scheel o arătat că justiţia şi, în nului industrializarea ţârii şi ţara înregistrează o acută y
citorilor din întreprinderile tele, Ia probleme importante j caz de nevoie, corpurile legislative trebuie sâ io măsuri „asigurarea unei dezvoltări \ penurie de cadre calificate. y
din Szczecin şi Gdansk. ale competenţei reprezentan KAMPALA 28 (Agerpres). calmul. Cei care se vor face j împotriva actelor teroriste sporadice pentru ca ele să planificate şi oulofinonţote, s Societăţile particulare îi
In cadrul acestor întîlniri, ţilor organelor de partid şi ai — Postul de radio ugandez a vinovaţi de încălcarea legilor : nu se transforme intr-o ovalonşă o violenţei împotriva core să asigure statului o in s refuză angajarea datorită i
anunţat câ generalul Idi A
transmite agenţia PAP, con organelor administrative. min şi-a asumai funcţia de şi a ordinii vor fi pedepsiţi i constituţiei şi o drepturilor fundamentale. „Acest lucru dependenţa economico efecti statutului discriminatoriu *
regim, iar organizaţiile de y
structorii navali şî-au expus Primul secretar al C.C. al r:u severitate — se arată in ! trebuie realizat cit moi repede", a subliniat el. vă". \ la care e supusă de către
punctele de vedere în legă P.M.U.P. a fost de acord cu „şef militar al statului" pînâ apel. i
tură cu situaţia din Polonia, poziţia critică a constructori la organizarea alegerilor ge ir binefacere se eschivează, y
cu probleme ale vieţii şi lor navali în numeroase din nerale Intr-o conferinţă de KAMPALA 2H (Agerpres). PHENIAN. - La Phenian o din Paraguay se află in închi ROMA. — La Milano a avut \ la rîndul lor, de a o spriji
muncii lor. Ei nu şi-au as aceste probleme. El a arătat presă radiotelevizată, genera Generalul Idi Amin a decla fost semnal un protocol pri sori Iară a fi fost judecaţi. loc o impunătoare manifestaţie ni din teama de a nu-şi V
lul Amin a comunicat câ gu
cuns amărăciunea atunci cind câ unii oameni s-au obişnuit rat câ regimul militar instau vind comerţul dintre R.P.D. Mulţi patrioţi poroguayeni se ¡mpotriva violenţelor fasciste, pierde subvenţiile acordate \
au vorbit despre evenimente doar sâ asculte, au evitat ho- vernul său va lua * măsuri rat în Uganda va respecta Coreeană şi Cuba pe anul află in lagăre de concentrare. al căroi număr o sporit in y dc stat.
le tragice din decembrie şi târirile, întrucît aşa Ic era pentru lichidarea disensiuni toate acordurile încheiate de 1971. Protocolul prevede creş O declaraţie în ocest sens o ultima vreme în Itolio. Au i y
cauzele care au dus la aces mai comod. E! a denumit a lor tribale şi câ toate grupu administraţia anterioară. El terea in contmuore o volumu fost făcută Io o conferinţă de participat mai multe mii de CRIMINALITATEA IN y
tea. arată agenţia poloneză. ceste fenomene drept o boală rile etnice din Uganda se vor a subliniat câ Uganda va râ- lui operaţiilor comerciale din presă de deputatul 'chilian persoane - antifascişti, mun i S.U.A.
Convorbirile au constituit, care costă scump ţara. Tre bucura de aceleaşi drepturi. mine membră a Common- tre cele două ţâri. Lulz Mairo, core împreună cu citori, intelectuali, studenţi -
totodată, dezbateri economice buie sâ ne dezobişnuim de a ir wealtluilui, conformîndu-se core ou străbătut străzile cen Potrivit datelor statistice \
«■omune in problemele care ceasta şi sâ facem mult pen KAMPALA 28 (Agerpres) tuturor angajamentelor asu CAIRO. - Preşedintele Re trale ale oroşului, cerind scoa y ale Ministerului Justiţiei i
au o însemnătate de cea mai tru ca oamenii sâ înveţe sâ — Postul de radio Kampala mate în cadrul organizaţiei. publicii Arabe Unite, Anwar terea in afara legii o organi din S.U.A., in 1070 crimi- '
marc importanţă pentru în preia asupra lor răspunderea, a difuzat un mesaj al gene Idi Amin a adăugat câ în Sadat, a decorat pe Valentina zaţiilor fosciste. \ nalilatea pe cuprinsul ţă- y
treaga ţară. sâ înveţe sâ gindeascâ şi sâ ralului Idi Amin, conducăto cursul sâptâmînii viitoare ur Tereşkovo, prima femeie cos rit a sporit cu 10 la sută. y
Printre cauzele obiective ducă lucrurile pînâ la capăt, rul noului regim militar din inează sâ fie format un nou monaut din lume, cu cea mai \ In aceeaşi perioadă, insă. .
( arc au condus la dificultă sâ nu aştepte lotul de la or Uganda, în care se face apel guvern şi câ. Sn curînd. in ¡naltă distincţie egipteană BELGRAD, - La Belgrad a criminalitatea in rîndul i
ţile existente, s-a aratât in ganele superioare, a spus la toţi locuitorii ţârii sâ res ţară vor avea loc alegeri pre i,Ordinul Nilului". Valentina ovul loc sesiunea anuală a y trupelor americane din E- I
cadrul schimbului de păreri, Edward Gierek. pecte legile şi sâ păstreze zidenţiale. Tereşkovo, împreuna cu soţul Camerei de comerţ iugoslavo- y uropa occidentală ar fi i
se află situaţia proastă din ei Andrion Nikoloev şi cu italiene. Participanţii ou subli crescut cu 24 la sută.
iiitimii doi ani din agricultu ciţivo oameni de ştiinţa so niat cu acest prilej că rela y \
ră. menţionează agenţia PAP. vietici se află intr-o vizită in ţiile economice dintre cele do ( DREPTURILE i
In afară de aceasta, hotârîri- Republica Arabă Unită. uă ţâri se dezvoltă continuu. y ABORIGENILOR
le juste ale Congresului al Italia se situează pe locul doi
V-)ca al partidului nu erau ALGER. - Houari Boume- în ceeo ce priveşte schimburi \ Eschimoşii canadieni au y
îdrsra transpuse în viaţă diene, şeful statului algerian, le comerciale ale Iugoslaviei i formulat, prin intermediul ,
*îiu erau înfăptuite prin mc- l-a primit miercuri pe dr. So cu oltc ţări, Schimbul de Comitetului pentru dreplu 1
'ode care se abăteau cu mult bri el Kholi, reprezentantul mărfuri dintre cele două ţari \ rilc populaţiei autohtone y
de la directivele adoptate. fif personal al preşedintelui alţi porlomentori o vizitat re a atins anul trecut cifra de s din Canada, obiecţii asu- i
Sînlcm de acord cu faptul R.A.U., Anwar Sadat. cent Paraguoyul. El o relevat, 632 milioane dolari, ceea ce pra felului in care sînt va- '
că este necesară rezolvarea a După terminarea vizitei în de asemenea, situaţia grea a reprezintă o creştere de peste y lorificate bogăţiile din re- \
numeroase probleme, a spus Algerio, Sobri el Kholi va populoţieî din Poroguoy. y giunile nord-veslică şi Yu- t
primul secretar al C. C. al pleeo la Tunis, ultima etopă 19 Io sută faţă de anul pre hon. Se cere, in esenţă, c- *
P.M.U.P., dar atragem din a turneului întreprins prin ţă- LIMA. — Ziarul oficial „El cedent. Totodată, s-a menţio \ manciparca mai rapidă a \
nou atenţia ca să înţelegeţi zile moghrebiene, pentru o Peruano" publică textul re nat câ, pînâ acum, ou fost \ acestor ţinuturi. Luindnolă, y
că delăsările in acest dome aveo convorbiri cu şefii de gulamentului de funcţionare incheiote oproximotiv 50 de premierul Trudeau a reci/- '
niu sînt alît de mari incit nu state respectivi privind criza \ noseut (n faţa cabinetului \
vom reuşi să le înlăturăm în din Orientul Apropiot. a „comunităţilor industriale", ocorduri privind cooperarea în i că „drepturile aborigenilor y
■ 'i
perioada imediat următoare, ' ■■■• create prin legea generală a producţie între firme iugoslave constituie una din marile .
aşa cum doriţi dv. şi aşa industriilor din iunie 1970. şi Italiene. \ probleme ale anilor '70“.
cum dorim cu ardoare şi noi. NEW YORK. - Reprezentan \
Fapt este eâ economia po tul Israelului la O.N.U., ■ J. s MINIBIBLIOTECA I
loneză, au spus in continuare Tekoah, a remis miercuri am
membrii conducerii partidului basadorului G. Jarring răspun y In locuinţa arhitectului }
si guvernului, nu are în pre sul guvernului israelian la ; MOSCOVA, - Cu prilejul celei de-a 8-a intilniri a ; y polonez Szigmund Szkoznp i
zent rezerve, arată agenţia aide-memoire-ul R.A.U. din 20 : conducătorilor uniunilor scriitorilor din unele ţâri socia- j se află o colecţie de cărţi
poloneză. Pentru a majora ianuarie, ! liste, la Casa oamenilor de litere din capitala Uniunii j y neobişnuită. Timp dc 30 dc V
salariile, nu sînt necesare nu J. Tekoah nu a precizot do- : Sovietice s-a deschis, miercuri, o expoziţie de cărţi din j y ani, el a transcris cu ajuto- V
mai fonduri de rezervă ci şi <5 răspunsul este într-o formă i ţări socialiste. Sînt prezentate stonduri cu opere literore \ nil unei peniţe speciale lo- »
mărfuri suplimentare pe pia verbală sau scrisă, dor, potri j din Bulgaria, Cehoslovacia, R.P, Chineză, R P.D. Coreeană, j \ muri întregi dc mărimea i
ţă. Aici, însă, avem doar o vit agenţiei France Presse, a î Cubo, R.D. Germană, Mongolia, Polonia, România, Un- \ unei cutii de chibrituri fie- \
singură soluţie : să muncim ţînut să reafirme voinţa Isra j garia, U.R.S.S. şi R.D. Vietnam. care, pe care le-a cusut cu i
calm si cinstii, sâ realizăm elului de a-şl continuo parti j La festivitatea de deschidere o fost de faţă delegaţia y s aţă de mătase şi le-a legal J
mărfuri suplimentare, desti ciparea la misiunea Jarring. ! condusă de Zoharia Stoncu, preşedintele Uniunii Scriito in piele. Cărţile nu pot fi )
nate fie direct pentru piaţă, rilor din Republica Socialistă România. \ citite decît cu ajutorul lu- i
fie pentru export, spre a avea Prin resurse proprii poporul chinez muncind cu dîrzenie contribuie la prosperitatea ţârii. SANTIAGO DE CHILE. - pci. Unul dintre aceste mi- ?
valută străină .necesară achi In foto : Recoltă record de bumbac in regiunea Tsunhua, goto ambalată pentru a fi Peste 200 de deţinuţi politici \ nivolume. despre răscoala *
ziţionării produselor celor trimisă la fabrici sau exportata. y din Silezia din 1844. arc \
mai deficitare de pe piaţă. 112 pagini şi dimensiunile »
\ dc 20/15 mm. O serie in- '
treagă de 12 volume cu- y
prinde biografiile unor oa- i
In clădirea reprezentan Din copilărie ou învăţat ce în ţul nostru — şl-o omintit Dat gă la cealolto companie care Plutonul de soldaţi saigonezî, Seora, lo companie a sosit mizareo” în adevăratul sens al s meni dc scamă. Ea va fi. *
ţei Republicii Vietnamului seamnă detaşament de pedep - era clar că ţăranii erou îm se afla Io 2 km de sat. Duş trăgînd încontinuu, se în soldatul Tom Hing. A adus o cuvîntului - s-a gîndit Dot. \ îmbogăţită cu ultimul vo- \
de Sud din Hanoi ne-am sire, nopolm, bombardiere. potriva autorităţilor saîgonezc. manul putea sâ dea o lovitu drepta spre cosa unde se oflo scurtă informaţie. Din luptele Saigonezii in retragere vor S lum care se află pe masa i
intîlnit cu un grup de lup Totâl lui Dat o fost orestot „B-52" au aruncat atiteo bom ră neoşteptaio. Hîng. trecute, patrioţii ştîou că co chema prin radio avioanele o- de lucru a ciudatului colcc- }
tători ai forţelor armate de de outoritoţi în 1959 pe motiv be asupra oamenilor, câmpu - Do-ml outomatul - o ce Atacul a fost neaşteptat şî mandantul diviziei 21 soigone mericone. Ceeo ce va urma se \ fto/iar .* „Viaţa lui Capcr- S
eliberare din Vietnamul de că participase lo războiul im- rilor. caselor... Aceasto este rut Hing. Fii fără grijă, ştiu să puternic. Duşmanul a fost do- ze, colonelul Hoon, obişnoio cunoaşte : omericonii trimit i nic“ in 30 de pagini, avînd l
sud. Am ascultat relatările potrivo colonialiştilor francezi. terooreo I De aceea este clar t/ag. Am învăţat împreună cu borit în minutele stabilite cu so-şi îo revanşo pentru o în- înoînte trupele soigoneze şi o- i formatul de 2.5/2 mm
lor, adele lor de eroism După ce fusese orbit în schin de ce vin spre noi tot mai copiii. precizie. 20 de soldaţi fusese frîngere printr-un nou desant. bia cind acestea sînt rnfrînte
din lupta împotriva arma giuiri o fost aruncat din ca mulţi luptători, de ce sîntem — Bine îo-l. Dacă observi că ră omorîţî, iar restul s-au pre De obicei, el se strâduio sâ cheamă în ajutor avioanele 'i ETIMOLOGIE 1
telor americano-saigoneze. meră direct ¡n stradă. Froiele ajutaţi in fiecore sat. ■poroşutiştii coboară, aşteaptă dat. Dar nu puteam să-i fa atace cu forţe superîoore din lor. înainte îşi ajutau în per \ NUMISMATICA
moi more o fugit lo partizani. mers. De aceea s-o stabilit sâ manenţă aliaţii cu ovioţie şi
Terminind cu săpatul tron- Dot nu va uita ziua cind în fie concentrat întregul batali ortilerie, dar acum nu se mol \ Cu mult înainte de apa \
şeelor, Fam Van Dat o insta treg soţul o întîmpinot cu on în jurul satului şî sâ dea o grăbesc. Se gîndesc moi mult \ nţia banilor. funcţia lor i
lat mitraliero capturată în lup bucurie armoto de eliberare. luptă hotorîtoare. să păstreze pe cit posibil in '’ra îndeplinită la vechii *
tele de dimineaţă, o pus în Săracilor li s-o dot pomînt. — Fiţi galo de luptă I - a tact efectivul celor care au t greci şi romani de anima- \
cărcătorul. iar alături muniţii S-au deschis şcolile. După un ouzit Dat comando. Lăsaţi so plecat din America". \ Ic: capul unei vite cornute i
le. Se pregăteau de luptă şi an ou pătruns insă detaşa se apropie duşmonul I fndrep- Dot a oflot mai tîrziu că în era folosit drept unitate
tovarăşii săi. Grupul şi-a in- mentele disciplinare. Ele ou lu toţi mitralierele grele spre eli oceo4 clipă, la marginea soţu \ monetară. Amintiţi-vă că \
stolat poziţiile Io marginea at înapoi pămînturile de Io coptere I lui, colonelul Hoan o cerut să s fu Odiseea şi lliada preţu■ \
plantaţiei de polmicri. ţâroni, au încasat impozitele Se vedea cum la capătul fie împuşcaţi trei agenţi de-ai rilc mărfurilor SC stabileau '
Dat o ieşit din tranşeu şi s-a şi au tras în toţi cei core ou cîmpuluî soldaţii săreau din e- Iar strigînd câ sînt desigur \ în raci şi tauri. La vechi> \
culcat. Era foarte obosit şi vo protestat. lîcoptere. In aer otîrnou vreo membri oi „vietcongului" şi că greci exista chiar şi o zi- y
ia sâ doormâ, dar somnul nu Dot avea pe otunci 15 ani. 20 de maşini. Cîtevo elicop au dat informaţii false. i căinare: „Taur pc limbă", *
veneo. Şî-o reamintit amănun Cind tinerii din sat au intrat Şi de data asta s-a întîm- puţin. Dacă soldaţii se răspîn- cem prizonieri, nu aveam un tere făceau viraje de luptă şi Colonelul oştepţo sosirea '’n era folosită pentru acei ’
tele luptei... în ormoto de eliberore, li s-a plat la fel. Seara a sosit lo noi dese pe cimp trage o salvă şi de să-i ducem şi ce să facem se pregâteou sâ atace poziţiile tancurilor şi.aviaţiei america s oameni a căror tăcere tre- y
Detoşomentul intrase în so alăturat şi el. Lo început Dot un ţăran şî ne-0 spus că în fugi imediat. Saigonezii nu cu ei. Trebuia să ne pregătim cu rachete şi mitraliere. ne. Lo batalion s-a şi auzit buia cumpărată. De atunci i
ţul dm core trebuia sâ se fu a fost curier. După un an a sot se află un străin care şu- sînt prea curajoşi ; se vor o- de altă luptă. Li s-a dat dru Dat a zărit prin paiele de de la ţărani câ din oraşul Vi- \ există şi cuvintid ..hecatom- }
rişeze pină Io plutonul şi com primit o armă. In armată el a şoteo cu acei care erau puşi runco imediat în mocirlă iar mul să fugă în soţul vecin. orez care adiou în bâtoio vîn- tin ou ieşit 15 tancuri şi vehi \ ha" - ceea ce în greacă S
pania care ţineau poziţia ma luat contact cu programul de autorităţile soigoneze sâ opoi vor începe sâ tragă aiu- Soldaţii ou strîns armele tului că drept în faţa lui se a cule blindote. Pînâ lo sosirea \ înseamnă 100 tauri. Accas- 1
relui orc. In cătun, Dat s-o îm Frontului Naţional de Elibera urmăreoscă ce se petrece în reo. Noi in acest timp îi vom capturate şi Dot s-o îndreptat flă soldaţii inamici. A ridicat lor, cvioonele americane au ,{) cantitate era o sumă ?
prietenit cu Hing, fiul stopî- re care chema populaţia Viet sat. Dimineaţa, comandantul lovi din spote. Principalul este spre cosă. Lîngâ ea se aflo înălţătorul şi şi-a lipit obrazul aruncat bombe in poziţiile ba v fixă cu care se opera în »
nului cosei unde o fost cozot namului de sud lo lupto de e- batalionului împreună cu un să nu întirzie. ucis Hîng. olături automatul de patul puştii. talionului. \ schimburile comerciale. O \
detoşomentul. Hing era cu liberore, democroţie, pace şi grup de luptători au ieşit din Dat a fugit pînâ lo canal, său şi un mormon de cartu - Foc ! - a răsunat comon Un grup de soldaţi din pri iccatomhă era adusă de i
ciţivo ani mai mic decîl Dat, neutrolitote. sat. Dat nu a ţinut seamă de trecînd prin cimpul de orez, şi şe goale. Băiatul nu fugise do. ma companie a distrus în drum I asemenea drept jertfă zei- *
oi cărui 19 ani păreau o vir- Acum, slînd pe marginea greutăţile drumului : el încă nu tocmoi ajunsese la el cind a după prima salvă şi o hotârit Răpăitul mitralierelor şi sal două ton cur; din capul coloa I lor. y
stă serioasă. Foarte mult se tronşeului, Dot şi-o omintit dis era pe deplin refăcut după ouzit câ se trage din elicop să ducă singur lupta împotrl- vele automatelor răsunau pe nei. Celelalte s-au întors. Cuvîntul „capital" provi i
aseamănă soorto acestor ti cuţia cu tinerii soldaţi. Coman- criza de motorie, dar trebuia ter. Ei au coborit la capătul vo întregului pluton de saigo- tot cîmpul. Rachetele luminau ...Se înserose. Batalionul, y ne din latinescul „capul" '
neri Dot s-a născut în ace dontul o spus câ generolii o- sâ urmăreoscă mişcările ina cîmpului. Imediat se auziră nezi. deporte în spote. Primul lonţ îndeplmindu-şi sarcinile de \ - i'jp — atunci cînd nu- y
eaşi provincie Rolj. situată in mericoni nu vor să înţeleagă micului. Lo ora 8 sosi in fugă solve de automat. Trogeo Hing. La amiază ou sosit 20 de e de trăgători a fost atocot cu luptă, in grupuri mici o ieşit i mărătoarca vitelor sc făcea \
delta Mekongului. Satul său de ce înţro oamenii în de Hing şi spuse gîfiînd : Comandantul detaşamentu licoptere, a introt în acţiune foc concentrat. Au fost încen- din focul duşmanului. Mlţralio- pe capete. La slavi, cuvîntul
se află Io 10 km de satul lui taşamentele forţelor de elibe - Acolo este un elicopter lui. oscultîndu-l pe Dot. o tri un nou desont. Min ¡-a cerut dîote cîtevo elicoptere in core ru! Dat o acoperit plecarea to sknt" însemna la început \
Hing. Amindoi lucrau pe bu rare. împotriva cărora, sînt tri care dă tîrcoole şi un avion mis spre sot un grup de sol lui Dat so raporteze situaţia se aflau soldaţi. Ele ou câ2ut varăşilor de luptă. Noapteo, i bogăţie, averi; ulterior şi-a i
cate de pomînt luotâ în aren mise zeci de divizii de elită de recunoaştere Parco se pre daţi in frunte cu Min. Dot îi comandantului de companie. pe cimp în flăcări. Dat schim- pe drumul cunoscut, şi-o regă schimbat sensul: pe dc n /
dă de Io moşier. împreună cu ale S.U.A., mii de avioone şi găteşte un desont... conducea. El cunoştea bine Grupa intimpino cu focuri îna bo încărcătură după încărcă sit componia. \ pane, însemna animale »
cuvintele „orez", „bivoli", tancuri şi cei 700 000 de sol Dat şi-o aruncat un outo- drumul care treceo prin cîm- intarea inamicului. Plutonul tură. In sfîrşît. duşmanul slă y domestice iar pe dc alta, \
„plug" ou auzit foarte des şi daţi saigonezî. mot lo spote, ¡or oltul l-a Iu- pul des de orez. Grupa o o- trimis în ojutor dodeo lovituri bit a bătut în retragere. V. ŞARAPOV bani.
cele de „dotorii", „impozite". - Indolă ce ou venit în so ot în mină, A hotărît să ajun juns in spatele inamicului. din flanc. „Ei, ocum urmează „vietna- (după „Pravda") y
Redacţia şî admînîştraţia ziarului r Deva, tir. Dr. Petru Grota, nr. 33. Telefoane i 123 17 şl 1 15 88. Tiparul: Intrep ndereo poligrafica Deva. 44 065