Page 98 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 98
X.
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4996 A DUMINICA 31 IANUARIE 1971
ANHLIZA ACTIVITĂŢII c
CU OCAZIA ANIVERSARII,
C O m iIlO k PE PROBLEME A U 2 FEBRUARIE, A 25 DE
ANI DE LA CASATORIA PA-
RINJILOR fonică şi Aurelia Si-
moc, din Răduleşti, fiica, Ma
ría Simoc, din Lugoj, le do
reşte »La mulţi ani I".
PRILEJUIT CONCLUZII UTILE
VIND MOTOR DE TAIAT
LEMNE, perfectă stare, Hu
nedoara, str. Romanilor, 63.
A trecut ceva mai bine de brilor lor, sâ cuprindă mal latură a activităţii comisiilor
un îiii de la adoptarea de că complet ansamblul muncii de pe probleme. Ele au fost fo
tre plenara Comitetului Cen partid atît de diversificate losite mal mult decît pentru VIND WARTBURG LUX 312,
tral al 1-VC.K. din decembrie astăzi, sâ studieze şi sâ dea studii, în munca de control in perfectă stare. Informaţii,
1!>(W a liotâririi cu privire la soluţii de îmbunătăţire a ac şi îndrumare, în acordarea de Hunedoara, str. Aurel Vlaicu,
organizarea şi funcţionarea tivităţii politice 6au economi ajutor concret organizaţiilor nr. 2, telefon 2466.
cumiiiiilor pe probleme de pe ce din întreprinderi şi de pe de partid.
lînijâ organele de partid. Sco şantiere. De pildă, comisia Aşa după cum a reieşit din
pul Jor a fost bine precizat i economicâ a comitetului mu analiză şi cum este şi starea VIND MOTOR DE TAIAT
de a crea un cadru organiza nicipal şi cele de pe lingă de fapt, în munca organelor LEMNE, 8 cai putere (cu mo
toric care sâ înlesnească tu comitetele de partid au efec de partid din municipiu cu torină), bună stare de func
turor membrilor aleşi în or tuat studii şl analize la I P.B. comisiile pe probleme, în ac ţionare, comuna Cunţa, nr.
gane să participe efectiv — Bîrcea şi IM C. Blrcca tivitatea acestora 6Înt şi ca 145, judeţul Alba.
potrivit pregătirii, aptitudini privind ritmicitatea reali- renţe. care diminuează destul
lor şi experienţei — . la e zârii planului şi folosirea de mult potenţialul lor de ac
laborarea diferitelor hotă- eficientă a capacităţilor de ţiune. Plenara le-a sintetizat PIERDUT CARNET DE MUN
rîri. la efectuarea de a- producţie, la I.I.L. referitor astfel i CA, eliberat de Uzina me
nalizc. studii, precum şl la la posibilităţile de diversifi — paralelismul în activita Baia materială a dezvoltării învâţâmmtului s-a bucurat de atenţie egală din partea statului. Fonduri importante au fost canică Timişoara, pe numele
muenca de îndrumare şi con care a producţiei şl a coope- tea unor comisii de diferite olocate pentru construcţia de şcoli, internate, laboratoare etc. In fotografie : internatul liceului Avram lancu din Brad. Mâgureanu Gheorghe. II de
trol».", adică la actul condu niveluri şl Intre acestea şi co Foto : V. ONOIU clar nul.
cerii politice Constituirea mitetele de direcţie 6au con
comisiilor pe probleme, din însemnări din siliile permanente ale consi
care fac parte şl alţi comu liului popular în efectuarea
nişti, dă posibilitate organe unor 6tudi( sau analize i
lor de partid să cuprindă mal — supraîncărcarea unor ca
bine diversitatea sectoarelor munca de partid dre care fac parte din mal ATRIBUTE ALE CINEMA
de activitate, să cunoască mai multe comisii la diferite ni
DEVA : Sechestrul dc per
în proftmzime problemele, veluri (E.M Deva, complexul soană o.Patria“) ; Impostori)
aspectele, cauzele unor feno rării cu întreprinderile repu Mintia, şantierul nr. (1 Deva şl Sub semnul lut Monlc-Cris-
mene şl astfel să la măsuri blicane, în organizaţiile co şi altele) ; VÎRSTEI PIO N IER EI to („Alta*) ; SIMERIA : Dru
muri („Mureşul“) ; H U N E
eficiente, să conducă şl sâ merciale în legâturâ cu mo — abordarea Intr-o optică D O A R A : Fantasme („Sl-
muncească' în mod colectiv. dernizarea unităţilor şl am mal mult „tehnicistă" a unor derurgistul“) ; Salariul groa
Perioada scursă a permis plasarea celor nou con probleme economice, fără a Pentru purtătorii cravatelor reche" şi expoziţia de desen zei („Constructorul") ; Mon
(„Arta") ; CALAN : Că
ştri
organelor municipale, orăşe struite In funcţie de ce reuşi să vadâ lucrurile în pri „Partidului, de ziua sa". sătorie In 91■ l grec („11 Iunl-
neşti, comunale şl din Între rinţele populaţiei. Comi mul rind prin prisma muncii roşii din municipiul Hunedoa e") ; TELIUC : Simpaticul
ra, ocţiunîlo organizaţiilor de
prinderi tâ analizeze aportul sia pentru problemele de a- de partid ; Acest eveniment de seamă domn „K" („Minerul") ; GIIE-
LAft ; Explozie In mun(l („Mi
comisiilor pe probleme, sâ griculturâ şl silvicultură a — neglijarea, de multe ori. pionieri din şcoli vin tot mai din viaţa poporului nostru nerul") ; PETROŞANI : „Z“ şl
mult să împlinească bucuriile
desprindă concluzii şi sâ asi recomandat soluţii de extin de a lua în studiu probleme vlnstel, atribúlele ei. Diversi străbate ca un filon majorita Argoman superdlabolîcul („7
gure o mal bună coordonare dere a irigaţiilor prin asper- le curente care se cer a fl re ficate, antrenante. ocesto tea activităţilor pe care uni Noiembrie") ; Canarul şl vis
colul („Cosa de
cultură") ;
a activităţii ilor. De fapt, ase siune la cultura legumelor în zolvate cu stringenţă sau a u acţiuni cîştlgâ numeroşi por- tăţile de pionieri din munici LUPENI : Departe de lumea
menea analize s-au făcut cu cadrul C.A P. Deva, de îmbu nor probleme de perspectivă ticlponţi din ríndul pionierilor, piul Hunedoara le-au realizat dezlănţuita — seriile I-IÍ şl cu sediul in oraşul Hunedoara,
prilejul conferinţelor pentru nătăţire a procesului de re mal complexe ; opropllndu-l de îndeletniciri şi continuă sâ le organizeze. Canarul şl viscolul („Cultu str. Dr. P. Gro za nr. 8
dârl de seamă şl alegeri In coltare a ouâlor şl gospodări — eficienţa destul de scă utile, de meserii chiar. Iotă door citeva din manifes ral") ; Picioare lungi, degete
L O-
lungi („Muncitoresc") ;
unele locuri ln6â mal persis rea mai raţională a furajelor zută a muncii de Investigare, tările viitoare : „Pe urmele N E A : Jandarm ul se tnsoarA
tă optica după care aceste la I.A.S, „Avicola* Mintia, a de analiză depuse datorită lr>4r-o analiză la nivelul comuniştilor", „România pe („Minerul“) ; A N I N O A Angajează de urgenţă
comisii „sînt de puţin timp cărora aplicare s-a soldat în faptului că multe propuneri Consiliului municipal Hune meridianele globului", „Ei ou S A : Căldura („Muncito
resc“) ; PAROŞENI :
Petre
constituite", cu concluziile ce ultimele 6 luni ale anului rămîn doar consemnate. doara a) Orgonlzoţiei pionie căzut neînvinşi”, „Partid iubit, cerea („Energia“) ; PETRILA : MUNCITORI CALIFICAŢI IN MESERIA* DE
derivă din ea... trecut cu beneficii în plus în Asemenea deficienţe nu sînt rilor au fost reliefate nume* părinte bun", expoziţia „Acti Vlrldlana („Muncitoresc") ;
Comitetul municipal de valoare de peste 200 000 lei şi caracteristice numai activită roose manifestări care ou a vitatea tineretului nostru în VULCAN : Vlnătorul de căpri STRUNGAR
oare
<„Muncitoresc") ; UKI-
partid Deva a consacrat ulti circa 60 000 Iei economii su ţii comisiilor pe probleme din vut un profund ecou in rîn- tre onii 1944-1970”, „Partid CANI : Opera(lunca „Lcontl-
ma sa plenară analizării pre plimentare la preţul de cost. municipiul Deva, 6e întîlnesc dul micilor şcolari. Se pare născut dîn setea de dreptate", ne" („7 Noiembrie“) ; BAR* INTRE CATEGORIILE 1-6
ocupărilor pentru perfecţio Organul municipal de par şi Ia alte organe de partid co unitatea de pionieri de expoziţia de desene şi cusături DATENI : Clnd se arată cucu Salarizarea se lace conform H.C.M. nr. 914/1968.
narea stilului de muncă cu tid a efectuat studii la E.M. municipale, orăşeneşti, comu la Liceul din Ghelar a găsit naţionale „Frumuseţile Româ veaua („6 August") ; ORAŞ- SE ASIGURA IMEDIAT CAZARE PENTRU NE-
TIE : 100 dc carabine („Pa
activul de partid şl comisiile Deva. I.P.B. Bîrcea, şantierul nale, din întreprinderi. Cau forme Interesante, mult apre niei socialiste", albumul şta tria") ; Marile vacante („Fla
patria
fetă „Frumoasă eşti,
ciate. Dintre acestea, „Schim
pe probleme In ce priveşte nr. 2 de construcţii şl în alte zele — Instruirea, îndruma mea" — înscrise la loc căra") ; GCOAGIU-BAI : Acţi FAMILIŞTI Şl MASA CONTRA COST.
antrenarea lor la elaborarea unităţi — cu sprijinul comi rea şl solicitarea Insuficientă bul de onoare", dialog între de cinste in programele unită unea „Vulturul" ; HAŢEG :
Ghelar
muncitori mineri din
Degetul de fler („Popular“) ;
şi aplicarea hotârîrllor orga siei pentru problemele orga a comisiilor, controlul spo şl pionierii unităţii sau Inlîlni- ţilor de pionieri de la şcolile DRAD : 21 — 25 nu ee înapoia
nelor superioare de partid şl nizatorice, ale activităţii şl radic al activltâţll lor şl. nu generale nr. 2, 4, 8 şl 9 ză („Steaua roşie") ; GURA-
a celor proprii. Faptul că e-a vieţii Interne de partid, — în în ultimă Instanţă, descotn- reo ou loan Alic, vechi mili Hunedoara. DAR ZA : străinii („Minerul") ;
il i a : o noapte furtunoasă şl
pus In dezbatere o aseme legătură cu îmbunătăţirea pletarea acestora tant ol partidului, s-au bu Prln(ul negru („Lumina").
nea temă la scurt timp după structurii organizatorice de Plenara a sesizat lipsurile curat de o caldă primire. Organizate cu răspunderea Trustul de construcţii
încheierea alegerilor este po partid, care s-au soldat cu şl cauzele şl a tras concluzii Continulnd şiragul unor ac pe care comandanţii unită
zitiv. Plenara a avut posibili crearea a 24 no! organizaţii utile pentru activitatea de tivităţi cu profund caracter ţilor de pionieri şl-au asu
tatea sâ sintetizeze şi conclu de bază şl a 5 comitete. De viitor. A cerut mal Intîl sâ patriotic, pionierii de fa Şcoa mat-o cind şl-ou preluat sar Hunedoara-Deva
ziile desprinse din adunările asemenea, 'comisia de propa fie reorganizate comisiile pe la generală din Teliuc ou cina de a coordona activita
generale şl conferinţele pe gandă,‘ştiinţă şl cultură a a probleme, ţinînd seamă de înscris în programul perioadei tea purtătorilor cravatelor VREMEA o r g a n iz e a z ă c a l if ic a r e a p r in
întreprinderi, şantiere, orga cordat sprijin organizaţiilor schimbările care au survenit care precede oniversarea o roşii, manifestările ce vor a
nizaţii economice şi Instituţii. de partid în organizarea şi în componenţa organelor de 50 de ani de la crea reo vea loc în aceasta perioadă CURSURI DE SPECIALIZARE POSTLfCEAI.A
Componenţa largă a comi diversificarea învâţâmîntului partid nou alese şl apoi eâ se Partidului Comunist Român se vor putea înscrie printre PENTRU 24 DE ORE DE SCURTA DURATA PENTRU ABSOLVENŢI
siilor (în ele au fost înca politic, pregătirea propagan treacâ la Instruirea lor temel- montajele literar-muzlcal „Pă acţiunile cu profundă rezo DE LICEU TEORETIC IN URMĂTOAREI r
draţi peste 700 Me coniunlştî) diştilor şl lectorilor, îmbună- . nicâ. rinte drag, partid Iubit", fol nanţă patriotica io rindul ce Vreme in genera! călduroa
a creat comitetelor de partid tâţlrea activităţii în rindul Ceea ce 6e faca in prezent. lor mîcl. să, cu cerul schimbător. Vin- MESERII: K.'
posibilitatea sâ pună mal bi Intelectualilor. Dar sâ se facă temeinici cloric „In ţara mea, atit de tul va sufla potrivit din sud- • INSTALATORI SANITARI ŞI GAZE
ne în valoare potenţialul, ex Desigur, activitatea de stu dragă, sînt frumuseţi fără pe- Prof. M. CONSTANTINESCU J vest. Temperatura va fl cu
perienţa şi pregătirea mem diu şl analiză e9te numai o L MW ZA prinsă ziua tntro 7 şi 10 gra • ZUGRAVI-VOPSrrORl
de, Iar noaptea Intre minus 2 DURATA CURSURILOR ESTE DE 7 LUNI
Şl 2 grade. Dimineaţa — eea-
fă locală. DUPĂ ABSOLVIRE CURSANŢILOR LI SE
H«rt)«rt von Karajan* • 11,40 Stu Moment poetic s 23,00 Meridiane VOR ELIBERA CERTIFICATE DE CALIFICARF
RADIO dioul do poezie i 22,00 Dansaţi cu melodii (continuare) : 0,03—0,00 ŞI VOR FI ÎNCADRAŢI IN MUNCA PE ŞAN
Estrada nocturnă.
noi I 23.03 Muzica şl marile In-
treb&rl ala omului ; 24,00—1.00 PROGRAMUL n : 0.00—8,10 Pro TIERELE TRUSTULUI-
DUMINICĂ Concertul pentru dublA orchestrA gram muzical de dimineaţă ; 8,10
Theodor
do camerA şl obol de
PROGRAM UI* I « 8,OS Concertul Origorlu : Simfonia da Adrian Tot Înainte ; 8,25 Mari interpreţi : LA CURSURI SE POT ÎNSCRIE ABSOLVEN
dimineţii ; 7,00 Radiojurnal : 7.43 Raflu, violonistul Jaseha Heifetz ; 8.5S
Avanpremlerâ cotidiană J 8,00 Su Clntece de George Derteţeanu ; ŢII LICEELOR TEORETICE CU SAU FARA
marul presei ; 8,08 Ilustrate mu 9,10 Cura de limba englezfi ; 0,30
zicale ; 0.00 Ora satului ; 10,00 LUNI Muzică populară ; 10,00 Pagini EXAMEN DE BACALAUREAT.
Radlomagazlnul femeilor i 10.30 PROGRAMUL* I 1 8,00 De la 0.00 din opera »Răscoala* de Gheor
Vor fi oaspeţii noştri : Dallda, la 9,30 ; 9.30 Revista literar A ra ghe Dumltrescu ; 10,30 Melodii de DUMINICA INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE POT Ob
Jean Ferrat şl Serglo Endrlgo ; dio (reluare) ; 10.00 Retrospectiva» neuitat l n.OS Radlo-prlchlndel ;
11.05 Melodii populare ; 12,00 De pe traseele cincinalului — cltre Şl 11,20 Duete vocale ; 11,40 Clntece 8,45 Gimnastica dc dlmlneafă; ŢINE LA SERV. SALARIZARE DIN TRUST.
toate pentru to(l ; 13,00 Radiojur lapte ; 10,05 Itinerar folcloric şi jocuri ; 11,55 ştiinţa la zi ; 12,03 9,00 Matineu duminical pentru TELEFON I 1960-
nal ; 13,15 Noutăţi dlseogroflee ; muzical ; 10,30 ştiinţa In slujba Avanpremieră cotidiană ; 12,15 copil. Poveşti nemuritoa
13.30 Concert de muzlcA populară ; pAcIt ; 10.40 Arii din operele Iul CJntfl SonJa Cruceru şl Barbu re : „Punguţa cu doi
14.00 Unda veselă i 14,30 Estrada Uellinl ; 11,03 Din muzica popoa Constantlnescu ; 12,30 Din ţările bani" şl „Capra cu trei
dumlnlcalA ; 17.00 Caravana fan relor ; 11,15 Prezent şl viitor In socialiste ; 12,50 Selecţlun! din o- Iezi" dc Ion Creangă.
teziei ; 18.00 Vedete In recital r ştiinţa agrlcolA ; 11.35 Doru Popo- percta „Fetiţele din Pădurea Nea Filmul serial „Fiul m ă
Doina Dadea, Tlml Yuro şl Sal vicl şi eintecele sale ; 12,00 Mu gră“ de Leon Jessel ; 13,00 Con rii" ;
vatore Adamo ; 18.30 Teatru zJcA uşoarA de Alexandru Mandy ; cert de prînz ; 14.08 Ansamblul 10.00 Viaţa satului ;
scurt ; 10,00 Radiojurnal ; 19,10 12.10 Recital de operă ; 12,30 In- folcloric „Clprian Porumbescu" 11.30 Amfiteatru muzical ;
Retrospective pe traseele cinci tllnire cu melodia popularA şl In din Suceava ; 14,30 Viaţa cărţilor ; 12.00 De strajă patriei ; ÎNTREPRINDEREA DE IN
nalului ; 10.15 Selecţlun] din ope terpretul preferat ; 13,00 Radiojur 14,50 Piese Instrumentale ; 15,00 12.30 Campionatele Internaţio
retele Iul Supp£ ; 19,35 Noi înre nal ; 13,10 AvanpremlerA cotidiană: Muzică uşoară ; 15,20 Melodii nale de Judo ale Româ
gistrări de muzJcA popularA : 13,22 Rebus melodii ; 14,00 Com populare executate la fluier ; niei ;
20.00 Tableta de searA ; 20.05 Zece pozitorul sAptămlnil : P I Ceai- 15.30 Noi înregistrări ; 10,00 Radio 14.30 Deschiderea emisiunii de DUSTRIE LOCALĂ ORĂSTIE
melodii preferate : 20,40 VA Invl- kovskl ; 14,30 Te apăr, te laud. te jurnal ; 16.15-Formaţia Mlky Am* după-amiază. Emisiune In
tAm la dans ; 21,25 P.C.R. — 00. d n t — emisiune muzicală pentru pot(an ; 16,30 Viaţa de concert a limba maghiară ;
Consemnări de Peul Diaconescu ; ostaşi ; 15,05 Inşlr-te mărgărite ; Capitalei : 16,55 Sfatul medicului ; 16.30 Campionatele europene de
21.30 Revista şlagărelor ; 22.00 Ra 15.3S MuzicA de estradă ; 15,45 17.00 Muzică populară ; 17,30 Tea patinaj viteză. înregistra
diojurnal ; 22,10 Panoramic spor PrelucrArl corale ; 16,00 Radiojur tru serial ; 17,52 Cîntă Marta Ku- re dc In Leningrad ; str. N. Titulescu nr. 20, telefon 190
tiv : 22.30 Romanţe : 22,50 Moment nal ; 16,20 Retrospective pe trase blşova ; 19.00 Melomanii au prefe 17.00 Studioul „N“ ;
poetic ; 23.00 Dansaţi In ritmul ele cincinalului ; 16,30 Solişti şl rinţe : 19,30 Pagini din opere ; 18.00 „Undc-i greşeala 7" — e-
preferat : 0,03—6,00 Estrada noc- formaţii de ţpuzlcă uşoarA ; 17.00 10,55 Partidului, inima şl versul. ml9lune-concurs ; PRODUCE ŞI LIVREAZĂ IN SECTOR SO
tu m l. Antena tineretului ; 17,30 Concert Slefan Augustln Doinaş : „Caden 19.00 Rapsodia romAnă — v i
PROGRAMUL n r 0.00 Matineu de muzică populară : 18,00 Orele ţe* : 19.05 Clntecu! e pretutin tralii ; CIALIST PE BAZA DE COMANDA FERMA
duminical ; 7,00 Radiojurnal ; 0 00 scrii ; 20,00 Tableta de seară ; deni : 19,30 Arte frumoase : 19.50 19.20 1 ooi de seri — emisiune
Teatru radiofonic pentru oopll ; 20,05 Zece melodii preferate ; 20.30 Noapte bună, copil ; 20.00 Croni pentru cel miel ; PENTRU ANUL 1971 IN ORICE CANTITĂŢI:
9.00 Solişti şl orchestre de muzl Teatru—document ; 21,35 Revista ca săptâmtnll muzicale ; 20,30 Mu 19.30 Telejurnalul de seară ;
cA uşoarA ; 0,30 VA place opera? ; şlagărelor : 22,00 Radiojurnal ; zică uşoară ; 21.00 Invitaţie la 20.00 Românio ‘71. Azi — Ju — scaune tapisate Snagov şi Mureş
10.00 AvanpremlerA cotidtanA ; 22,30 Meridiane melodii ; 22.55 concert. deţul Brăila ;
10,15 Ritm şl melodie ; 10,30 A 20.30 FUm artistic : „Sînt un — spăl ieri de vie
7-a artA ; 11,00 Concert simfonic ; evadat" cu Paul Munt ;
13.00 VarietAţl muzicale ; 14,05 A- 22,05 Lansarea navei cosmice — plite şi grătare fontă
gendfi folcIoricA ; 14,30 Cine ştie Consfătuire cu cititorii revistei „Albina“ „ApoIIo-14". Transmisiune
ctŞtlgA ; 15,00 Panoramic operA : directă de la Ilouston; construefii metalice pe bază de schiţe a
15.35 CfntA Damlan Luca : 13,45 22,40 Telejurnalul de noapte. taşate Ia comandă
Publicitate radio : 16,00 Poşta ra La Ilia, a avut loc ieri o Bănuţâ a citit din creaţiile
dio : 16,10 MuzlcA de promenadA ; LUNI
16 30 Serial radiofonic pentru ti consfătuire a cititorilor cu sale cele mai recente. La • prefabricate din beton
nerii ascultAtorl ; 17,00 Almanah poetul Ion Bănuţă, redactor sfîrşitul consfătuirii, parti 18.00 Scena şl ecranul ; • bolţarî pentru mină
sonor : 18.00 Momente din Istoria şef al revistei „Albina". In- 19.30 Telejurnalul de seară ;
culturii româneşti ; 18,30 Recital cipanţii au asistat la un 19,S0 Agenda politică de Ion • bandaje mina
Nlcolae T4ranu : 18,45 Tangouri tîlnîrea a prilejuit un larg program artistic susţinut de Mărglncanu ;
celebre : 19,05 Romanţe : 19,25 schimb de opinii privitor ia 20.00 Romănla ’71. Azi — Jude • dale dîn beton
Stelele dnteculul : 20,05 Revista profilul şi tematica revistei. artiştii amatori din locali ţul Buzău;
llterarâ radio : 20.3S Valsuri : 20.45 In continuare, poetul Ion tate. 20.30 Roman foileton : „Doam • cărămidă construcţii
Concursul Internaţional al or na Bovary“ (ultimul epi
chestrelor de tineret >,Fundaţia sod) ; • umeraşe bărbaţi şi femei
21.20 Ocolul fărll In opt luni.
Emlslune-concurs. • burlane
22.30 Telejurnalul de noapte ;
22,45 De la clntec, la clntec.. • jgheaburi
De ce tac pietrele munte cerbul din poveste cu pielea 23.00 închiderea emisiunii.
lui ? Au Ingropat In ele a acoperită de pietre scumpe
titea imagini răscolitoare de cu milenii în urmă a trăit
viaţă şi rămin mute, nepă- NESTEMATELE din adincuri.. B şi şi-a scuturat comorile pe
sâtoare in jaţa celor care le aceste meleaguri. Totuşi,
aşteaptă cuvintul. Am vrea ţiţi de liniile metalice pa trebuie citeva pentru căr La stratul 13, blocul 11, ne într-o confruntare virtuală
să le ascultăm depănind un palele pe care circulă va- bune — răspund ei. intimpină o pădure de stîlpi cu cărbunele, oamenii ră întreprinderea „ Marmura"
/ir de poveste adevărată de goneţii, în cealaltă margine, Vorbesc încet, scurtînd hidraulici care susţin tava min adevăratele nestemate
spre oamenii care, coborind citeva ţetri cu diametrul expresiile care li se par nul. In dreapta celor trei rin Ei luminează adîncurile cu
de > mii de ori în miezul lor, mare poartă fn ele, către a prea lungi. duri de stîlpi un lanţ gros, ca fiinţa lor. Oamenii le in-
le-au dat din tăria şi strălu bataje, „cele strict necesa — Frontul 13, blocul II, cel pentru ancora unui trans prumutd viaţă şi măreţie, cu sediul în Simeria, str. Cuza Vodă nr. 24
cirea lor umană o bună re", adică apa şi aerul com unde este? oceanic, se leagănă întins pa strălucire şi cutezanţă, prin
parte. Am vrea să le auzim primat. Mergem pe un fel Ne arată cu braţul o ga ralel cu tavanul. Pe el se actele lor zilnice de muncă. A N G A JEA ZĂ
vorbind, aici In mină, la de poditură din scinduri noi lerie in stingă şi Îşi conti mişcă — pe o lungime de 80 ...Acum nc dăm mai bine
citeva zeci de metri sub Va de brad. In unele locuri se nuă drumul. Ne dăm sea m, cit măsoară frontul de seama că pietrele din adin — Arhitect sau inginer constructor — tehnician normator cu experienţă
lea Arsului, ţinut ce amin aude cum gilgiie apa sub ma că pentru ei cuvintele lucru — combina, instru curi închid fn memoria lor pentru postul de $ef do birou proiecta
teşte de căldura focului si- tălpi. Nişele, anume săpate par tot atit de scumpe ca şi ment modern de exploatare de gresie atitea imagini clo pentru serviciul de organizare a pro
•tuat tn partea de vest a in pereţi, o conduc către pu comorile pe care le scot de a cărbunelui. Oamenii care cotitoare de viaţă. Am vrea re ducţiei ţi a muncii
Vulcanului, oraş al cărui ţuri speciale, de unde este aici. lucrează aici fac parte din să le ascultăm povestind — inginer constructor ţi inginer me — inginer constructor, inginer meca
nume are nu mai puţine re scoasă afară cu ajutorul Ajungem la un rostogol brigada minerului Vespasi despre oameni, dar pietrele canic pentru postul de proiectant prin nic pentru po3tul de ţef serviciu tehnic
zonanţe de magmă. Desigur, pompelor. Locurile acestea Aici, un singur om, deschi- an Catană. Din anul 1907 tac. Se aude doar, reflectat
sus, „la ziuă" — cum nu au o culoare de basm şi ne zind cu un fel de pirghie brigada aceasta este frunta în ele, ecoul cald al salutu cipal sau proiectant — inginer constructor sau inginer in
mesc minerii locul de dea aşteptăm la fiecare pas să gura rostogolului, umple cit şă pe mină. In anul trecut lui : „Noroc bun!“ Minerii — subinginer constructor, tehnician specialitatea materiale de construcţii
supra — pămintul, acoperit dăm peste grotele plăsmuite ai clipi din ochi un vago- a obţinut peste plan 2 626 to îşi dau bineţe şi trec mai constructor, tehnician mecanic ţi con pentru posturile de ţef serviciu produc
cu pilcuri rare de copaci si de Jules Vome. Numai gin- nct. li urmează altul şi al ne de cărbune. Minerii Gheor def>arte către abataje, prin ducător arhitect pentru postul de pro ţie, prelucrare ţi ţef serviciu organiza
smocuri de iarbă, jyare mai dul câ sintem intr-o mină tul... Urcăm pe o scară a ghe Buhuţan, Ştefan Szolna- galerii radiale, luminate rea producţiei ţî a muncii.
degrabă sterp, iar pietrele ne face să simţim puţin, pe proape verticală prinsă in ty şi Petru Birdea sînt doar feeric de curentul electric. iectant principal sau proiectant
nu au ce spune. Nici nu le umeri — intr-o stare de au perete pină la nivelul stra ciţiua dintre cei mai buni Electricitatea face ca aici, — tehnician constructor pentru postul
întrebăm... Dar aici, tn n- tosugestie — greutatea pă- tului 13. După ce lăsăm să De la oamenii care lucrea in subteran, unde soarele de calculator principal devize ţi calcu DE ASEMENEA MAI ANGAJEAZĂ
dinc, unde oamenii îşi pe mintului. Altfel, drumul cadă peste intrarea prin ca ză la schimbarea unui rind nu pătrunde niciodată, să lator devize URGENT:
trec o treime din, zi şi seamănă mai mult cu o re am ajuns aici un capac de stîlpi, privirile ni se mu fie totuşi o zi veşnică. O zi
unde se consumă, de fapt. plimbare inir-un metrou o de chepeng, urmăm o pote fă la stratul gros de cărbu in care oamenii, inegalabi — desenatori tehnici in specialitatea • automacaragii cu carne) de con
actul suprem al vieţii, lor — bişnuit. prin care adie aer cuţă vecină cu banda rulan ne. din care va muşca pu le nestemate ale adincului. construcţii sau mecanică pentru postu ducere auto
munca — pietrele ştiu ati- curat şi proaspăt. tă pe care „curge“ cărbune ţin mai lirziu tamburul muncesc mai firesc decît rile de desenator tehnic principal sau
iea lucruri. Ani în şir nu ¡.a o răscruce intîl nim le de la abataj către rosto dinţat al combinei. Intr-ade în oricare hală modernă cu desenator O buldozeriţti pentru buldozere
le-ar ajunge să spună to doi mineri: gol. Ca un fir al Ariadnei, văr, cărbunele acesta are tavanul şi pereţii de cristal! S-650, S-1 300 ţi S-1 500
tul. — Unde mergeţi? — ii. banda ne conduce către lo scli))iri de nestemate. Deşi — merceolog principal pentru servi & excavatoriţtî pentru excavator de
Păşim prinţ r-n galerie Iar întrebăm. cul de unde se extrage căr nemişcat, pare atit de viu ciu) aprovizionare 0,6 mc pe ţenile.
nă. Intr-o pa>le sintem inso- — După „goale“.' Nc mal bunele. incit ne vine să credem că M A R IN N E G O lfA