Page 13 - Drumul_socialismului_1971_02

PROLETARI D IN TO A TE ŢĂ R ILE . U N IŢ I-V A !

H Situaţia din Orientul

Apropiat

B Evoluţia navei spaţiale

„Apollo-14“

B Din presa străină

0090000900*0090000
ta Curier, Atlas

ANUL XXIII. Nr. 5 000 VINERI 5 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI

Cinci mii de zile, RE F L E CŢ I E In întîmpinarea semicentenarului partidului

cinci mii de nopţi HOTĂRIREA NOASTRĂ

Pe masa redactorului şef leaşi ritmuri trepidante, a­
al ziarului se află, de ctte- ceeaşi viaţă tumultuoasă, di­
Cinci mii de apariţii. idei, de discernere prin prisma va zile, o frumoasă ilustra- namică, socialistă, vom re­ al P.C.R., să obţinem realizări hăţişuri şi transformarea tor rea acestui glorios eveniment
Fiecare cu particularitatea utilităţilor in opera ce o fău­ tă. reprezentind Castelul găsi mereu chipul şi cuvln- şi mai importante pe târlm «- in păşune comunală, consoli­ trebuie sâ constituie un pri­
sa de cronica. A unui porcurs rim şi tot atîteo nopţi aplecoţi Corvineştilor din Hunedoa­ tul partidului, al aceluia ca­ dilitar-gospodâresc şi in ridi­ darea malurilor Cernei, con­ lej de întărire a vieţii interne
de peste doua decenii, cei asupra şpalturilor, a paginilor ra. Poate nici o altă imagi­ re prefigurează cu .lucidita­ carea vieţii culturale a satului. strucţia unor podeţe şi altele. de partid, a muncii de primi­
moi frumoşi ani, plini, cînd încă umede, a ziarului „cald" ne n-ar fi 1ost mai potrivi­ te contururi noi, clare, pre­ Vreau sâ arăt că, sub con­ De asemenea, cetăţenii din re de noi membri şi de edu­
am început urcuşul industriali­ care în zori va trebui să ajun­ tă evenimentului lapidar cis definite ale ţării, ale ducerea organizaţiei de par­ sat au contribuit şî la con­ caţie partinică, de intensifica­
zării socialiste, s-a transformat gă la cititori, să le transmită consemnat pe verso-ul său noastre. Vom regăsi aceiaşi tid, deputaţii, comitetul de ce­ strucţia Şcolii generale din re a activităţii culturale. Ne-am
din temelii viaţa satului hu- cuvîntul partidului. — pentru că toate lucrurile oameni, puternic angajaţi, tăţeni, locuitorii satului au în­ Topliţa, centrul de reşedinţă propus ca prin antrenarea
nedorean. socialismul a învins Aniversînd a cinci mia apa­ îşi au istoria lor: „Colecti­ entuziaşti, dăruiţi, pasionaţi In tradiţia comuniştilor şi a făptuit in anii socialismului o al comunei. comuniştilor şi ut«ciştilor la
: în tot şi pretutindeni în Româ- riţie a ziarului „Drumul soci­ vului redacţional ţi munci­ edificatori ai unui tablou po­ celorlalţi cetăţeni din satul seamă de lucruri care au In cinstea aniversării semi­ acţiunile culturale sâ fie re-
Niia, învăţâmîntu! a preluat ce alismului*', colectivul redacţio­ torilor tipografi — urări de litic, economic, social, cul­ Dâbica, ca şi a tuturor locui­ schimbat înfăţişarea localită­ centenarului partidului, orga­ activizate formaţia de dansuri
ero moi valoros în opera îna­ nal îşi exprimă simţămintele bine. cu ocazia apariţiei nu­ tural, in permanentă meta­ torilor de pe raza comunei ţii. Prin contribuţie in bani şi nizaţia de bază şi-a stabilit şi de obiceiuri pâdureneşti.
intaşilor şi l-a transpus la im­ cele mai calde pentru îndru- mărului 5 000 al ziarului morfozare spre noi înălţimi Topliţa, s-a imprimat hotâri- in muncă, prin ajutorul primit în planul de activităţi impulsi­ Chemăm oamenii la muncă
perativele revoluţiei tehnico- mareo permanentă primită din „Drumul socialismului". Sem­ de progres şi civilizaţie. rea ca in fiecare an să intim- din partea statului, s-au con­ onarea lucrărilor de consoli­ patriotică, ei au răspuns şi
ştiinţifice contemporane, parti­ parteo Comitetului judeţean nează profesorul Al. Gh. Ţara trăieşte şi va trăi pine ziua de 23 August cu da­ struit o şcoală şt locuinţă dare in continuare cu zid din vor răspunde, dar trebui« sâ
dul a organizat un permanent de partid, pentru sprijinul a­ Haiduc, din Ghelar. in acest prim an al dece­ rea in folosinţă a unor noi o­ pentru învăţători, un cămin beton a malurilor riului Cerna, dovedim grijă şi pentru satis­
dialog la scara ţârii asupra cordat de Consiliul popular Din cealaltă parte a ju­ niului evenimente cu puţine biective social-culturale sau cultural de toată frumuseţea, de aliniere a drumurilor din facerea cerinţelor lor cultura­
problemelor vitale ale econo­ judeţean, precum şi pentru deţului, din aşezarea mo­ egaluri în istoria sa — aniver­ edilitar-gospodâreşti. De data poduri peste Cerna, un nou sat, să mobilizeze împreună le.
miei şi vieţii sociale, ale în­ larga şi nemijlocita participa­ ţească Vaţa de Jos, profe­ sarea unei jumătăţi de veac aceasta, comuniştii din orga­ drum care leagă cele două cu deputaţii pe toţi cetăţenii Acestea sînt citeva lucruri
tregii sale politici interne Şi re Io consemnarea cît mol sorul N. Cristea ne scrie: de existenţă plină de vita­ nizaţia noastră de bază şi-au grupuri ale localităţii, în case­ pentru curăţirea păşunilor Şi car« n« stau in atenţi« şi vrem
externe, în care s-o adîncit în fidelă a tumultuoasei vieţi de „De 5 000 de ori ne-am re­ litate şi clocot revoluţionar propus să mobilizeze întregul le oamenilor a pătruns lumi­ pentru a sprijini cu muncă ne­ sâ le împlinim în întîmpinarea
cel mol complet sens demo­ pe meleogurile hunedorene a găsit fn paginile ziarului. a Partidului Comunist Ro­ na electrică. Să nu mai vorbim calificată construcţia com­ aniv«rsâriî.
craţia sociolistâ, cetăţeanului — miilor de colaboratori, cores­ Ne-am regăsit in muncito­ mân, începutul unui cinci­ sat — prin exemplul lor per­ şi de o seamă de lucrări pe plexului comercial din Topli- AUREL ALIC
român, moghior, german şi de pondenţi şi cititori. El odre- rul din mină şi urină, în nal care ne defineşte cel sonal - ca, in cinstea zilei de care noi ne-am obişnuit să 1« ta- secretarul organizaţiei de
alte naţionolităţi — I s-o ga­ sează, totodată, sincere mul­ ţăranul cooperator, in căr­ mai bine năzuinţele şi îm­ 8 Mat, cînd se împlinesc 50 considerăm mărunte cum ar Organizaţia noastră are bazo de partid din satul
rantat şi osigurot posibilitatea ţumiri lucrătorilor tipografi, turar'*. plinirile. In tumultul tutu­ de ani de la primul Congres fi defrişarea a circa ISO ha insă in vedere că intîmpina- Dâbica, comuna Topliţa
reală de o-şi manifesta plenar împreună cu cor# o trăit cele Mulţumim cititorilor noş­ ror evenimentelor edificăm
personalitatea, de o-şi afirma 5000 de nopţi de muncă şi de tri care, In trepidaţia mun­ şi ne edificăm, creştem, ne
tot talentul şi puterea de dă­ veghe. cii cotidiene, observă şi a­ conturăm civilizaţia socia­
ruire în construcţia societăţii O singură confesiune : in­ mănuntul, dar un amănunt listă, urcăm.
căreia îl aparţine prezentul şi tim pi no rea semicentenarului ce ne defineşte pe noi toţi Reflecţie a faptelor şi e­ Adunări generale ale salariaţilor
viitorul, partidului, intrarea într-o nouă — colaboratori, corespon­ venimentelor, a eroismului
etapă, cea o edificării multi­
lată, condensată, istoria u­ laterale a societăţii socialiste, denţi, cititori, muncitori ti­ cotidian, înscris de mineri,
nei epoci căreia ziarul i-a fost ne obligă — şl o vom foce pografi, oameni oare ne a­ siderurgişti, energeticieni,
martor şî cronicar. Pentru că responsobil — să promovăm duc ziarul, redactori. constructori, ţărani coopera­
2iarul — oceastă punte de con- moi activ spiritul de iniţiativă, Azi a apărut numărul tori, intelectuali hunedoreni, RĂSPUNSURI UIRECTE PENTRU REZOLVAREA EFICIENTĂ
toct intre omul modern şi de îventivitote în lupta pentru 5 000 al ziarului „Drumul ziarul se va strădui să fie,
complexitatea problematicii înfăptuirea politicii partidului, socialismuluim. Miine va a­
contemporaneităţii - este o să dezvoltăm capacitatea zia­ pare numărul 5 001. Apoi şi de aici înainte, cronicar
cronică diurnă a celor mai rului de a reflecta cu profun­ 1idel, devotat propagandist,
semnificative fopte ale prezen­ zime şi operativitate fenome­ 5 002, 5 003... Fiecare işi i>a agitator şi organizator co­ A PROBLEMELOR MAJORE ALE PRODUCŢIEI
tului, o densă concentrore de nele şi problematica actuale trăi ziua. Dar, in ceea ce ne lectiv.
viaţă, o reflectore a mişcării din viaţa societăţii noastre. dă zilnic litera aceasta nea­
ei, un barometru al creşterii. Cinci mii de zile, cinci mii gră, vom regăsi mereu ace- REDACJIA
Cinci mii de zile, de sinteti­ de nopţi, alte şi olte mii ‘m Desfăşurată Intr-o perioa­ plus la extracţia de cărbune le interne existente care au al sectorului I nu poate fi
zări de fopte. de căutări de viitor... dă de muncă însufleţită, de de peste 13 800 tone. Prin re­ fost pregnant scoase In evi­ satisfăcut. Cele 10 000 tone de
realizări remarcabile ale oa­ ducerea cheltuielilor materia­ dentă. darea de seamă şi dez­ cărbune rămase restante la
menilor muncii din tara noas­ le de producţie a fost influ­ baterile au căutat răspunsuri sfirşitul anului trebuie sâ ne
tră pe drumul progresului e- enţată ^poritlr activitatea fi­ directe pentru rezolvarea e- deâ de gîndit. De aceea eu aş
conomîc, adunarea generală nanciară. planul de beneficii ficientâ a problemelor privind spune că numai printr-o con­
a reprezentanţilor salariaţilor fiind depăşit cu peste 2 mi­ creşterea într-un ritm mai in­ centrare a eforturilor între­
Spre cit mai multe împliniri şi satisfacţii trtla a scos în evidentă ca­ bleme de importantă majoră cifice de material lemnos, li­ gului colectiv putem contri­
tens a productivităţii muncii,
lioane lei
de la Exploatarea minieră Pe-
Axată în principal pe pro­
reducerea consumurilor spe­
bui la redresarea producţiei.
racterul profund democratic
Noi exploatăm o zonă deose­
al acestui for suprem mani­
seamă a scos în evidentă şi
muncă Toate aceste proble­
festat printr-o participare In activitatea minei, darea de chidarea fluctuaţiei forţei de bit de grea, cu emanaţii mari
ele gaze, care impune ca pe
largă şi nemijlocită a munci­ o serie de neajunsuri exis­ me, aşa după cum se arăta în viitor sâ luăm unele măsuri
1040-1071. Sînt două cifre te de altă natură. In şirul tă să şi găsească locul cu­ realizate de Comitetul jude­ torilor, tehnicienilor şi ingi­ tente în activitatea colectivu­ darea de seamă, cer o rezol­ speciale. Nu trebuie uitat de
simbolice. Prima ne îndeam­ acestora se înscrie drumul venit fn paginile ziarului. ţean de partid cu sprijinul nerilor la conducerea activi­ lui. Acestea au fost analizate vare cît mai urgentă avîn- asemenea faptul câ se mai fac
nă să privim in retrospecti­ parcurs, cele mai bine de do­ Sînt tot atîtea bilanţuri fă­ lor. tăţii economice, la dezbaterea în lumina sarcinilor reieşite du-se în vedere în primul încă simţite o serie de lip­
vă la acel an şi la acea lu­ uă decenii in care lucrătorii cute de colectivul redacţio­ Revenim la ziar. Alături problemelor majore de care din expunerea tovarăşului rînd că planul de producţie suri atît de ordin tehnic, cît
nă de toamnă (noiembrie) ziarului au acumulat cunoş­ nal, de masa largă a citito­ de autori profesionişti ve­ depinde bunul mers al pro­ N'icolae Ceauşescu la şedinţa al minei în acest an va spori şi pc linie de aprovizionare.
cind in mijlocul presei ro­ tinţe noi, şi-au îmbogăţit ex­ rilor. dem alte nume cunoscute, ducţiei. succesul îndeplinirii Comitetului Executiv şi a gu­ cu 4(> 000 tone, sarcină pusă Monografiile de armare tre­
mâneşti ţi-o făcut apariţia perienţa, au devenit din ce Dacă m-aş exprima cit de care prin originalitatea şi planului pe anul în curs. vernului din 25 noiembrie în special pe seama creşterii buie revizuite, în multe ca­
actualul ziar judeţean. A in ce mai competenţi. Aces­ cit plastic, aş spune ca e­ competenţa lor dau ziarului Aşa după cum arăta ingi­ 11170, privind îmbunătăţirea productivităţii muncii cu 5,8 zuri ele nu corespund reali­
doua este împlinirea, anul tea i-au ajutat să iasă în­ xistenţa ziarului este grefa­ un plus de vigoare, o notă nerul Gheorghe Giuclca. di­ calitativă a activităţii econo­ la sută. De asemenea, chel­ tăţii, consumîndu-se în mod
care înglobează şi cifra vingători din confruntarea tă pe activitatea planifica­ evidentă de autoritate in ţi­ rectorul exploatării, în da­ mice în toate domeniile de ac­ tuielile la I 000 lei producţie inutil o mare cantitate de
.,5 000“, înscrisă pe frontis­ cu greutăţile, cu cerinţele.. tă in ţară, se întinde de-a nuta lui dc ansamblu. Sint rea de seamă a comitetului tivitate, sarcini care de alt­ marfă vor scădea cu 28 lei, lemn.
piciul ziarului de azi şi ca­ Intre altele. îmi amintesc lungul planurilor cincinale, numele colaboratorilor şi de direcţie prezentată în fala fel constituie obiectivul fun­ iar preţul de cost al tonei dc Aşa după cum subliniau
re spune mult, foarte mult. de momentul trecerii de în cadrul cărora, viaţa eco­ corespondenţilor voluntari, adunării generale. în anul damental al planului pe 1071, cărbune extras va fi redus cu minerii şefi de brigadă Ioan
Sintetic înseamnă cinci mii la apariţia bisăptămînală la nomică şi social-culturală o ale acestor sprijinitori de ma­ trecut, activitatea economică ■il întregului cincinal actual. 8.57 lei. Va creşte şi produc­ Turca de la sectorul III şi
de numere de ziar şi tot a- ajmriţia cotidiană. Predomi­ judeţului şi-a schimbat în­ re valoare ai ziarului, şi ca­ a minei s-a încheiat cu un Pornind de la posibilităţi- ţia extrasă din abatajele ar­ Knache Chiriţâ de la sectorul
tilea zile de apariţie. nau şi atunci fermitatea şi făţişarea de la etapă la e­ re, după elaborarea şarjei mate metalic la 300 000 tone II, în continuare trebuie sâ
Am in faţă acel ziar pe hotărirea colectivului redac­ tapă. Iar schimbările sint de oţel sau fontă, după ter­ anual, diminuîndu-se prin a- se acorde o mai mare aten-
care scrie anul I, nr. 1, ală­ ţional de a face totul pen­ inserate — mai detaliat sau minarea şutului din abataj, ceastn consumul specific de lie aprovizionării cu materia­
turi de cel pe care scrie, a­ tru asigurarea succesului, mai succint — in coloanele a muncii pe şantier, pe tarla Programul Universităţii material lemnos cu 3.Î) mc la le a locurilor de muncă. Lem­
nul XXIII. nr. 4009. Le pri­ pentru menţinerea şi dez­ ziarului. Citim si urmărim sau după programul de Ajt lemn de mină şi 0,54 mc che­ nul de mină trebuie intro­
vesc şi încerc să fac compa­ voltarea lui. N-au lipsit in aceste coloane evoluţia şcoală, scriu ziarului despre restea la 1 000 tone cărbune dus în subteran cît mai a-
raţie. Dar nu pot; discre­ însă stingăciile, completa­ impresionantă — pe orizon­ experienţa lor, critică nea­ serale de marxism-* extras. pronpe de locurile de muncă
panţa este evidentă. Ceva te de alte neajunsuri de­ tală şi pe verticală — a in­ junsurile sau propun căi, Discuţiile purtate pe margi­ şi la dimensiunile corespun­
însă atrage atenţia si în­ terminate de dotaţia mo­ dustriei extractive, siderur­ metode si soluţii mai hune nea dării de seamă au adus zătoare deoarece numai în n-
deamnă la reflecţii. destă cu utilaj tipografic. gice (cu subliniere aceasta de lucru. leninism Deva în prim plan soluţii concre­ cest fel va putea fi redus la
In cimpul vizual retros­ Este adevărat că de-a lun­ din urmă), energetice, a ce­ ...O muncă complexă, grea, te de rezolvare a unor pro­ maximum timpul neproduc­
pectiv imi apare anul inau- gul anilor, cum era şi firesc, lei uşoare şi alimentare Ci­ frcpidanlă. In exercitarea ei Luni, 8 februarie a.c. bleme cheie din activitatea tiv.
aural cu citeva detalii. Re­ colectivul a fost încercat de titorul pareurge articole ca­ riscurile sînt inerente, ase­ H secţiile economie, anii - dezbateri în sălile şcolii productivă, axîndu-se în prin­ O mare parte dintre cei
ţin figurile pline dc speran­ satisfacţii, prilejuite de une­ re vorbesc despre mutaţiile menea greutăţilor. Dincolo şi III şi filozofie, anii II şî generale „Dr. P. Groza". cipal pe propunerea unor mă­ prezenţi la discuţii printre
ţe ale unor redaetoru mân­ le momente cu semnificaţie şi schimbările de ordin cali­ de acestea apar roadele, e- suri de remediere a lipsurilor care şi Emil Stoica, inginer
dria lor că se numesc zia­ deosebită. Subliniez intre tativ ce au avut lor in agri­ lementelc dătătoare de sa­ 0 secţia construcţie de par- — expunere în sala comitetu- în vederea obţinerii unor re­ şef cu probleme electromeca­
rişti. mînuitorî ai condeiu­ acestea sărbătorirea numă­ cultură ; din ziar ii apare tisfacţii si împliniri. lid anul I lui municipal de partid. zultate economice cît mai bu­ nice. au arătat existenta u­
lui pe frontul publicisticii. rului 2 000 de apariţie, suc­ în faţă ascetul nou. mo­ Spre cit mai muffr împli­ ne. Apare deosebit de semni­ nor neajunsuri în funcţiona­
Cu optica de acum imi pot cesul in întrecerea cu ziare­ dern. al localităţilor judeţu­ niri si satisfacţii! Este ura­ Marţi, 9 februarie a.c. ficativă în acest sens inter­ rea unor utilaje miniere ca­
da seama şi dc unele caren­ le similare din ţară. 15. a­ lui în care oamenii trăiesc rea ce se cuvine s-o adre­ $ secţiile economie anul I - dezbolerî în sălile şcolii venţia maistrului principal re vor putea fi uşor reme­
ţe inerente începutului. Din­ poi 20 de ani de activitate şi. muncesc uniţi si devotaţi săm colectivului redacţional, şi istorie anul III generale „Dr. P. Grozo". Petru Păduraru de la secto­
colo de acestea nu pot să a ziarului, ca să nu mai fără margini iniţiatorului şi tuturor celor ce-şi aduc con­ 0 secţio politică externă - expunere în sala cabinetu­ rul I care sublinia în cuvîn- C. DUMITRU
nu văd dîrzenia oamenilor, vorbesc de alte satisfacţii conducătorului întregii ope­ tribuţia la apariţia lui — cu anul I lui judeţean de partid.
dorinţa lor dc afirmare, de venite după aproape fiecare re de construcţie socialistă acest important prilej. Programul începe la ora 18. tul său :
a răspunde cit mai prompt apariţie. Aceasta din urmă in patria noastră — Partidul Notă. Activitatea secţiei de estetică anul II va avea loc — Desigur, fâcînd un bilanţ (Continuar« Ni pagi o 2*a)
chemărilor Comitetului ju­ a animat cel mai mult oa­ Comunist Român. I. SIRBU morţi, 16 februarie a.c., orele 18, în sola Cabinetului Jude­ asupra activităţii noastre din
deţean de partid. Şi tot de menii in intenţiile lor ulte­ De ani fn şir, în ziar apar ţean de partid. anul trecut întregul colectiv
atunci îmi reţin atenţia ci­ rioare de a urca noi trep­ nume cunoscute în judeţ
teva nume de oameni care te. spre cote şi dimensiuni şi dincolo de graniţele lui.
şi-au început ucenicia de co­ tot mai mari. Sint numele autorilor artico­
respondenţi ai ziarului. Şi iată-ne la numărul 5 000. lelor de analiză, de anchete
Nu-mi permite apoi afecţiu­ Prilc) de reflecţii analitice şi sau ..mese rotunde“. de re­
nea pentru profesie să nu de lansare in perspectivă portaje. foiletoane, note cri­
spun că tot atît de cunos­ In această cifră vedem tot tice, grafice şi fotografii,
cute imi sint şi numele unor atîtea planuri şi machete, numele redactorilor care
tipografi (unii in pensie, al­ tot atîtea echipe de ziarişti şi-au strlns in jurul lor citi­
ţii prezenţi la. lucru) care care au asigurat noapte de tori pe cit de pasionaţi, pe
şi-au făcut un merit incon­ noapte la tipografie, alături atît de receptivi şi de exi­
testabil din tot ceea ce au de linotipişti. paginatori sau genţi. Părăsind pentru o cli­
pus la inimă pentru acest zeţari, de maşinişti sau de pă coloanele ziarului, vedem
ziar. lucrători de la serviciul de numele multora pe coverta
Amintiri, amintiri... A­ difuzare, ca fiecare frază, broşurilor, pliantelor, foilor
mintiri nostalgice... Sau poa- literă, fotografie sau vigne- volante sau pe alte tipărituri

In pagina a ll-a

Sint necesare eforturi susţinute şi

• ■ w ■ _ • •
o temeinica organizare a muncii

pentru îndeplinirea sarcinilor de

plan în toate unităţile agricole