Page 14 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 14
2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 000 0 VINERI 5 FEBRUARIE 1971
S înt necesare eforturi susţinute
C I N C I N A L U L 1966-1970
şi o temeinică organizare a muncii pentru
îndeplinirea sarcinilor de plan C O N S T R U C Ţ IA D E M A Ş IN I
în toate unităţile agricole zent 25 la sută din producţia industrială a tării, de maşini îşi va spori în ritm accelerat partici
Construcţia de maşini realizează în pre
In noul cincinal 1971— 1975 construcţia
acoperind aproape 70 la sută din nevoile de în parea la creşterea avuţiei naţionale, la satisfa
în primul on al actualului tat sînt cîteva din pîrghllle rea celor peste 120 ha livezi. această privinţă s-a Insistat zestrare tehnică a ramurilor economiei naţio
cincinal lucrătorilor din agri ce vor contribui cu siguran Alţi vorbitori, printre care ca producătorilor să 11 ce a nale. In cincinalul 1966— 1970 volumul pro cerea cerinţelor întregii economii, îşi va întări
cultura judeţului nostru — ţă la mobilizarea mai activă Pavel Turcu, preşedintele rolul de factor dinamic de primă însemnătate
ţărani cooperatori, mecaniza a cooperatorilor la activitatea C.A.P. Toteştl, Ing. Mlhoc sigure nutreţurile concentrate ducţiei industriei construcţiilor de maşini a
tori, muncitori din întreprin de Droductie în cadrul coope Trandafir, preşedintele C.AP. conform clauzelor contractua crescut într-un ritm mediu anual de 15,8 la su pentru dezvoltarea economiei ţării.
derile agricole de stat, cadre rativelor agricole. Cooperato Răduleştl, Hortenzia Hălâlai, le stabilite.
tehnice — le revin sarcini de rii noştri şi-au manifestat de preşedintele C.A.P. Bâcîa, ing. tă, ritm superior atit prevederilor (de 14,6 la Prezentare succintă în imagini numai a u
mare răspLindere privind rea plina adeziune, satisfacţie şi Dumitru Fîntînâ, directorul EXTINDEREA sută), cît şi celui pe întreaga industrie. Produc
lizarea indicatorilor din pla încredere fată de grija pe I.A.S. Haţeg, Emil Furdui, se nei ramuri a industriei constructoare de ma-
nul de stat şi a angajamente care o poartă partidul vieţii cretarul comitetului comunal ţia globală în 1970 a fost de peste două ori mai
lor asumate în întrecere Fn şi muncii ţărănimii, angajîn- de partid, preşedintele Consi ACŢIUNILOR DE mare decît cea realizată în 1965. sini
acest scop vor trebui depuse du-se, în cadrul adunării ge liului popular comunal Bur-
eforturi susţinute pentru creş nerale de dare de seamă şi Juc, Şi ing. Szekely Emil, di INTERCOOPERARE
terea producţiei vegetale şi a aprobare a planului de pro rectorul S.M.A. Orâştie, au
nimale, pentru ridicarea efi ducţie şi financiar pe acest abordat pe larg felul cum se
cienţei economice în toate an, să muncească cu toată acţionează în unităţile res - CALE EFICIENTA
sectoarele de activitate, între priceperea şi hărnicia pentru pective pentru pregătirea
altele fiind prevăzut ca la îndeplinirea şi depăşirea pro DE ÎMBUNĂTĂŢIRE
fondul centralizat de produse ducţiilor stabilite. campaniei agricole de primă
agricole a) statului să se li In vederea aplicării acor vară Din cuvîntul lor s-a des
vreze peste 16 000 tone carne, dului global pe tona de pro prins necesitatea ca încă de A ACTIVITĂŢII
1.10 000 hl lapte de vacă şl oa
ie, 23 milioane ouă, 450 tone ECONOMICE
lină ctc.
Participanţii la recenta
consfătuire a cadrelor din a- Pe marginea consfătuirii de Organizarea consiliilor in-
gricullura judeţului nostru au tercooperatiste şl dezvoltarea
apreciat că, ocţionînd cu ho cooperării In producţie repre
tărî re pentru aplicarea în zintă elemente de mare efica
viaţă a măsurilor cuprinse în lucru a cadrelor din agricultură citate în complexul de măsuri
expunerea tovarăşului Nicoloe adoptate de conducerea parti
Ceauşescu, cu privire la îm dului In scopul asigurării pro
bunătăţirea organizării, pla gresului rapid al agriculturii
nificării şi conducerii agricul — a arătat în cuvîntul său
turii, obiectivele stabilite pot duse — sublinia vorbitorul — pe acum să se asigure semin tovarăşul Ioan Gheorghiu,
fi îndeplinite cu succes, ceea s-a avut în vedere ca sarci ţele neoesare, să se execute preşedintele consiliului inter-
ce va influenţa favorabil si nile de producţie pe formaţi reparaţii de cea mal bună ca cooperatist Geoagiu, inginerul
tuaţia economică a unităţilor ile de lucru să fie stabilite litate la tractoare şl maşinile şef al C.A.P. Geoagiu. In lu
şi veniturile cooperatorilor. în mod diferenţial, în func agricole, să se acorde o grijă mina sarcinilor reieşite din
In rindurile ce urmează pre ţie de gradul de fertilitate al deosebită îngrijirii semănătu expunerea tovarăşului Nicolae
zentăm principalele aspecte şi terenului şi de sâmînţa folo rilor de toamnă, depistării şi Ceauşescu se deschid largi
probleme reieşite din cuvîntul sită. Cointeresarea în obţine combaterii eventualelor a- perspective pe linia valorifi
participanţilor la discuţii. rea de rezultate cît mai bune tacurî de boli şi dăunători. cării superioare a potenţia
se realizează şi pe seama fap Reliefînd o serie de defi lului de producţie al fiecărei u-
nitâţi cooperatiste. înfiinţarea
DE PE ACUM SA SE tului că pentru depăşirea pro cienţe care au existat în consiliilor intercooperaliste o Fabrica de elemente pentru automatizări Bucureşti. Aspect de munca dintr-o secţie a fabricii.
ducţiilor planificate vom a sectorul producţiei de legume,
corda retribuţie-;suplimentarâ tovarăşul Teodor Berghlanu, feră posibilitatea să facem o
ASIGURE O BAZA formaţiilor respective de lu directorul întreprinderii pen zonare corespunzătoare a pro
cru. O subliniere aparte me tru producerea şi valorifica ducţiei, să se adîncească pro
TRAINICA RECOLTEI rită să facem în legătură cu rea legumelor, a arătat că sînt filarea şi specializarea unită
ţilor, să asigurăm o folosire
creşterea răspunderii mecani reale posibilităţi ca aportul
zatorilor faţă de soarta recol unităţilor agricole din judeţ mal raţională a forţei de mun
VIITOARE tei. Forma actuală de orga la aprovizionarea populaţiei că, a bazei tehnico-materiale
nizare a staţiunilor de meca cu aceste produse să fie tot şi a specialiştilor. In zona
noastră se găsesc condiţii pro
j Un loc de seamă în cadrul nizare a agriculturii, precum mal substanţial. De aceea, în pice pentru cooperarea în ex
dezbaterilor l-au ocupat pro şi măsurile luate în vederea centrul preocupării conduce tinderea pomiculturii şi creş
blemele referitoare la pregă cointeresării mecanizatorilor, rii întreprinderii se află re terea animalelor. Aceasta o
tirea şi executarea în cele prin legarea nemijlocită a ve zolvarea problemelor care pri bligă Insă conducerile unită
mai bune condiţii a lucrări niturilor lor de producţiile vesc creşterea randamentului ţilor şl pe specialişti să a-
lor agricole, la aplicarea cu realizate în cooperativele a la hectar şi a rentabilităţii nallzeze cu maximă răspun
chibzuinţă a măsurilor tehni gricole deservite, constituie, culturilor. dere posibilităţile de care dis
ce şl organizatorice menite să de asemenea, premise favora pune fiecare cooperativă, să
contribuie la obţinerea unor bile ridicării nivelului pro stabilească un profil judicios
producţii sporite de certale, ducţiei Ia hectar. In această MAXIMA GRIJA al producţiei şi să acţioneze
cartofi şl legume de pe fie perioadă toate eforturile cu fermitate pentru finaliza
care hectar cultivat, precum noastre sînt orientate spre PRODUCERII ŞI rea acţiunilor pe care ni le
şi în pomicultură. pregătirea desfăşurării lucră propunem. Orice măsură ca
După ce a făcut unele refe rilor agricole de primăvară. re se adoptă va trebui să
riri critice la neajunsurile Acordăm întreaga atenţie fer GOSPODĂRIRII fie bine fundamentată, să se
manifestate în anul trecut în tilizării terenului, procurării aibă In vedere criteriile de
privinţa organizării şl retri seminţelor, acţiunilor de îm FURAJELOR eficienţă economică. Un spri
buirii muncii în cooperative bunătăţiri funciare şi repară jin substanţial se aşteaptă din In secţia de bobinaj a U.U.M. Petroşani se refac cu mi
le agricole, tovarăşul Tovicâ rii utilajelor, ceea ce ne va partea staţiunilor de mecani la şi măiestrie „caii-putere" ai motoarelor electrice miniere.
Manea, preşedintele C. A. P. permite ca la timpul optim să Cunoscînd că sporirea efec zare a agriculturii, care vor
Boz. a arătat că aplicarea ieşim pe ogoare cu toate for tivelor şi a producţiei anima trebui să fie dotate cu trac
complexului de măsuri adop ţele. liere depinde in mod nemij toare şl utilaje specifice pro
tate de conducerea partidu Pregătiri intense pentru re locit de asigurarea bazei fu filului de producţie al coope
lui creează un cadru deose rajere, numeroşi vorbitori rativelor agricole deservite.
bit de favorabil fructificării colta acestui an s-au făcut şl s-au referit la măsurile ce La unele acţiuni de coopera
cu eficacitate maximă a re la C.A.P. Boşorod — spunea trebuie Întreprinse în această re, Îndeosebi în privinţa lu
direcţie. Inginera Ana Băcilâ,
crărilor de îmbunătăţiri fun
zervelor de sporire a produc preşedintele unităţii, Ioan Fu- şeful fermei zootehnice de la ciare, s-au referit, de aseme
ţiei agricole, prin utilizarea lea Efectul stimulativ al a- C.A.P. Pricaz, şi Păun Răvaş, nea, Pavel Turcu, Păun Ră
mai judicioasă a potenţialu plicârii măsurilor indicate de preşedintele C.A.P. Slmeria au vaş şl Tovicâ Manea.
lui uman şi material existent. conducerea partidului îşi gă evidenţiat importanţa şi a Referlndu-se pe larg la mo
vantajele economice ale creş
Noua formă de organizare a seşte o expresie concretă în terii animalelor în complexe dul cum va trebui acţionat
muncii, pe ferme, brigăzi şi participarea masivă a coope mari, subliniind totodată ne în acest an pentru obţinerea
unor randamente superioare
echipe specializate, introdu ratorilor la acţiunile pe care cesitatea Intensificării preo în toate sectoarele de acti
cerea acordului global şi a le-am întreprins pentru fer cupării cooperatorilor pentru vitate, tovarăşul ing. Aurel
sporirea producţiei la nutreţu
venitului lunar minim garan tilizarea ogoarelor şi îngriji rile cultivate şi pe pajiştile Nistor, vicepreşedinte al Co
naturale. In acest scop se im mitetului executiv al Consiliu
lui popular judeţean, direc
pune ca fermelor zootehnice
torul Direcţiei generale agri
să li se repartizeze suprafe cole. a scos în evidenţă rolul
ţe corespunzătoare pentm hotârîtor pe care îl are apli
cultivarea furajelor, iar pe carea în viaţă a noilor forme Uzina „Strungul" Arad. Secţia de montare a strungurilor.
păşuni şi fînaţuri să se aplice de organizare şi retribuire a Uzina „Tractorul" Braşov. Tractorul greu pe şenile S-1 500.
în complex lucrările agroteh muncii în cooperativele agri
nice şi de zooigienă în vede cole, precum şi necesitatea
rea creşterii producţiei şl îm creşterii răspunderii cadrelor
bunătăţirii calităţii nutreţu tehnice şi a conducerilor de
rilor. In aceeaşi ordine de
idei, Ilie Bufnea, inginerul şef unităţi pentru întărirea ordi
al C.A.P. Ostrov, şl Vasile nii şi disciplinei în muncă.
Zgtrcea, secretarul comitetu Printr-o preocupare deosebi
lui comunal de partid, pre tă faţă de folosirea judicioa
şedintele Consiliului popular să a pâmîntulul, pentru pro
comunal Sarmizegetusa, au ducerea seminţelor necesare
cerut ca prin consiliile inter- în toate cooperativele agrico
cooperatiste şi Direcţia gene le şi organizarea temeinică a
rală agricolă să se întreprin activităţii In sectorul produc Uzina de autoturisme
dă acţiuni de desecare şi a ţiei vegetale şi animale exis Piteşti. - Vedere din avi
sanare a suprafeţelor de pă tă condiţii ca sarcinile de on.
şuni infestate de fasciolozâ. plan să fie îndeplinite inte
Stă în posibilitatea fiecărei gral şl la toţi Indicatorii. Des
făşurând o susţinută muncă
unităţi agricole — au apre politică şl organizatorică, sub
ciat participanţii la discuţii conducerea organizaţiilor de
— ca prin acţiuni bine orga partid, pentru cunoaşterea Şi
nizate şi prin antrenarea ma aplicarea în viaţă a măsurilor
sivă q cooperatorilor la mun
că să se evite neajunsurile adoptate de conducerea parti
din anul trecut în legătură dului cu privire la îmbunătă
cu asigurarea şl gospodărirea ţirea organizării, planificării
nutreţurilor. şi conducerii agriculturii es
îndeplinirea indicatorilor de te posibil şi necesar totoda
plan în sectorul zootehnic im
pune ca şi organele contrac tă ca lucrătorii din agricul
tante — respectiv întreprin tura judeţului nostru sâ-şl
derile de industrializare a căr sporească aportul la mal bu
nii şi a laptelui — să-şi îm na aprovizionare a populaţi
bunătăţească permanent acti
vitatea, să colaboreze strins ei cu produse agroalimentare,
şi să-şi onoreze integral obli la ridicarea bunăstării ţără
gaţiile ce le revin faţă de nimii şi a întregului nostru
furnizorii materiei prime. In popor.
re se va realiza o încadrare
Rezolvarea eficientă a cît mai rapidă în ritmul im
; 'din ' pbţi . 1) pus fiecărei brigăzi.
Dezbaterea temeinică, plină
de responsabilitate manifesta
diate dacă va exista o mai tă de fiecare salariat al mi
slrfnsâ colaborare între ex problemelor producţiei nei, indiferent de funcţia sa,
ploatare şl unităţile producă a contribuit la o analiză cri
toare. tică a activităţii trecute, a-
— Ne angajăm să dăm pe doptînd totodată măsuri con
ste sarcinile de plan 1 500 to le diferitelor utilaje deşi a ducţie. Numărul mare de ab crete şi eficace pentru reali
ne cărbune — aducea la cu cestea sînt comandate pentru senţe nemotivate, fluctuaţia zarea tuturor indicatorilor de
noştinţa adunării generale in utilajul respectiv, nefiind rare mare de personal au făcut să plan şi a angajamentului a
ginerul Arghlr Pâcuraru, şe situaţiile cînd s-a stat ore în se piardă multe tone de căr sumat în chemarea Ia între
ful sectorului II. Avem linia şir din cauza unor defecţiuni bune. cere lansată de colectivul ex
de front asigurată dar pen mecanice care nu au putut fi — Va trebui să muncim ploatării către toate unităţi
tru aceasta trebuie ca lună înlăturate la timp. mai mult cu noii angajaţi — le miniere din judeţ.
de lună să ne realizăm nor Problemă de o deosebită a arăta Constantin Stan. şef de Reprezentanţii salariaţilor
mele stabilite. Dar nu trebuie cuitate la mina Petrila — dis brigadă la sectorul II. Fieca prezenţi la adunare şi-au ex
să uităm faptul că brigăzile ciplina in p ro d L ic ţie — a con re dinlre ei va trebui dat în primat hotărîrea fermă de a
noastre resimt acut lipsa pie depune toate forţele pentru
selor de schimb, în specia) a stituit pentru toţi cei 27 de grija unui om din brigadă ca întîmpinarea cu noi succese a
celor pentru transportoare ca v-.rbilori un argument în plus re sâ-1 crească, să-l fnqâ să gloriosului semicentenar al
re a îngreunat mult activita pentru n demonstra că o ma înţeleagă adevăratul sens £l partidului, precum şi tradu Uzina " d e Croiova. Hala de montaj al locomotive- Uzina constructoare de maşini Reşiţa. Hala de montaj gene-
tea din subteran. Sînt cazuri re parte n deficienţelor se dn- muncii de miner. Numai cerea în viaţă a programului for Diesel electrice. ral al motoarelor Diesel.
cînd nu exista o concordan loresc şi celor c a re lu c re a z ă prinlr-o trecere a fiecăruia stabilit de ConcrcsLil al X-lea
ţă între piesele de schimb a- nemijlocit in procesLil de pro- prin diferite stadii pregătitoa al partidului.