Page 97 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 97
^ •v în n tn r M m r n n n M titr tin w n titm H tiH n in ttn n n ttftin n tH tH i
P R O LETA R I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N IŢ I* V Ă !
| ® William Rogers confirmă
| linia spre escaladarea
| interven(iei în Indochina
| ■ Radio „Europa liberă“
sucursală a C.I.A.
*
| ■ Protagoniştii de pe
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R 81 Al CONSUMI POPULAR JUDEŢEAN
j „Apollo-14“
| ■ Curier
ANUL XXIII. Nr. 4996 DUMINICA 31 IANUARIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI ■
ANUL 1970 — ULTIMA VERIGA DIN IN SPORIREA POTENŢIALULUI ECONO VIZITA DE EDCDO A
ÎNLĂNŢUIREA MARILOR SUCCESE a
LE PRECEDENTULUI CINCINAL — S-A MIC AL ŢARII ŞI RIDICAREA NIVELULUI
ÎNCHEIAT CU REALIZĂRI REMARCABILE DE TRAI AL POPORULUI.
NUM CTAOŞISCU IA
C R E Ş T E R I ÎN P R O C E N T E
1969 1970
In cursul zilei de sîmbătă, 30 ianuarie, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar gene
Producţia globală ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste
România, împreună cu tovarăşii Iosif Banc, Vasile Patilineţ şi Ion Stănescu, a făcut o vizită
de lucru în judeţul Ialomiţa.
industrială 100 112
Anii noştri au ridicat la /pu le agricole de stat şl între Iar manifestările de dragos cultură, pentru stimularea
tere şi aceste străvechi me prinderile pentru mecanizarea te şi stimă profundă cu care ţăranilor cooperatori, mecani
agriculturii dispun în prezent
a fost întîmpinat pretutindeni
leaguri, situate in mănoasa
Productivitatea muncii 100 1 m ,8 cîmple a Bărăganului. Politi de 6 200 de tractoare, 3 330 secretarul general al partidu cilor agricoli şi a celorlalţi
lucrători din acest important
combine şi de alte numeroase
ca partidului de industriali
lui, uralele şi ovaţiile tutu
sector de producţie.
zare socialistă, de dezvoltare maşini şi utilaje. In actualul ror locuitorilor în mijlocul
armonioasă a tuturor zonelor cincinal s-a trecut la concen cărora a venit au reflectat ca Sub un soare de primăvară
ţării, a făcut ca şi judeţul trarea, profilarea şi speciali într-o oglindă cu limpezimi pretimpurie, convoiul de ma
Ialomiţa să-şi marcheze pre
zarea producţiei agricole. In
Salariul real 100 108 zenţa pe harta economică a mari complexe de creştere şi de cristal, cît de trainice sînt . vicinal spre comuna Munte-
şini pătrunde pe un drum
judeţ există în prezent trei
legăturile ce unesc pe oame
României, Snscriindu-se spec
nii muncii de partid, cu cîtă
nii-Buzâu. Pe faţadele case
taculos prin fabricile şi com
grăşătorii pentru taurine, o
binatele sale — înălţate mai îngrâşare a porcilor, cinci în- încredere urmează ei politica lor. locuitorii au arborat dra
nostru comunist,
partidului
pele ale patriei şi partidului.
(Din Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de cu seamă în perioada cinci îngrâşătorie de miei. trei fa în care văd întruchipate pro , au aşezat cele mal frumoase
dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste nalului recent încheiat. Sim brici de nutreţuri combinate priile năzuinţe. covoare si ţesături pe care fe
România in anul 1970). pla enumerare a acestora — Vizita întreprinsă ieri de Şi dacă adăugăm la toate meile de aici le lucrează, con-
una din cele mai modeme şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu acestea angajamentele oame tinuînd o veche tradiţie.
mai mari fabrici de ulei din a avut ca obiectiv principal nilor de a înfăptui neabătut In aplauzele şi ovaţiile a
ţară la Slobozia, noua filatu ■ tocmai această ramură impor întregul complex de măsuri sute de ţărani, tovarăşul
ră de bumbac intrată recent tantă a economiei judeţului — cuprins în expunerea tovară Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi
în funcţiune, întreprinderea agricultura. conducătorului şului Nicloae Ceauşescu la conducători de partid şl de
Intîlnirîle
de prefabricate din beton, fa
şedinţa Comitetului Executiv
de
întîmpinaţi
stat
TABLOU AL IMPETUOA Pagina a lll-a brica de brînzeturi şi produ partidului şi statului — de liza exemplar sarcinile cinci Gheorghe Ghiţă, preşedintele
sînt
din noiembrie 1970, de a rea
venite o practică de lucru cu
se lactate, cărora li se adau
gă Combinatul de celuloză şi rentă a tovarăşului Ceauşescu nalului redăm amplitudinea cooperativei agricole de pro
ducţie „Prietenia romăno-chi-
hîrtie din Călăraşi, fabrica şi definite atît de plastic de ecoului pe care l-a avut în nezâ“.
CINCINALUL 1966-1970 de confecţii, precum şi viito oamenii muncii — marele inimile şi conştiinţa lor vizi Ioc o consfătuire de lucru cu
La sediul cooperativei are
dialog al partidului cu po
Sil DEZVOLTĂRI ECONO te azotoase aflat în construc porul — pe care Ie-a avut cu deţul Ialomiţa. membrii consiliului de con
rul combinat de îngrăşămin
ta secretarului general în ju
mii de ţărani cooperatori, cu
ţie — demonstrează în chip
Comunele şi satele situate
Vorbind în numele
ducere.
CREŞTERILE ÎNREGISTRATE grăitor drumul ascendent al mecanizatori şi lucrători din de-a lungul traseului au fost miilor de locuitoţ-i al comu
întreprinderile agricole
de
economiei Judeţului, căruia
cu
împodobite sărbătoreşte
nei, al membrilor cooperati
noul cincinal <îr deschide noi stat,, cu specialişti şi cadre de steaguri roşii şi tricolore, cu vei agricole, preşedintele
conducere, au prilejuit nu nu
şi luminoase perspective.
covoarele meşteşugit lucrate,
U [Şl SOCIALE LA PRINCIPALII INDICATORI re a locuitorilor — agricultu mai o analiză profundă a specifice acestor meleaguri. în C.A.P. arată că această unita
Iar tradiţionala îndeletnici
te înfiinţată în anul 1952 şi-a
problemelor actuale ale agri
Momente emoţionante
ra — se transformă şi ea, de culturii ialomiţene, în lumina comuna Sf. Gheorghe, prima însutit averea obştească.
Cooperatorii noştri — ara
venind o adevărată industrie marilor sarcini care îi stau în localitate de la marginea ju tă preşedintele — au trecut
producătoare de bunuri agro- faţă în actualul cincinal, ci deţului Ialomiţa. O mare mul din primul moment la apli
şi o dezbatere vie, dinamică,
cooperatori,
ţime de ţărani
alimentare, aşezată pe teme
A ROMÂNIEI SOCIALISTE lia trainică a marilor prefa în sensul cel mal exact a] cu- mecanizatori şi intelectuali, carea Dretioaselor indicaţii
vîntului, asupra căilor pentru
cuprinse în expunerea dum
ceri generate de politica par
tineri şî vîrstnici, îmbrăcaţi
tidului Cîteva date sînt con sporirea producţiei vegetale de sărbătoare, scandează: neavoastră, tovarăşe secretar
cludente : S-au amenajat în şi animale, pentru creşterea ..P.C.R.-P.C.R.", „Ceauşescu- general, cu privire la îmbu
sisteme moderne de irigaţii bunăstării celor ce muncesc PCR.", aplaudă şi ovaţio
181 000 hectare. Intreprinderj- pe ogoare. nează. nătăţirea conducerii, organi
Ziarele de ieri au adus in faţa opiniei publice Comuni* Am fost martorii unor e Apropiindu-se de un grup zării şi planificării agricul
catul cu privire la îndeplinirea planului de dezvoltare eco- moţionante discuţii între to de ţărani, tovarăşul Ceauşescu
nomico-sociolâ a Republicii Socialiste România în anul — 1 varăşul Ceauşescu şi ţărani turii, din noiembrie anul tre
1970. In cîteva coloane, acest document statistic concen „Luna cărţii cooperatori, tractorişti. îngri Ie strînge mîinile, stă apoi de cut. Am reorganizat fermele
trează, prin graiul cifrelor ţi faptelor, bilanţul rodnic ce jitori de animale, tn timpul vorbă cu ei, interesîndu-se de şi brigăzile, am constituit
încununează eforturile şi munca plina de abnegaţie a în la sate“ ] cărora secretarul general se rezultatele obţinute anul tre cinci brigăzi de cîmp mixte,
tregului nostru popor pentru înfăptuirea obiectivelor tra interesa cu căldură omeneas cut în producţia agricolă, de
sate de Portidul Comunist Român, în vederea sporirii po Incepînd de luni, 1 fe- j modul cum au hotârît să în care muncesc umăr la u
tenţialului economic al ţării şi ridicării nivelului de trai bruarie, in întreaga ţară se j că, ce-i este atît de proprie, transpună în viaţă recentele
a! poporului, pentru înflorirea multilaterală a patriei so desfăşoară „Luna cărţii la ! de problemele lor de muncă măsuri elaborate de conduce
cialiste* sate“, acţiune organizată j şi de viaţă. Ie solicita păre rea partidului pentru îmbu (Conţin uore In pag. :o 4-a)
rea asupra a tot ceea ce pri
In înlănţuirea dinamică a anilor prodigiosului cincinal de Comitetul de Stat pen- i veşte astăzi viaţa satului. nătăţirea activităţii în agri
precedent, anul 1970 ni se înfăţişează ca o etapă de u tru Cultură şi Artă şi U
riaşe ocumulâri cantitative şi calitative, menite sâ ompli- niunea Centrală a Coope
fice strălucirea măreţelor succese dobjhdite în cincinalul rativelor de Consum. Ajun
1966-1970. să pună pregnant în evidenţă stadiul progrese să Ia cea de-a Xl-n ediţie, Marea întrecere închinată
lor înregistrate, boza trainică de Io care clasa muncitoa această manifestare cultu
re, ţărănimea şi Intelectualitatea, întreaga noostră naţiu rală de masă reflectă in
ne, pornesc spre înfăptuirea celui mai îndrăzneţ program teresul tot mai larg al oa
economic dîn întreaga noastră istorie — cincinalul 1971— menilor muncii din mediu)
1975. rural pentru lectură.
Judecat prin prisma voi orii cifrelor înscrise în comunî- Programul actualei edi semicentenarului partidului
cot, 1970 a fost un an cu adevărat rodnic, în pofida mo ţii — închinată celei dc-a
rilor dificultăţi provocote de inundaţii. Creşterea volumu 50-a aniversări a Partidului
lui producţiei industriale cu 12 Io sută faţă de 1969 de Comunist Român — cuprin
monstrează încă o dată forţa de autopropulsare in ritmuri de numeroase manifestări :
înalte a economiei româneşti, capocitatea de efort şi mo expoziţii de carte, intîlniri
bilizare o imenselor resurse de care dispune în vederea a- ale autorilor şi editorilor Chemarea colectivului grupului
sîgurării progresului neîntrerupt al întregii noastre socie cu publicul cititor, seri şi
tăţi. şezători literare, prezentări
In acest context, amplificat de necesităţi calitative su- de cărţi, concursuri.
perioore, ore o deosebită însemnătate faptul că ¡n 1970 e de şantiere Valea Jiului al T.C.
conomia noţionalo a progresat mai rapid in domeniile le
gate de accelerarea progresului tehnic, de ridicareo cali
tăţii şi eficienţei economice, cum sînt producţia de ener
gie electrică, motoare electrice, autocamioane, troctoare, In inferiorul ziarului
îngrăşăminte minerale, materiale plastice, televizoare etc.. Deva către toate colectivele
Io care creşterile faţă de 1969 variază între 11 şi 50 la
sută. A
Pe baza materializării vastului program de Investiţii, ex
primate printr-un volum de 68 miliarde lei, în - 1970 po « În s e m n ă ri din m unca de p a rtid de constructori din judeţ
tenţialul industrial s-o amplificat prin punerea in funcţiu
ne a 390 capacităţi productive. Concomitent s-ou depus
noi eforturi pentru mecanizarea şi automatizarea produc « A tr ib u te ale vîrstei p io n ieriei
ţiei, perfecţionarea tehnologiilor şi ridicarea calificării, ce Constructorii obiectivelor so* Iul precedent. Bazindu*ne pe a 0 depăşirea planului valoric
ea ce a determinat ca in industria republicana produc cial-cullurole din Valea Jiului ceste realizări, însufleţiţi de cu 35 000 lei ;
tivitatea muncii să sporească intr-un ritm de 8.8 la sută. « N e s te m a te le din ad in cu ri pornesc la înfăptuirea noului măreţele obiective trasate de 0 predarea a două obiec
Corespunzător, s-ou redus cheltuielile de producţie şi s-o cincinal încununaţi de remar Congresul al X-lea al P.C.R., a- tive cu cite 10 zile incinte' de
îmbunătăţit calitatea produselor, s-au făcut noi paşi in cabile rezultate obţinute in a nrmaţi de dorinţa fierbinte d? a termen ;
perfecţionarea organizării şi conducerii economiei. nul 1970 şi pe întreg cincina- intîmpino aniversarea a 5j de 0 economii la preţul de cost
Agricultura a consemnat continuarea procesului de dez- ani de la crearea P.C.R. cu noi de 20 000 lei;
şi insemnate succese in înfăp
vollore şi modernizare prin efectuarea unui important vo tuirea sarcinilor ce ne revin, 0 economii la materiale prin
lum de investiţii. S-au dezvoltat şi modernizat transportu muncitorii, inginerii şi tehnicie reducerea consumurilor specifi
rile. construcţiile, s-au făcut roi progrese în extinderea co Gheizerul este situat fn — Cum explicaţi faptul că nii grupului de şantiere Valea ce cu; 4 mc material lemnos,
merţului exterior. zone vulcanice şi ţişneşte P ro filu ri d e fin ito rii sectoarele in care aţi lucrat Jiului, dîn cadrul T.C. Deva, 2 tone oţel beton, 5 mi) bucăţi
Aceste creşteri şî mutaţii de ordin calitativ ou influen sub formă de coloană. au mers întotdeauna bine ? cheamă la intrecere toate şan cărămizi, 7 tone ciment, 140 ml
ţat deosebit de favorabil îmbunătăţirea în continuare o Gheorghe Cenar are, Intre — Cum să-mi explic ? Am tierele de construcţii din jude ţevi conductă,
nivelului de trai. Prin generalizarea noului sistem de^ sa altele, proprietatea de a-ţi lucrat cu oamenii. ţul Hunedoara. 0 Indicele de utilizare a
larizare şi majorarea salariilor, stabilirea solariului minim sugera un autentic gheizer aum mm — Bine, dar şi alţi condu Ne angajăm ca în cursul a timpului de lucru va creşte cu
la 800 lei şi reducerea unor impozite, solariul mediu a ascuns. Ii ghiceşti perma cători de unităţi lucrează cu cestui an sâ realizăm următoa 0,5 la sută;
crescut cu 8 la sută foţă de 1969. Oamenii muncii ou pri nent o mare bogăţie interi oamenii şi nu toţi au reu rele : 0 Se va extinde acordul glo
mit în folosinţă în 1970 peste 99 000 apartamente, au be oară, dar la care nu poţi şite. 0 Depăşirea planului valoric bal in proporţie de 60 la sută
neficiat de fonduri sporite olocate de stot pentru învoţă- pătrunde cu mijloacele in gat. Şi, el s-a dezvăluit tă sectorului şi in scurtă vre — Nu ştiu cum fac alţii. anual cu 100 000 lei ; din totalul muncii in acord ;
mînt, ocrotirea sănătăţii, cultură şi artă, în timp ce volu vestigaţiei obişnuite. Ai sen cut, dar sigur, in mai bine me starea de lucruri s-a în Eu mă înţeleg bine cu toţi. 0 Predarea a 40 aparta 0 In vederea dezvoltării ba
mul mărfurilor desfăcute populaţiei o sporit cu 8,6 Io sută zaţia unei sfere închise pe de 20 de ani. In 20 de adu dreptat. N-a trecut mult şi Se înţelege bine cu toţi! zei tehnice-materiale a produc
fotă de onu) precedent. care n-ai cum s-o abordezi, nări anuale de alegeri in or alt front s-a dovedit slab — Este, intr-adevăr, ceva rar, mente peste plan ; ţiei se vor construi o staţie se
In acest tablou dinamic de remorcobile succese se in n-are accidente unde să în ganizaţia de bază a primit cel al investiţiilor. Lucrări cind se ştie că nu există pă 0 Economii la preţul de cost miautomată pentru fabricat be
tegrează organic şi realizările de prestigiu dobîndite de cepi un foraj. Aşa stind lu votul unanim pentru func le de deschidere erau ame dure fără uscături. Adevă peste sarcina planificată în va ton şi mortar în tranzitul Vulcan
oamenii muncii din judeţul nostru. Planul de stot pe 1970 crurile te încearcă îndem ţia de secretar. ninţate să fie ajunse de ex rul e că Cenar ştie să gă loare de 50 000 lei ; şi magazii de depozitare a ma
aferent judeţului a fost depăşit Io toţi indicatorii, realîzîn- nul să laşi ca izvorul să ţîş- La un moment dat, comi ploatarea cărbunelui. Ace sească fiecăruia resortul ca 0 Predarea cu 10 zile îna terialelor in tranzitele Lupeni şi
du-se peste prevederi aproape 160 milioane lei la pro nească singur, Altfel rişti să tetul de partid şi conduce laşi om a fost mutat aici. re trebuie stimulat. N-a spus inte de termen a 3 blocuri şi Petroşani.
ducţia globală, 237 milioone lei la morfo vînduto şî în iroseşti o frumoasă bogăţie Au trecut ani de muncă pi- niciodată uorbe de paradă. a unei şcoli cu 16 săli de cla Colectivul de salariaţi din
casată, 2 870 leî pe salariat Io productivitatea muncii, pre umană. Nu este vorba de a rea minei Petrila au hotă- nă treburile au fost puse pe A rămas modest toţi cei 20 să ; cadrul grupului, îndrumat de co
cum şi o reducere de 5,19 lei a cheltuielilor lo mio de lei rit ca Cenar să fie mulat picioare, dar au fost puse. de ani. Un om mai mult de- 0 Economii la materiale du mitetul de partid şi mobilizai
producţie marfă. Aceste succese sînt dovodo abnegoţiei şi scoate cu Orice preţ la ivea din sectorul II ca maistru Acum, Cenar lucrează din ctt apropiat de oameni. pă cum urmează : de organizaţiile de masă sin
dăruirii în muncă a oamenilor muncii hunedorem, a hotă- lă ceva extraordinar, spec şi secretar de organizaţie de nou in sectorul „de başti Gheizerul „trăieşte" in re 15 tone ciment, 10 mc ma dicat şi U.T.C., îşi va intensifi
ririi lor de a-şi amplifica şi mai mult eforturile pentru a taculos, ci de a nu ştirbi o bază de partid in sectorul V. nă". Este din nou secreta giuni vulcanice şi ţişneşte terial lemnos, 5 tone oţel beton, ca eforturile pentru realizarea
aduce în ocest prim on al noului cincinal, în cinstea glo integritate. Pe Cenar tre Acolo treburile nu mergeau rul organizaţiei de bază. De sub formă de„ coloane. A 10 mîi bucăţi cărămidă, 320 ml sarcinilor de plan şi angaja
bine; tn ciuda unor condi
riosului semicentenar al partidului, contribuţii de moi mare buie să-l laşi să se dezvă ţii favorabile, sectorul rămî- fapt, ipostaza de conducător cestea sînt coloanele umane ţevi conductă. mentelor pe anul 1971, aducînd
Qle lui Cenar,
Dîn angajamentele de mai sus
preţ şl strălucire la opera de înflorire multilaterală o luie singur. Pentru aceasta nea sub plan. Cenar a întă politic n-a părăsit-o nici o se vor realiza pinâ lo marea o contribuţie sporilâ la îmbu
nătăţirea condiţiilor de trai afe
României socialiste. trebuie insă timp indelun- rit conducerea politică a clipă in aceşti 20 de ani. CORNEL ARMEANU sărbătoare a semicentenarului oamenilor muncii din Valea Jiu
partidului următoarele : • lui.