Page 17 - Drumul_socialismului_1971_02

W / / / / / / / / w / / / / / / / / y / / / / w / c / w / / ; / / / / / / / / / w / w r w ^ " / ^ T / / / / / / / / / / / / / |
PROLETARI D IN TO A TE ŢĂ R ILE . U N IŢ I-V A !

B Intervenţia americano- j
I
saigoneză din Laos-con.

damnată în întreaga lume
ii

B „ApolIo-14“ a aselenizat f
ANUL XXIII. Nr. 5001 SIMBĂTA 6 FEBRUARIE 1971
4 PAGINI ~ 30 BANI
„ B 0 delegaţie comercială

| sovietică se află în Peru
În c h e ie r e a l u c r ă r il o r c o n s f ă t u ir ii Marea întrecere închinată

I B Curier, Atlas |

PRIVIND ACTIVITATEA DE COMERŢ EXTERIOR gloriosului semicentenar
^ / / // / / / / / / / / / / / / / / y / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / w / / / / / / / / / / z / » - *

a l p a r t i d u l u i
Vineri, 5 februarie, s-au ghianu, Emil Drăgănescu, lui exterior, membri’ ai au luat cuvîntul peste 200 mitetelor judeţene de partid,
încheiat în Capitală lucră­ Manca Mănescu, Dumitru C.C. a) P.C.R < ai guvernu­ de participanţi — şefi ai conducători ai ministerelor
rile Consfătuirii privind ac­ Popa. Leonte Kăutu, Ion lui. conducători de instituţii misiunilor diplomatice şi economice, ai organizaţiilor
tivitatea dc comerţ exterior. Iliescu. Ion Stănescu, pre­ centrale. agenţiilor economice ale centrale.
La şedinţa plenară de în­ cum şi Mi bai Marineşcu şi Lucrările consfătuirii s-au României in străinătate, In încheierea lucrărilor,
chidere au participat tova­ Ion Pâtan, vicepreşedinţi ai desfăşurat, timp de trei zile, conducători ai întreprinde­ a vorbit tovarăşul Nicolae
răşii Nicolae Ceauşescu, E­ Consiliului dc Miniştri. Cor- atit în şedinţe plenare, cit rilor de comerţ exterior, Ceauşescu. Cuvintarea a Chemarea colectivului Fabricii de conserve
centralelor economice şi ai
mil Bodnaraş, Paul Nicules- ncliu Mănescu, ministrul a­ şi în comisii. unor mari întreprinderi pro­ fost subliniată în repetate
cu-Mizil, Gheorghe Hâdules- facerilor externe, Cornel La dezbaterile din comi­ ducătoare de mărfuri pen­ rinduri cu vii şi puternice
cu. Iile Verdet, Maxim Ber- Burtică, ministrul comerţu­ sii şi din şedinţele plenare tru export, secretari ai co­ aplauze.
Haţeg către unităţile producătoare

Cuvintarea tovarăşului de bunuri de larg consum

Salariaţii Fabricii de conser­ populaţiei, cheamă la întrecere indicilor de utilizare a maşini­
NICOLAE CEAUŞESCU adunarea generală pentru ana­ propunindu-şi următoarele obi­ vestirii înainte de termen cu
ve din oraşul Haţeg, întruniţi in
ramură
unităţile din această
lor, instalaţiilor şi agregatelor ;
© Realizarea planului de in­
ective în întrecere :
liza activităţii economice pe a­
^ Depăşirea producţiei glo­
nul 1970 şi dezbaterea sarcini­
lor de pion pe anul 1971, ani- bale cu 900 000 lei ; 20 vile.
Participăm cu dăruire Io în­
moţi de dorinţa de a contribui O Depăşirea producţiei mar­ trecere pentru obţinerea unor
Stimaţi tovarăşi. realizarea în bune condiţii a După cum s-a arătat aici, centueze schimbări esenţiale ducerile unor ministere, cu la dezvoltarea şi înflorirea pa­ fă cu 900 000 lei ; producţii sporite si la indici ca­
directivelor Congresului al în 1970 volumul total al co­ in structura exportului ţării tovarăşii care se ocupă de 0 Realizarea o 150 tone litativi superiori, hotâriţi sâ
Doresc să încep prin a a­ X-lea în acest domeniu. merţului exterior a fost mai noastre ; scade ponderea ma­ problemele comerţului exteri­ triei noastre socialiste, Ia creş­ conserve fructe peste plan ; contribuim prin aceasta la satis­
dresa participanţilor la con­ mare cu 75 la sută faţă de teriilor prime şi a materiale­ or, darvau fost puţine ocazii­ terea, diversificarea sortimentală £ Sporirea productivităţii facerea cerinţelor mereu cres­
sfătuire, lucrătorilor din co­ Tovarăşi, 1965, depâşindu-se în mod lor Ia export şi creşte ponde­ le în care sâ fi văzut câ e- şi îmbunătăţirea calităţii pro­ muncii cu 0,5 la sută ; cânde ale populaţiei cu bunuri
merţul exterior, tuturor celor substanţial prevederile cinci­ rea produselor industriei con­ xislâ o preocupare serioasă, duselor destinate consumului 0 Creşterea cu 5 la sută a de larg consum.
care concură la dezvoltarea De curînd am încheiat cin­ nalului. strucţiilor de maşini, indus­ permanentă, pentru îndeplini­
relaţiilor economice interna­ cinalul 1966—1970 şi am în­ In această perioadă au cres­ triei chimice, industriei uşoa­ rea sarcinilor de export
ţionale ale României, un cald cepui munca pentru înfăptui­ cut şi s-au diversificat con­ re şi alimentare. Aceste schim­ De altfel, în această privin­
salut din partea Comitetului rea prevederilor noului plan siderabil legăturile economi­ bări pun, de asemenea, sar­ ţă, faptele vorbesc de la sine.
Central al partidului, a Con­ de cinci ani. După cum vă ce ale României. S-a intensi­ cini noi şi de mare răspun­ In cele mai multe ministere Chemarea colectivului O.C.L Alimentara
siliului de Stat şi guvernului este cunoscut din datele pu­ ficat participarea ei la divi­ dere în faţa producătorilor şi — printre care Ministerul In­
patriei noastre socialiste. (A­ blicate pină acum in presă, ziunea internaţională a muncii, lucrătorilor diq comerţul ex­ dustriei Construcţiilor de Ma­
plauze puternice, prelungite). planul dezvoltării cconomico- aceasta reieşind atîl dîn spo­ terior. şini« , Ministerul Industriei
La această consfătuire de sociale a patriei noastre so­ rirea volumului schimburilor, Am reamintit modificările Chimice, Ministerul Industri­
lucru — unică in felul ei pî- cialiste a fost îndeplinit cu cît şi din faptul că astăzi în­ care au avut Ioc în structura ei Uşoare şi altele — impor­
nâ acum — participă şefii succes treţinem relaţii comerciale schimburilor npastre econo­ tul a fost cu mult superior
misiunilor diplomatice, şefii Producţia industrială a avut cu 110 ţâri. mice externe pentru a înţele­ exportului. Petroşani către toate organizaţiile
agenţiilor economice dîn toa­ un ritm anual de creştere de Urniind cu consecvenţă po­ ge mai bine atît realizările a­ In timpul consfătuirii unii
te statele cu care ţara noas­ 11,8 la sută, fiind in 1970 cu litica generală elaborată de nilor precedenţi, cît şi com­ tovarăşi au arătat câ pentru
tră întreţine relaţii diploma­ 75 la sută mai mare decît în congresele al IX-lea şi al X- plexitatea problemelor cc se import se duc în străinătate
tice sau economice. De ase­ anul 1965, depâşindu-se astfel Iea — de colaborare cu toate pun astăzi In acest domeniu. de două ori mai mulţi oa­
menea, la consfătuire iau par­ prevederile cincinalului. In statele socialiste — România In expunerea tovarăşului Cor­ meni decît pentru export. Or,
te conducerile ministerelor e­ aceşti cinci ani, industria chi­ a acordat o atenţie deosebită nel Burtică şi în cursul dis­ situaţia ar trebui sâ fie de comerciale din judeţ
conomice. ale centralelor şi mică şi-a sporit producţia de şi în cincinalul care a trecut cuţiilor au fost prezentate o fapt inversă, sâ trimitem oa­
întreprinderilor de comerţ ex­ peste 2,0 ori, industria con­ dezvoltării relaţiilor comerci­ serie de date în acest sens, meni mai mulţi pentru vîn-
terior. lucrători din Ministe­ strucţiilor de maşini de pes­ ale şi de cooperare în pro­ aşa că nu mă mai opresc a­ zarea produselor româneşti
rul Comerţului Exterior, din te 2 ori, iar industria uşoară ducţie cu ţârîle socialiste, ca­ supra lor, — latură esenţială a activi­ Adunarea generată a salaria­ 0 Cheltuielile de circulaţie fesionale a lucrătorilor din co­
Ministerul Afacerilor Exter­ a crescut cu 73 la sută. re deţin 54,4 Ia sută din vo­ Analiza activităţii de co­ tăţii de comerţ exterior. ţilor de la O.C.L. Alimentara planificate pe anul in curs vor merţ se vor infiinţa două cursuri
ne, precum şi secretarii cu Doresc să menţionez că, în lumul total al comerţului nos­ merţ exterior în cincinalul Un fapt deosebit de negativ Petroşani, manifestindu-şi dra­ fi reduse cu 100 000 lei, din ca­ pentru calificarea la locul de
problemele economice de la ciuda greutăţilor provocate tru exterior. care a trecut atestă, fără nici este acela că se apelează cu gostea profundă faţă de parti­ re 20 000 lei pină la 1 mai ; muncă a 70 salariaţi ;
comitetele judeţene şi alţi ac­ de calamităţile climatice din Au continuat să se dezvolte o îndoială, câ şi în acest sec­ uşurinţă la importuri, chiar dul nostru comunist, se anga­ 0 Beneficiul planificat va fi O Se va insista in mod per­
tivişti de partid şi de stat. ultimii trei ani, şi îndeosebi raporturile economice şi coo­ tor avem rezultate de seamă, şi pentru unele materiale care jează ca in cinstea măreţei depăşit cu 100 000 lei, din care manent pentru ridicarea calita­
Însuşi caracterul larg al con­ de inundaţiile din 1970, pro­ perarea in producţie cu ţările câ, la marile realizări obţinu­ se pot gâs> în ţară. In gene­ sărbători a semicentenarului 20 000 lei pină la 1 mai ; tivă a muncii lucrătorilor din
sfătuirii subliniază importan­ ducţia agricolă a crescut în membre ale C.A.E.R., Româ­ te de ţara noastră in dezvol­ ral. trebuie spus câ nu există partidului sâ realizeze exemplar comerţ, fapt ce se va oglindi
ta pe care conducerea parti­ cincinalul trecut în medie cu nia parlicipînd activ Ia acţiu­ tarea sa economico-socîalâ, o preocupare permanentă pen­ prevederile planului pe acest 0 In cadrul acţiunii de mo­ în numărul redus de reclamaţii
dului şi statului o acordă ra­ 24 la sută, faţă de cei cinci nile organismelor de colabo­ lucrătorii din comerţul exte­ tru valorificarea deplină a an, sâ asigure o servire exem­ dernizare a spaţiilor comercia­ cu privire la buna deservire a
porturilor noastre de colabo­ ani precedenţi, ceea ce a per­ rare dintre aceste ţâri Româ­ rior au adus o importantă resurselor interne de materii plară a populaţiei Voii Jiului. le, se vor amenaja şi transfor­ populaţiei.
rare şi cooperare cu alte sta­ mis asigurarea bunei aprovi­ nia porneşte de ]a faptul că contribuţie. Ţin, de asemenea, prime şi materiale. Se con­ In acest spirit, chemăm la în­ ma in unităţi cu autoservire şi Sintem convinşi câ prin de­
dotate cu mobilier nou un nu­
te. zionări a populaţiei cu pro­ relaţiile cu statele din cadrul să menţionez aportul însem­ struiesc mari capacităţi de trecere toate organizaţiile co­ măr de 3 unităţi ; păşirile ce le vom realiza, prin
nat al şefilor misiunilor diplo­
In cadrul consfătuirii, atit duse agroalimentare şi, după C.A.E.R., cît şi cu celelalte matice care, în special în producţie, fără sâ se facă în merciale din judeţ pentru rea­ înfăptuirea exemplară a sarci­
in şedinţele plenare cît şi pe cum aţi văzut, realizarea pe ţâri socialiste au o însemnă­ ultimii ani. s-au preocupat prealabil un studiu serios cu lizarea şi depăşirea sarcinilor B Se vor deschide 2 unităţi nilor asumate ne vom aduce
secţii, s-a făcut o amplă ana­ total şi a prevederilor de ex­ tate deosebită pentru edifi­ mal îndeaproape de rea­ privire la asigurarea cu ma­ de plan la următoarele obiecti­ alimentare săteşti pentru apro­ contribuţia alături de toţi oo-
liză a stadiului actual al re­ port din acest sector de acti­ carea noii orinduiri sociale în lizarea sarcinilor ce au re­ terii prime şi materiale. Din ve : vizionarea cu bunuri de consum menii muncii la înfoptuireo pla­
laţiilor economice ale Româ­ vitate. fiecare ţară, că această cola­ venit acestui sector de activi­ această cauză, după ce obiec­ £ Planul de desfacere anual a populaţiei din localităţile i­
niei cu ţările socialiste, cu Venitul naţional a fost în borare şi cooperare trebuie să tate. tivele respective sînt gata, se va fi realizat şi depăşit cu zolate ; nului economic al partidului, C
toate statele lumii. Tovarăşii 1970 cu 45 la sută mai mare ducă la dezvoltarea susţinută Iată de ce doresc cu acest apelează la importuri nepre­ 1 000 000 lei, din care 200 000 B Pentru ridicarea perma­ istoricelor hotârîri ale Congre­
care au luat cuvîntul au relie­ decît in 1965, creseînd anual a economiei şi la ridicarea prilej să adresez, în numele văzute. Asemenea situaţii au lei pină la 1 mai ; nentă a nivelului pregătirii pro­ sului al X-lea al P.C.R,
fat, pe bună dreptate, succe­ in medie cu 7,7 la sută. A- bunăstării celor ce muncesc conducerii de partid şi de existat îndeosebi în industria
sele remarcabile obţinute în ceastâ dinamică a venitu­ din fiecare ţară, la întărirea stat, cele mai calde felicitări chimică, dar aceasta se în-
perioada cincinalului 1966— lui naţional a făcut po­ independenţei şi suveranităţii tuturor lucrătorilor din co­ tîmplâ şi Ia alte ministere.
1970 în dezvoltarea schimbu­ sibilă atît ridicarea continuă naţionale a fiecărui stat socia­ merţul exterior, precum şi Totodată, importul de com­
rilor noastre comerciale, atit a salariilor şi altor venituri list. Cu cît fiecare ţară socia­ şefilor misiunilor noastre di­ pletare — cum i se spune în
cu ţările socialiste, cît şi cu ale oamenilor muncii de la listă este mai puternică, cu plomatice şi celorlalţi repre­ limbajul comerţului exterior
zeci de alte state de pe toate oraşe şi sate, cît şi înfăptui­ cit îşi dezvoltă mai mult e- zentanţi din străinătate. (A­ foarte mare şi de multe ori Final de semestru la Institutul
— şî de piese de schimb este
continentele. rea unui volum de investiţii conomîa, cu atît este mai pu­ plauze puternice, prelungite).
Consfătuirea a prilejuit un din fondurile centralizate ale ternic sistemul socialist in nejustificat.
larg schimb de păreri asu­ statului în anii cincinalului, ansamblu, cu atît creşte influ­ Tovarăşi, Faptul câ timp de peste 20
pra activităţii de comerţ ex­ de aproape 290 miliarde lei. enţa socialismului şi comunis­ dc ani întreprinderile produ-
ceea ce a asigurat dezvolta­
terior. In timpul discuţiilor au mului în lume. Vorbind despre rezultatele , câtoare nu s-au ocupai de mine Petroşani
fost aduse o serie de critici rea susţinută a potenţialului Acţîonînd, de asemenea, în obţinute in activitatea de co­ de export şi de import
îndreptăţite la adresa Minis­ economic al ţării, creşterea spiritul liniei generale a poli­ merţ exterior, nu putem tre­ a creat o mentalitate greşită f
terului Comerţului Exterior, întregii avuţii naţionale. ticii sale externe de extinde­ ce însă cu vederea nea­ la o mare parte din cadrele
Dacă privim harta Repu­
rit şi la adresa ministerelor re a relaţiilor multilaterale junsurile — dintre ca­ economice. Cele mai multe
economice şi organizaţiilor blicii Socialiste România, pu­ cu toate ţările lumii, fără de­ re unele foarte serioase — conduceri de întreprinderi SESIUNEA DEBUTULUI Intîmplător, facem cunoştinţă cheii. Ridică din umeri spre
de comerţ exterior. Ce-i drept, tem constata cu satisfacţie osebire de onnduîre socială, care au influenţat asupra co­ consideră că misiunea lor se 4 februorie 1971. Pentru stu­ cu un debutont : studentul Ni­ ceilalţi : nimic...
marile realizări care au dat
In sfirşit, uşa se deschide.
în ce priveşte analiza auto- o nouă înfăţişare patriei noas­ România şi-a intensificat în merţului exterior in ansamblu limitează doar la a produce, denţii anului I, mai precis gru­ colae Cistoiu. „La ce daţi azi?" Năvală asupra „fericitului“. Din
,,Lo descriptivă" (adică geome­
rrilicâ a activităţii, unii vor­ cincinalul care a trecut rapor­ şî îndeosebi asupra balanţei ui mind ca de aprovizionarea pa 2134, au început primele e­ trie descriptivă). Observăm că
bitori au căutat să se expri­ tre. Pe baza traducerii neabă­ turile economice cu un mare de plăţi externe. cu materii prime şi materiale, moţii. Este examenul inaugural „toceşte" în mare viteză dintr-un douăzeci de voci aceeaşi între­
me mai general şi mai blînd. tute în viaţă a liniei generale număr de state. Schimburile Principala lipsă constă în precum şî de vînzarea produ­ al vieţii de student. Pe culoarul bare : cît ? 10 ! De-obia reuşim
să-î aflăm numele, luliu Aldca.
a partidului de ridicare con­
De asemenea, consfătuirea noastre cu ţările capitaliste faptul câ în aceşti cinci ani selor să se ocupe alţii. Şî a­ caiet plin cu schiţe complicate.
a dezbătut multilateral sarci­ tinuă a bunăstării materiale dezvoltate au cunoscut o creş­ importurile au fost mai mari ceasta din cauză câ unităţile etajului doi al Institutului de Pină acum n-a ieşit încă nimeni Şi în timp ce le relateoză con­
din examen...
şi spirituale a întregului po­
nile stabilite de Congresul al por, în aceşti ani s-a asigu­ tere mai accentuată, ca urma­ decît exporturile In timp ce de comerţ exterior au fost în mme din Petroşani, forfotă şi a- fraţilor cum a reuşit să obţină
X-lea al partidului şi de ple­ rat, de asemenea. îndeplini­ re îndeosebi a importului de importul a crescut in medie fapt concentrate pînâ acum gitoţie... de sezon. Se frunzăresc Aşteptăm. Se fumeoză şerpeş- noto maximă de la conf. ing.
narele Comitetului Central cu rea sarcinilor stabilite privind utilaje şi maşini pentru noi­ cu 12,6 Ia sută anual, expor­ cîtva timp la Ministerul Co­ in grabă tomurile şi notiţele. te. A trecut mai bine de un Nicolae Almâşan, plecăm mai
privire la dezvoltarea schim­ creşterea veniturilor oameni­ le capacităţi de producţie. tul a sporit numai m 11 la merţului Exterior ; ele ridi­ ceas de cînd o intrat prima departe. In apropiere, iorăşi în­
burilor economice ale Româ­ lor muncii. Fondul de con­ Trebuie, de asemenea, men­ sută. Or, este de înţeles, to­ cau produsele de la între­ O ultimă verificare este totdea­ serie. Din cind în cînd, cite un vălmăşeală. A ieşit de la exome­
niei cu celelalte state şi la in­ sum pe locuitor a sporit în ţionată intensificarea, în cin­ varăşi, câ nu avem alte mij­ prinderea producătoare, plă­ una utilă. nerăbdător priveşte pe gouro nul de fizică Gheorghe Băbţon
tensificarea cooperării in pro­ cincinalul trecut cu 27 la su­ cinalul 1966—1970. a relaţiilor loace disponibile pentru a a­ teau contravaloarea, iar în­ din anul I, secţia subingîneri.
In cornet fîgureoză nota 9. O
ducţie. tă economice cu o serie de state sigura plăţile şi, de aceea. es. treprinderea nici nu ştia unde altă grupă (118) de subrngineri,
Tn timpul discuţiilor au fost Progresele remarcabile obţi­ din Asia, Africa, America La­ le necesar să realizăm o ase­ se duce* şi ce se înlîmplâ cu anul I, are examen la matema­
formulate multe observaţii şi nute în anii 1966—1970, ca de tină. Consider însă că în dez­ menea politîrâ de comerţ ex­ produsul ei, la ce preţ tică. Tocmai o vedem ieşind e-
propuneri valoroase, atit in altfel in întreaga perioadă a voltarea schimburilor cu a­ terior îneît exporturile să fie se exportă De asemenea, ce­ moţionotâ pe Paulo Cionto.
problemele activităţii de co­ construcţiei socialiste, sînt o ceste ţâri există o anumită cu ceva mai mari decît im­ le mai multe produse impor­ 9!...
merţ exterior, cît şi în legă­ dovadă grăitoare a justeţei po­ răJTiînere in urmă care va porturile. tate erau aduse întreprinderii
tură cu măsurile de perfecţio­ liticii marxîst-lenîniste a trebui să fie lichidată în pe­ Această situaţie a pus pro­ lot de către aceste unităţi de SESIUNEA „BATRIN1LORM
nare a organizării, planificării partidului nostru comunist. A­ rioada următoare. bleme deosebite pentru balan- comerţ exterior.
şi conducerii acestui impor­ ceste rezultate sini: rodul Dezvoltarea impetuoasă a la de plăţi. Ministerul Comer­ Consider câ cel mai mare lî lăsăm pentru moment pe
tant sector al economici na­ muncii pline de abnegaţie a economiei noastre naţionale, ţului Exterior, celelalte minis­ râu a adus comerţului nostru cei din anul I să-şi vadă de e­
ţionale. Fără îndoială. _ toţi clasei muncitoare, a ţărăni­ creşterea în ritm susţinut a tere, precum şi tovarăşii de exterior centralismul excesiv, moţii şi căutăm sălile unde
participanţii la consfătuiie mii, intelectualităţii, a tutu­ industriei au pus probleme la Consiliul de Miniştri care confundarea monopolului dc susţin examene „bătrînii". Gru­
vor trage învăţămintele nece­ ror oamenilor muneîî. care noi în faţa comerţului ex­ se ocupă de problemele eco­ stat al comerţului exterior cu pa 1211 din anul IV are exa­
sare din dezbaterile care nu înfăptuiesc cu fermitate poli­ terior, au dus la modificări nomice n-au acordat atenţia monopolul asupra acestui sec­ men la „Preparare”. In dreptul
avut loc şi vor lua măsurile tica partidului, politică ce co­ însemnate în structura expor­ necesară echilibrului activită­ tor dîn partea Ministerului sălii domneşte calmul. Tragem
ce se impun pentru lichidarea respunde pe deplin năzuinţe­ tului şi importului. ţii de comerţ exterior. Comerţului Exterior. De altfel, cu urechea la discuţii. Se con­
lipsurilor şi îmbunătăţirea în­ lor şi intereselor fundamen­ Pe Ungă importul unui vo­ Şi maî grav ^ste faptul câ după cum cunosc unii tova­ versează în limbaj tehnic şi nu
tregii activităţi de comerţ ex­ tale ale naţiunii noastre so­ lum sporit de maşini şi uti­ ministerele economice şi în­ răşi. pină cu 5-6 ani In urmă, pricepem mare lucru. Cînd uşa
nimeni nu avea dreptul sâ
terior. cialiste. laje, România importă în treprinderile producătoare au controleze această activitate se deschide şi apare studentul
Caracteristica principală a prezent mari cantităţi de ma­ subapreciat permanent pro­ Conferinţa Naţională a adop­ Gheorghe Fodor, ne interesăm
dezbaterilor din aceste trei Tovarăşi, terii prime şi materiale. în­ ducţia pentru export. Dacă tat o seric dc hotârîri pri­ de rezultat 10! Urmează Imedi­
zile o constituie abordarea deosebi minereu de fier, cocs pentru înfăptuirea importuri­ vind descentralizarea activită­ at studenta Evantina Ihe Opt.
deschisă principială şi cu spi­ M-am referit succint la Li­ şi cărbune cocsificabil, mine­ lor, întreprinderile, ministere­ ţii noastre economice, perfec­ La capătul coridorului, Petru
rit de răspundere a tuturor nele realizări obţinute în cin­ reuri şi metale neferoase, le şî chiar tovarăşii de la Con­ ţionarea conducerii, organiză­ Pallok din anul IV. grupa 2129,
problemelor examinate. Iată cinalul trecui — care vor fi bumbac, piei şi altele. A- siliul de Miniştri au acţionat rii şî planificării economiei
de ce apreciez că lucrările dale publicităţii după apro­ ecastâ situaţie nouă pune in cu multă energie şi au făcut naţionale, inclusiv a coinerţu- C. DROZU
consfătuirii vor avea urmăn piata plenară a Comitetului faţa organelor şi organizaţii­ t
pozitive, că ele vor duce l.i Central — deoarere tocmai a- lor de comerţ exterior sarcini dese intervenţii, pentru reali­ Aspect din secţia de bobinaj a Fabricii „Viscoza” Lupeni.
perfecţionarea Întregii activi­ censlâ dezvoltare a ţârii a de mare răspundere zarea exporturilor au acţionat Aici mătasea artificială este pregătită pentru a lua drumul
tăţi desfăşurate pentru dez­ permis şi lărgirea schimburi­ In acelaşi timp, au avut greu şi cu intîrziere. M-am (Continuos in pag. a 2*o) fabricilor prelucrătoare. Foto : N. MOLDOVEANU (Coptinuare in pag/ a 3-a)
voltarea relaţiilor noastre e- lor economice ale României rntilnît de multe ori cu con­
conomîce internaţionale, la cu celelalte state, loc şi vor continua să se ac­