Page 18 - Drumul_socialismului_1971_02

a
2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5001 • SIMBATA 6 FEBRUARIE 1971

i«i *

mai larg avantajele Impor­ se acorde toată atenţia pre­ deci, ca problema înnoirii trebuie soluţionată în cel mai cu unele ţâri este deficitară, In al doilea rînd, exercită vitatea lor şi în faţa şefului
tante ale acestei forme de ţurilor cu care sînt achiziţio­ se impune £â luăm toate mă­ controlul şi îndrumarea ge­ misiunii diplomatice.
ian din pog!' 1) produselor, a dezvoltării cer­ scurt timp — Încă în prima
conlucrare între state. Aşa nate mărfurile din import, să cetării proprii şi introducerii jumătate a acestui an — este surile pentru ca exportul în nerală a exportului şi impor­ Orice delegaţie economică
cum am arătat mai înainte fim bine documentaţi pentru rezultatelor ei în producţie să întocmirea şi editarea de aceste ţâri sâ ajungă, într-un tului, răspunde direct de fe­ sau de altă natură este obli­
trebuie să luăm toate măsu­ a încheia contracte Sn condi­ fie rezolvată corespunzător cataloage, prospecte şi alte timp scurt, la nivelul impor­ lul cum se realizează planul gată sâ informeze şi sâ r,e
Iui exterior ; din păcate, a­ rile ca în următorii ani să ţii avantajoase. cerinţelor revoluţiei tehnico- materiale de propagandă co­ turilor. Am în vedere realiza­ de comerţ exterior. consulte cu şeful misiunii di­
ceste hotnriri na s-au apli­ realizăm în practică cooperă­ Vreau să mă refer în con­ ştiinţifice de astăzi. In alte mercială ; aceasta este o ce­ rea echilibrului necesar nu In al treilea rînd, Ministe­ plomatice asupra problemelor
cat la timp şi avem o în­ rile prevăzute în acordurile tinuare la problema asigură­ ţâri, cercetarea durează, de rinţă elementară a promovă­ prin reducerea relaţiilor eco­ rul Comerţului Exterior du­ care fac obiectul deplasării
târziere de peste 3 ani în rea­ încheiate cu ţările socialiste. rii şi diversificării produse­ regulă, un an sau cel mult rii mărfurilor româneşti pe nomice, ci prin creşterea lor ce tratative şi încheie acor­ sale. Şefii misiunilor diplo­
lizarea sarcinilor stabilite de Din datele prezentate în lor noastre pentru export. doi, iar după finalizarea aces­ piaţa externă — şi de înde­ în continuare, asîgurînd, pe duri economice şi de coope­ matice au îndatorirea sâ o-
Conferinţa Naţională. consfătuire reiese că relaţiile Aşa cum am mai arătat, în tei, produsul respectiv este plinirea ei trebuie să se ocu­ lingă importurile ce le efec­ rare, urmăreşte şi răspunde corde sprijinul necesar tutu­
Pe drept cuv£nt. în cadrul noastre cu ţările membre ale următorii ani structura expor­ introdus în eîteva luni în fa­ pe fiecare întreprindere şl tuăm, o sporire corespunză­ de realizarea acestora, ror misiunilor economice, teli-
discuţiilor au fost aduse cri­ C.A.E.R. vor cunoaşte în cin­ tului românesc va continua bricaţie ; totodată, cercetarea centrală * producătoare. In ac­ toare a exporturilor ; este ne­ nico-ştiinţifice, culturale, pre­
tici foarte serioase şi pe de­ cinalul actual o însemnată să se modifice prin creşterea este continuată în . vederea tivitatea de editare şi difuza­ cesar sâ existe — cum pe bu­ In al patrulea rînd, se preo­ cum şi delegaţiilor pentru ca
plin întemeiate rmult'or minis­ creştere şi totodată ele se aportului produselor prelucra­ perfecţionării şi îmbunătăţirii re a acestor cataloage în străi­ nă dreptate s-a subliniat aici cupă, împreună cu Ministerul acestea sâ-şl poată realiza în
tere, întreprinderi producti­ vor diversifica în continuare. te, se va ‘mări în măsură în­ lui nătate, ca. de altfel în reali­ — o legătură mai strînsâ în­ Afacerilor Externe, de obţine­ bune eondiţiuni sarcinile ce
ve şt de comerţ şi, îndeosebi. România va acţiona consec­ semnată exportul industriei In domeniul cercetării dis­ zarea reclamei comerciale. în tre organizaţiile care importă rea de facilităţi şi clauze pre­ le revin.
Ministerului Comerţului Exte­ vent pentru perfecţionarea ac­ constructoare de maşini, in­ punem de un potenţial ştiinţi­ general, Camera de Comerţ «or şi exportă. ferenţiale din partea altor Secţiile economice sau a-
rior. Consider că este necesar tivităţii C.A.E.R. în spiritul dustriei chimice, uşoare, ali­ fic însemnat. Numai în unită­ trebui să aibă sarcini şi răs­ state pe baza reciprocităţii. genţiiie sînt subordonate în a­
să tragem toate concluziile principiilor pe care sc înte­ mentare şi al industriei ma­ ţile dc cercetare lucrează circa punderi sporite. Tovarăşul Cosina a ridicat In al cincilea rînd, asigură celaşi timp şi Ministerului
din neajunsurile ce s-au mani­ meiază relaţiile dintre ţările terialelor dc construcţii ; în 44 000 dc oameni, la care se Este timpul ca întreprinde­ aici «unele probleme privind contactele Şi participarea ţă­ Comerţului Exterior, în fata
festat în acest sector şi să socialiste şi al documentelor totalul exportului ţării, pon­ adaugă marele număr de ca­ rile care lucrează pentru ex­ turismul. Eu consider că a­ rii noastre la organismele e- căruia, de asemenea, poartă
luăm toate măsurile pentru li­ ce stau Ia baza acestui orga­ derea ministerelor menţionate dre din activitatea de proiec­ port — şi unele exportă 50-60 cestui sector va trebui sâ-i conomiee Internaţionale. răspunderea pentru activita­
chidarea lor şi îmbunătăţirea nism. se prevede să ajungă în 1975 tare. In construcţia de maşini, la sută din producţie — să în­ acordăm o atenţie deosebită, De asemenea, Ministerul tea lor. Ele sînt răspunzătoa­
rapidă a întregii activităţi. Partidul Comunist Român la peste două treimi. Aceasta de exemplu, există 17 institu­ ţeleagă câ dezvoltarea lor si deoarece el are de pe acum Comerţului Exterior răspunde re de lărgirea continuă a
Aş dori să menţionez fap­ Si guvernul Republicii Socia­ pune in faţa întreprinderilor, te, faţă dc numai eîteva cîte creşterea veniturilor întregu­ o pondere însemnată — care direct de realizarea echili­ schimburilor economice ale
tul că în cuvîntul unor tova­ liste România consideră că centralelor şi ministerelor erau în 1965. Va trebui lui colectiv sînt nemijlocit le­ va creşte şi mai mult în vii­ brului balanţei comerciale şi României cu tara în core-si
răşi miniştri s-au lămurit un relaţiile cu ţările membre ale sarcini deosebit de mari şi de să punem mai bine in valoare gate de îndeplinirea în bune tor — în asigurarea mijloa­ de plăţi, avînd în acest scop desfăşoară activitatea. Pentru
şir de probleme, dar s-a şi C.A.E.R., cu toate ţările so­ complexe. acest potenţial, să ne preocu­ condiţii a exportului. In de­ celor valutare. Prin îmbună­ obligaţia de a folosi in mod aceasta au datoria sâ cunoas­
încercat să se ocolească unele cialiste. au o însemnătate pri­ Asigurarea exportului cu păm mai serios atît de redu­ finitiv. producem nu de dra­ tăţirea activităţii în acest do­ judicios autorizaţiile de im­ că bine conjunctura, perspec­
neajunsuri şi lipsuri din acti­ mordială pentru progresul mărfuri corespunzătoare se cerea perioadei de cercetare, meniu, chiar cu baza materia­ port-export. tivele de dezvoltare ale tării
vitatea ministerelor respecti­ fiecărei ţâri socialiste, cît şi hotărăşte în primul rînd în cît şi de introducerea rapidă gul producţiei, ci pentru sa­ lă pe care o avem în pre­ Doresc sâ menţionez câ vom respective, sâ studieze toate
ve. Sper însă că vor analiza pentru întregul sistem socia­ producţie, în unităţile produ­ în producţie a rezultatelor a- tisfacerea unor necesităţi şi zent, am putea găzdui cel •judeca activitatea Ministeru­
în continuare aceste probleme: list. Pornind de la aceasta, cătoare. Este necesară pros­ ccslci activităţi. cerinţe — sî trebuie deci să puţin cu 50 la sută mai mulţi lui Comerţului Exterior şi a posibilităţile pentru intensi­
producem numai ceea ce co­
consider că, pe baza consfătu­ partidul şi guvernul nostru pectarea continuă a conjunc­ Dc asemenea, este necesar turişti. conducerii sale. înainte de ficarea schimburilor economi­
irii. activul de partid din mi­ vor milita cu toată fermita­ turii economice externe, cu­ să se acorde mai multă aten­ respunde acestor cerinţe şi Doresc sâ menţionez încă o toate, după felul cum se echl" ce. Este necesar ca munca lor
nistere, din toate centralele şi tea pentru intensificarea şi noaşterea temeinică a tendin­ ţie specializării producţiei necesităţi. dată că în următorii 5 ani libreazâ exportul şi importul, sâ fie apreciată în primul
întreprinderile economice, ca­ dezvoltarea colaborării şi coo­ ţelor noi care se manifestă pentru export, punîndu-se ca­ Ministerele economice şi prevedem ca relaţiile noastre după cum va reuşi sâ facă rînd după volumul relaţiilor
re au sarcini de export, va perării economice cu tonte pe piaţa mondială, pentru păt practicii dc a exporta din Ministerul Comerţului Exte­ economice internaţionale să acest lucru, dar nu prin mă­ economice. Ca organ de spe­
trebui să-şi analizeze serios statele socialiste. Acţionînd ca, pe această bază. să se or­ toate cîte ceva, care influen­ rior trebuie să fie mult mai crească cu 55 la sută ; aceas­ suri administrative, !n sensul cialitate, ele au datoria sâ co­
activitatea depusă pînâ acum, în acest sens. noi ne îndepli­ ganizeze în mod adecvat pro­ ţează în mod negativ eficien­ ferme în realizarea progra­ ta ne cere sâ luăm măsuri opririi importurilor, ci prin ordoneze activitatea tuturor
să tragă concluziile necesare nim atît sarcinile naţionale ducţia destinată exportului. ta comerţului nostru exterior. melor de export, întrucit ele * foarte serioase pentru n asi­ dezvoltarea susţinută a ex­ celorlalte misiuni economice,
pentru munca de viitor. cit şi cele internaţionale — Este cu lotul anormal să sta­ Desigur, va trebui să alegem poartă întreaga răspundere gura atît exporturile cit şi porturilor noastre inclusiv a delegaţiilor, acţio­
Consider că analizînd atît care constituie un tot unitar. bilim producţia pentru export cu grijă produsele pentru care pentru asigurarea mărfurilor importurile. Ţinînd seama de O atenţie deosebită va tre­ nînd in această direcţie în
rezultatele bune — şi, cum am Aşa cum am mai spus. în spi­ fără n şti de fapt care sînt ne specializăm, în aşa fel in­ destinate pieţei externe. Re­ progresul multilateral pe ca­ bui sâ acorde Ministerul Co­ strînsâ unitate şi sub condu­
spus, avem multe asemenea ritul politicii de coexistentă cerinţele pieţei, ce se caută cit să existe o piaţă certă pe pet încă o dală, exportul este re ÎI va cunoaşte economia merţului Exterior prospectării cerea şefului misiunii diplo­
rezultate — cit şi neajunsurile, paşnică între state cu orîn- într-o ţară sau alta : uneori o perioadă îndelungată şi să o sarcină obligatorie şi tre­ românească în aceşti ani, pu­ pieţei din alte ţâr!. întocmi­ matice. Trebuie sâ se pună
trăgînd învăţămintele necesa­ duîre socială diferită, Româ­ nu se cunosc nici chiar con­ asigurăm în mod permanent buie realizată cu prioritate, tem spune că avem toate rii studiilor de perspectivă capăt actualei stări de lucruri
re. luind măsuri pentru a îm­ nia va continua, de aseme­ diţiile dc climă caic pot in­ îmbunătăţirea caracteristicilor zi de zi, lună de lună. Orice premisele şi posibilităţile ca şi cunoaşterii operative a con­ cînd în aceeaşi ţară există
bunătăţi munca, avem toate nea. să dezvolte relaţiile cu fluenţa asupra funcţionării produselor respective, în pas întîrziere în livrarea produse­ prevederile de comerţ exte­ juncturii pieţei internaţiona­ mai multe misiuni sau dele­
rior sâ fie realizate în condi­
condiţiile ca în scurt timp să toate ţările lumii. Noi ve­ normale a maşinilor, a folo­ cu noile realizări ale ştiinţei lor la export trebuie să ţii bune. le. gaţii. dar care lucrează fără
obţinem progrese însemnate dem în promovarea activă a sirii produselor noastre Am şi tehnicii. se reflecte imediat în situaţia După cum vedeţi, Ministe­ o îndrumare unitară, fără nici
in activitatea de comerţ exte­ schimburilor economice şi creat — este adevărat — un economico-îinanciarâ a unită­ Tovarăşi, rului Comerţului Exterior îi o legătură între ele.
rior, în îndeplinirea sarcinilor tehnico-ştiinţifice pe plan institut de conjunctură, care Se cere, de asemenea, să fie ţii respective, inclusiv în ni­ revin sarcini de mare impor­ După cum vedeţi, prin noua
trasate de partid şi guvern. mondial o contribuţie impor­ a început să elaboreze unele rezolvată urgent problema am­ velul veniturilor întregului Pornind de la necesitatea tanţă — şi conducerea sa va organizare toţi reprezentanţii
tantă in cauza prieteniei şi studii, dar ne nflâin încă de­ balajelor, de care depinde în colectiv, începînd cu directo­ lichidării neajunsurilor exis­ trebui sâ ia toate măsurile ţârii noastre în alte state pri­
Tovarăşi, păcii între popoare. Ti- parte de a putea spune că marc măsură valorificarea rul. iar pe ramură, începînd tente în activitatea noastră de pentru lichidarea lipsurilor mesc răspunderi deosebit de
nlnd seama de acorduri­ sîntem bine informaţi asupra produselor la export Trebuie cu ministrul. comerţ exterior şi pentru a ce s-au manifestat în tre­ mari. Nîci nu este de conce­
Noul plan cincinal 1971-1975, le de colaborare încheiate cu vieţii economice mondiale. să se ia neîntîrziat măsuri in Pentru buna desfăşurare a crea cadrul organizatoric şi cut. sâ ţină seama de critici- put o îmbunătăţire a activi­
pe care am început sâ-1 în­ unele ţâri capitaliste dezvol­ Planul întreprinderilor pro­ vederea organizării unei pro­ activităţii de comerţ exterior economic care să asigure în­ le şi propunerile ce s-au fă­ tăţii de comerţ exterior fără
făptuim încă din prima lună tate se prevede ca schimburile ducătoare trebuie să cuprindă ducţii specializate de ambala­ se cer luate măsuri energice făptuirea marilor sarcini ce cut in cadrul consfătuirii Şl o conducere unitară, atît în
cu rezultate bune, prevede economice cu aceste ţări să un capitol special privind ex­ je atit pentru mărfurile de spre a pune ordine în trans­ le avem în acest domeniu, sâ acţioneze cu toată fermi­ ţară, cît şî în străinătate, fără
dezvoltarea continuă şi în mod crească în mod simţitor şi in portul. în care să se prevadă export cit şi pentru nevoile porturi si a lichida stările de conducerea partidului si sta­ tatea pentru îmbunătăţirea unirea tuturor forţelor che­
susţinut a întregii economii perioada anilor 1971—1973. sarcini şi răspunderi preci­ interne, care să corespundă pe lucruri negative în acest do­ tului a adoptat o serie de întregii activităţi de comerţ mate sâ contribuie la dezvol­
naţionale. _ Va trebui să acţionăm pentru se in arest domeniu pentru deplin exigenţelor de astăzi. meniu. din cauza cărora se măsuri în concordanţă cu no­ exterior. tarea relaţiilor economice in­
înfăptuirea în următorii a exporta în aceste state tot fiecare din compartimentele Pentru a asigura livrarea produc mari întârzieri în li­ ua etapă de dezvoltare a ţâ­ Ceea ce se cere in mod ternaţionale «ale României.
cinci ani g directivelor Con­ mai multe produse ale in­ unităţii respective. Fiecare la timp a produselor, este ne­ vrarea mărfurilor de export, rii. A'em în vedere, înain­ deosebit din partea lucrători­ Tovarăşi,
gresului al X-lea al partidu­ dustriei constructoare de ma­ întreprindere şi centrală răs­ cesar ca întreprinderile să or­ se aduc serioase pagube eco­ te de toate, lichidarea centra­ lor si a conducerii Ministe­
lui va apropia mult România şini şi alte produse ale in­ punde direct de desfacerea ganizeze cu prioritate produc­ nomiei naţionale. O deosebită lismului excesiv şi trecerea rului Comerţului Exterior
de ţările cu economie avan­ dustriei noastre, aceasta con­ producţie» şi deci şi de ex­ ţia destinată exportului. Neli- atenţie trebuie acordată trans­ răspunderilor pentru export este mai multă operativitate, Oricit de bune ar fi orien­
sată, va marca o nouă etapă stituind o condiţie esenţială port Vreau să se înţeleagă vrarea !n termen a mărfurilor porturilor navale, folosirii ra­ şi import direct asupra pro­ mai multă iniţiativă şi perse­ tările şi măsurile organizato­
pe calea făuririi societăţii so­ pentru dezvoltarea în conti­ clar că nu este vorba numai de export va trebui să fie con­ ţionale a tuturor porturilor, ducătorilor : întreprindere, verentă ; în comerţul exterior rice, transpunerea lor în via­
cialiste multilateral dezvolta­ nuare a schimburilor dintre de unităţile ce vor exporta siderată ea o nereal izare a dezvoltării flotei maritime şi centrală, minister. Această orice zi de întîrziere, cîteo- ţă depinde pînâ la urmă de
te. a ridicării bunăstării ma­ România şi statele respective nemijlocit, sau au direcţii de planului întreprinderii, chiar fluviale, pentru a putea trans­ măsură înlătură monopolul dalâ orice oră şi chiar mai oamenii care lucrează în a­
teriale şi spirituale a între­ In următorii 5 ani se vor export, ci de fiecare între­ şi în cazul cînd producţia glo­ porta cu mijloace proprii o Ministerului Comerţului Ex­ puţin de o oră de întîrziere cest sector de activitate. In
format
decursul anilor s-au
gului nostru popor. extinde, de asemenea, rela­ prindere producătoare, care bală a fost îndeplinită. Aceas­ parte cît mal mare din măr­ terior, dar, în acelaşi timp, poate să aducă daune grave;
Ca urmare a creşterii în ţiile economice şi de coopera­ trebuie să ştie pentru cine ta trebuie să fie valabil şi furile care fac obiectul schim­ duce la întărirea monopolu­ dimpotrivă, rezolvarea la timp miî de cadre temeinic pregă­
ritm înalt a economiei naţio­ re în producţie ale României produce, să cunoască condi­ pentru întreprinderile care burilor noastre economice ex­ lui de stat asupra comerţu­ a problemelor poate avea re­ tite. care muncesc cu bune
nale. se creează noi posibili­ cu ţările din Asia. Africa şi ţiile de livrare, să fie infor­ participă cu anumite suban- terne. lui exterior. Răspunderea zultate deosebit de bune; Deşi rezultate, dar mai avem şi
tăţi pentru diversificarea şi America Latină. Prin acordu­ mată permanent asupra con­ samble sau piese la fabricarea Consider câ Biroul Per­ pentru export şi import revi­ noi nu participăm la activi­ «aici mult de făcut. Comerţul
lărgirea relaţiilor economice rile de lungă durată şi înţe­ juncturii pieţei. Este necesar produsului finit destinat ex­ manent al Consiliului de ne deci direct întreprinderi­ tăţi de bursă — unde fiecare exterior cere oameni care
ale ţării, pentru participarea legerile încheiate pînâ acum să creăm în cadrul fiecărei portului : dacă nu s-a realizat Miniştri va trebiii să ia măsuri lor, această activitate con­ minut în luarea deciziilor con­ ştiu sâ facă comerţ, cere —
ei tot mai activă la schimbul se creează condiţii pentru o întreprinderi, al direcţiei sa­ planul de export să nu se poa­ urgente spre a realiza sarcina stituind o parte inseparabila tează — totuşi şi în activitatea ca sâ spun aşa — buni ne­
de valori materiale pc plan creştere importantă a schim­ le comerciale, un sector care tă primi salariul corespunză­ trasată de Comitetul Executiv 'a procesului normai de pro­ noastră de comerţ exterior, gustori, începînd de la mi­
mondial burilor cu unele din aceste să se ocupe de urmărirea tor, aşa cum prevede legea. privind analiza’ situaţiei din ducţie ; după cum se ştie, fiecare minut, fiecare oră are nistrul comerţului exterior şi
Conform prevederilor cin­ ţări. producţiei de export, precum Vreau să precizez încă o dată domeniul transporturilor şi procesul de producţie nu se importanţa sa ; dacă acţionezi pînâ la ultimul lucrător din
cinalului. volumul schimbu­ România acordă o mare în­ si de vânzarea acesteia pe câ. în cazul cînd exportul este stabilirea celor mai eficiente poate considera încheiat de­ eu întîrziere aduci prejudicii ţară şi străinătate.
rilor noastre economice cu semnătate lărgirii multilate­ piaţa externă. nerealizat, chiar dacă pe an­ măsuri pentru lichidarea ne­ cît alunei cînd se reali­ foarte serioase economiei na­ Poporul nostru a avut în
alic state va creste in 1973 rale a relaţiilor comerciale In cursul consfătuirii s-au samblu producţia globală a ajunsurilor existente, pentru zează marfa şi se încasează ţionale. De altfel, problema trecut faima câ se pricepe la
faţă de 1970 cu 53 la sută, şi de cooperare cu ţările în adus critici îndreptăţite în fost îndeplinită, trebuie să se îmbunătăţirea radicală a si­ contravaloarea ei. Fiecare în­ operativităţii, a iniţiativei şi comerţ. Din păcate, mulţi ani
din care exportul cu 82 In curs de dezvoltare. In cadrul legătură cu deficienţele pri­ considere că planul întreprin­ tuaţiei în acest sector de ac­ treprindere vn trebui să se perseverenţei este valabilă am subapreciat latura încli­
sută. Va trebui să asigurăm extinderii schimburilor eco­ vind calitatea produselor şi derii nu a fost' îndeplinit de- tivitate. ocupe nemijlocit de comerţul pentru toţi lucrătorii din do­ naţiilor comerciale. De multe
o balanţă de plăţi externe o- nomice cu aceste ţări. ne livrarea in termen a mărfuri­ rît în proporţia în care a fost In cadrul schimburilor exterior, chiar şi atunci cînd meniul comerţului exterior, ori am trimis sâ lucreze în
chilibratâ. In 197o, volumul vom preocupa de studierea lor contractate la export. Nu realizat exportul. Acest lucru noastre economice externe va nu intră direct în relaţii cu nu numai pentru cei din mi­ comerţul exterior tovarăşi
total al schimburilor comer­ mai atentă a posibilităţilor vreau să dau şi en alte e­ il vom introduce şi în Legea trebui sâ ocupe un loc mai piaţa străină, ci îşi realizea­ nister. buni, „cu dosarul curat", dar
ciale externe va fi de circa pe care le au de a liyra pro­ xemple pe lingă cele care s-au comerţului exterior, pe care important dezvoltarea unor ză această activitate prin in­ Este necesar să se acorde care nu se pricepeau la ne­
34,3 miliarde lei valută, iar duse industriale corespunză­ dat Sînt la toate ministerele o pregătim. activităţi în străinătate, cum termediu) centralei sau al li­ mai multă atenţie îmbunătă­ gustorie. In acelaşi timp, tre­
exportul va depăşi 19,8 mi­ toare calitativ şi tehnic. Tre­ asemenea exemple. Directorul Este necesar să nu se mai sînt elaborarea de studii şi nei întreprinderi de import­ ţirii stilului si metodelor de buie spus câ nici în învâţâ-
liarde lei valută. După cum buie să înţelegem că este ne­ general al Inspectoratului ge­ încheie contracte cu parteneri proiecte, efectuarea de pro­ export. muncă la toate nivelurile. In mtntul de specialitate şi nici
se vede, comerţul exterior ca­ cesar să importăm din aces­ neral de stat pentru contro­ externi decît pentru produse­ specţiuni geologice, de lucrări Plin noua organizare, un acest sector lucrează mii şi prin cursuri de perfecţionare
pătă un rol din ce în ce mai te ţări nu numai materii pri­ lul calităţii s-a cam reţinut le pe care sîntem siguri că le pentru exploatări miniere şi număr de centrale vor des­ mii de oameni, de munca lor nu s-a asigurat, Ia nivelul ce­
important în activitatea noas­ me. ri şi produse finite. Noi să arate aceste deficienţe, să vom putea livra ]«a timp. Nu , petrolifere, acordarea de asis­ făşura în mod nemijlocit o­ depind, în ultimă instanţă rinţelor, pregătirea cadrelor
tră economică — de buna acordăm relaţiilor României dea exemple concrete, deşi nu mai poate fi «admisă în conti­ tenţă tehnică, realizarea unor peraţiuni de comerţ exterior, lichidarea lipsurilor şi perfec­ pentru comerţ exterior. Avem
realizare a exporturilor şi socialiste cu ţările în curs ar fi trebuit să fie aşa. Dar. nuare practica de a încheia construcţii industriale şi ci­ iar altele Ie vor efectua prin ţionarea activităţii de comerţ un mare deficit de cadre cu
importurilor depinzând într-o de dezvoltare o semnificaţie cum am spus. vom mai discu­ lot felul dc contracte şi de a vile. Este necesar sâ cunoaş­ ■întreprinderi specializate. In­ exterior. T i n î n d seama de ce­ cunoştinţe corespunzătoare în
măsură tot mai mare trans­ mai largă, considerînd aces­ ta în perioada următoare cu nu le onora la termen. De tem mai bine cerinţele de ast­ dependent de forma prin care le ce am spus mai înainte domeniul schimburilor econo­
punerea cu succes în viaţă a te relaţii un factor important producătorii asupra acestei altfel, am stabilit ca livrările fel de lucrări pc piaţa exter­ se înfăptuiesc aceste opera­ despre organismele noastre de mice externe, precum şi al
programului de dezvoltare e- în lupta pentru dezvoltarea probleme, pentru «a determi­ pentru export să se facă cu nă şi sâ organizăm potenţia­ ţiuni, fiecare centrală este comerţ exterior, cred câ pu­ dreptului comercial interna­
conomico-socialâ a patriei independentă a ţârilor noas­ na o îmbunătăţire substanţia­ prioritate — si va trebui să lul nostru tehnic şi de cerce­ direct răspunzătoare de rea­ tem sâ ne exprimăm convin­ ţional. Nu o dată se întîm-
noastre Iată de ce este nece­ tre. împotriva politicii impe­ lă a situaţiei în acest dome­ urmărim cu holărîrc acest tare spre a fi în măsură sâ lizarea sarcinilor de co­ gerea câ vom asista în cel plâ, din această cauză, sâ în­
sar ca problemele relaţiilor rialiste şi néocolonialiste, o niu.- lucru. le executăm în mod cores­ mai scurt timp la o îmbună­ cheiem contracte dezavanta­
de
economice internaţionale să contribuţie la cauza păcii în Problema calităţii trebuie As«n cum pe bună dreptate punzător. Jn general, institu­ merţ exterior. Consiliile ge­ tăţire simţitoare în acest sec­ joase. Negocierea şi semna­
«administraţie, directorii
stea permanent în centrul lume. să constituie o preocupare s-a subliniat în cursul discu­ tele noastre de cercetări şi nerali ai centralelor întocmesc tor de activitate. rea unui contract implică o
preocupărilor tuturor organe­ In lumina celor arătate, a centrală a tuturor întreprin­ ţiilor. se impune să rezolvăm proiectări vor trebui sâ parti­ planul de import-export si In ce priveşte Ministerul mare răspundere, iar cei in­
lor de partid şi de stat. sarcinilor concrete discutate derilor producătoare. Au fost. in ccl mai scurt timp proble­ cipe mai larg la colaborarea urmăresc realizarea lui. Im­ Afacerilor Externe, va trebui vestiţi cu aceste atribuţii tre­
Experienţa internaţională ca­ în aceste zile. trebuie luate luate unele măsuri pentru în­ ma asigurării „scrvicc,,-ului şi cooperarea internaţională. porturile şi exporturile tre­ ca in viitor acesta sâ pună buie sâ posede o solidă pre­
rată că in raporturile dintre măsurile ce se impun pentru tărire«'! controlului de calita­ si n pieselor de schimb. A- Am vorbit nu o dată de­ buie aprobate de consiliile de în centru! activităţii sale şi gătire -juridică şî economică,
state se impun iot mai pn- a realiza în mod corespunză­ te, pentru creşterea eficien­ reastă latură o activităţii tre­ spre necesitatea creşterii efi­ administraţie. Este necesar, promovarea relaţiilor econo­ sâ dea dovadă de pricepere
Ornic noi forme de colabora­ tor prevederile privind lărgi­ ţei şi răspunderii organelor buie să constituie, de aseme­ cienţei activităţii de comerţ de asemenea, ca principalele mice ale României cu celelal­ şi perspicacitate.
re. îndeosebi cooperarea în rea schimburilor comerciale respective de control. Dar, nea. un capitol distinct ol exterior. Consider pe deplin contracte de import-export să Este necesar sâ luăm toate
producţie, care determină si şi a cooperării în producţie pînă la urmă. calitatea se ho­ planului întreprinderii. iar întemeiate or î ti ci le aduse în fie încheiate de directorii ge­ te state. Pînâ la urmă o «ac­ măsurile ce se impun pentru
tivitate bună pe plan inter­
stimulează diversificarea si cu toate statele lumii. tărăşte nu de aceste organe, nereal izaren sarcinilor prevă­ timpul discuţiilor în legătură nerali, chiar şi atunci cînd naţional trebuie sâ se mate­ «a remedia în cel mai scurt
lărgirea legăturilor économi­ In continuare, mă voi opri ci de cci care realizează ne­ zute în acest domeniu să fie cu slaba eficienţă a exportu­ centrala lucrează prin inter­ rializeze în dezvoltarea con­ timp neajunsurile care se ma­
es. creşterea eficienţei lor A- asupra citorva probleme de mijlocit produsele. Trebuie lu­ considerată ca neîndeplinire lui. Intr-adevăr, tona de pro­ mediul unei organizaţii spe­ tinuă a schimburilor econo­ nifestă în domeniul pregătirii
«oasta cere din partea tutu­ care depinde desfăşurarea în ate măsuri pentru a întări a planului. duse exportată este, in unele cializate. Am în vedere, în­ mice, ştiinţifice şi culturale, cadrelor. Va trebui sâ reexa­
ror întreprinderilor si minis­ bune eondiţiuni a activităţii răspunderea muncitorului, Este necesar ca unităţile cazuri, de eîteva ori mai ief­ deosebi, importul şi exportul în realizarea unei cooperări minăm programele învâţâ-
terelor economice multă re­ de comerţ exterior. In primul maistrului, inginerului, dc a- exportatoare să asigure sî să tină decît tona de produse im­ de utilaje complexe, precum mîntului superior si ale licee­
ceptivitate si iniţiativă pen­ rînd, mă voi referi la necesi­ ccastă problemă este necesar organizeze mai bine stocurile portate. De exemplu, costul şi acţiunile de cooperare în tot mai largi în producţie şi lor de specialitate în vederea
tru a trece concret la realiza­ tatea valorificării materiilor să se ocupe conducerea Între­ de piese de schimb în tară si tonei importate este mai ri­ producţie. in alte sectoare. adaptării lor la cerinţele ac­
Este necesar ca Ministerul
rea in practică a cooperării prime interne si a producerii prinderii. comitetul de direc­ in străinătate. în asa fel în­ dicat decît preţul pe tonă ob­ In aceste condiţii noi. creş­ tuale. pentru a pregăti oa­
^n producţie. S-a luat în a- de noi materiale şi înlocui­ ţie. organizaţia dc partid, sin­ cât să pontă fi livrate cu ţinut Ia export de peste 2 oii te răspunderea ministerelor Afacerilor Externe sâ milite­ meni care sâ ştie cum să vîn-
ccst domeniu o holăiîrc acum tori, deşi poate unii tovarăşi dicalul. organizaţia U.T.C. A­ promptitudine beneficiarilor la maşini şi utilaje, de 2.2 ori economice pentru îndeplini­ ze pentru realizarea de acor­ dâ şi sâ cumpere, să cunons-
hei ani. S-au iniţiat multe vor spune că aceasta nu are colo, în producţie, sc hotărăş­ în vederea menţinerii în per­ la produse chimice, cu circa rea planurilor de comerţ ex­ duri şi înţelegeri care sâ fa­ câ legislaţia comercială, drep­
ciliteze lărgirea schimburilor
Acţiuni în domeniul cooperă­ prea marc legătură cu co­ te problema calităţii ! Trebuie manentă stare de funcţionare 13 la sută la metal ; pe anu­ terior: miniştrii sînt direct economice, să urmărească per­ tul internaţional. Avem ne­
rii. dar avem încă puţine merţul exterior. Se impune sâ luăm măsuri ferme pentru a maşinilor şi utilajelor ex­ mite pieţe acest raport este răspunzători pentru realizarea voie de oameni care sâ facă
realizări, atît eu ţările socia­ să luăm măsuri ferme pentru a pune ordine şi a asigura ca. portate. si mai nefavorabil. Va tre­ de către toate întreprinderile manent cum se dezvoltă rela­ afaceri, sâ ştie sâ facă comerţ,
liste cit şi cu alte state. Con­ a pune în valoare toate re­ intr-adevăr, să ridicăm nive­ Pentru păstrarea şi dezvol­ bui sâ acţionăm cu mai mul­ a exporturilor şi importuri­ ţiile României cu alte state atît în ţară cît şi în străină­
sider că este necesar să acţio­ sursele interne de materii pri­ lul calitativ al întregii noas­ tarea pieţelor pe care au pă­ tă fermitate pentru lichidarea lor. In viitor, atît întreprin­ In toate domeniile de activi­ tate. Astfel de cadre trebuie
năm cu tontă fermitatea pen­ me şi materiale, chiar şi pe tre activităţi, al produselor truns produsele româneşti sc «acestei stări de lucruri. Este derile cit şi ministerele vor tate. Intre Ministerul Aface­ sâ formăm în şcolile noastre
tru realizarea acestei hotăriri rele care nu un conţinut util noastre. Toate acestea nu scad impune luarea de măsuri ho- necesar ca fiecare întreprin­ trebui să-şi «asigure prin ex­ rilor Externe sî Ministerul economice !
a Comitetului Central pentru mai sărac. Vn trebui, de n- responsabilitatea organelor dc lârîte care să asigure conti­ dere să judece bine ce pro­ port mijloacele valutare ne­ Comerţului Exterior trebuie Este necesar, de asemenea,
a înfăptui o cooperare rît mai semenea. să trecem de îndată control, care au sarcina să nuitatea exportului produse­ duce şi cu ce preţ, fiindcă de cesare pentru importuri. A­ să se realizeze o strînsâ şi sâ elaborăm un program de
largă în domeniul producţiei Ia organizarea şi dezvoltarea nu admită sub nici un motiv lor respective. Va trebui ca, aceasta depind înseşi rezul­ cele întreprinderi, centrale şi permanentă colaborare. Ele lungă durată pentru şcolari­
materiale. mai intensă a producţiei de livrarea de produse cu defi­ «ilît la elaborarea, cît si în tatele economice şi creşterea ministere care au sarcina de trebuie sâ acorde ajutor per­ zarea tuturor lucrătorilor din
In spiritul liniei generale a înlocuitori. îndeosebi din ma­ cienţe sau cc nu corespund pc cursul realizării planului, să beneficiilor sale. începînd din a vărsa la buget o parte din manent si operativ tuturor comerţul exterior, inclusiv a
partidului nostru, relaţiile e­ se plastice şi răşini' sinletiee. deplin condiţiilor prevăzute sc ţină scama dc necesitatea acest an. se va pune capăt si­ încasările valutare vor putea ministerelor şi întreprinderi­ celor care activează în străi­
conomice cu ţările socialiste Totodată, va trebui să tre- în contracte. rezolvării acestei probleme. tuaţiei din trecut cînd între­ să angajeze importuri numai lor în relaţiile pe care aces­ nătate. Cred câ trebuie sâ nc
vor cunoaşte şi Sn acest cin­ rcm. fără întîrziere. la extin­ Trebuie să ne ocupăm per­ Consider un lucru deosebit de prinderea primea plata pro­ în măsura în care au efectuat tea le au cu organisme şi fir­ propunem ca, în cel mult
cinal o puternică dezvoltare. derea fabricaţiei produselor manent dc ridicarea nivelului grav faptul că după ee am duselor indiferent de rezulta­ vârsâmintele de valută stabi­ me din alte state. doi ani. toate cadrele noas­
Pe baza acordurilor de ‘ungă de mie tonaj, mai ales Sn in­ tehnic şi, in general, a tutu­ pătruns pe o piaţă, nu asigu­ tele efective la export. In vii­ lite la buget. Dreptul de a a­ In noile condiţii de organi­ tre sâ treacă prin asemenea
durată şi a prevederilor de dustria coloranţilor şi în «alte ror parametrilor de calitate. răm continuitatea exporturi­ tor, întreprinderea va primi pela la unele credite valuta­ zare şi de funcţionare a acti­ cursuri si numai cei care vor
pînă acum. volumul comerţu­ ramuri ale chimiei. In acelaşi Competitivitatea pe pieţele lor Nu pot exista justificări contravaloarea in lei numai re va fi condiţionat de exis­ vităţii de comerţ exterior, un obţine rezultate bune si vor
lui exterior al României eu timp. este necesar să produ­ externe depinde astăzi în mod decît în cazuri excepţionale. după ce s-n încasat valuta din tenţa unor posibilităţi reale rol deosebit de important re­ reuşi la probele practice sta­
ţările socialiste vn creşte con­ cem în tară, în cantităţi spo­ hotărîtor de modernizarea Fireşte, pot interveni situaţii vînzarca produsului. Pornind pentru restituirea la timp a vine misiunilor diplomatice, bilite sâ rămînâ în continua­
siderabil. In actualul cincinal, rite. aparatură de comandă, continuă, de ritmul de înnoi­ rînd trebuie să se renunţe la de la cursul dc revenire al valutei împrumutate consulare şi economice din re în activitatea de comerţ.
ţările socialiste vor continua dc măsură şi control, maşini re a mărfurilor exportate. fabricarea unui produs, dar leului, plus prima de export Prin astfel de măsuri tre­ străinătate. In calitate de re­ Atît în ţară. cît si în străină­
să deţină peste jumătate din de scrie mică sau chiar uni­ De aceea se cere o preocupa­ atunci avem obligaţia elemen­ — care se va stabili pentru cem şi în acest domeniu la a­ prezentant al statului în ţara tate, în activitatea de comerţ
schimburile noastre comercia­ cate. Să punem capăt cu ho- re deosebită pentru îmbună­ tară de a anunţa din timp fiecare grup de produse — şezarea pe baze economice a respectivă, şeful misiunii di­ exterior trebuie să lucreze
le. Doresc să menţionez că este tărîre unor importuri costisi­ tăţirea activităţii privind cer­ despre aceasta pe cei cărora întreprinderea va încasa de­ relaţiilor dintre întreprinderi plomatice poartă întreaga numai cine ştie să facă ro­
necesar să acţionăm astfel ca toare rare se pot realiza în cetarea. proiectarea şi asimi­ le furnizam astfel de mărfuri. contarea în leî în raport cu şi bănci. răspundere şi are ca îndato­ merţ. negustorie — acesta tre­
prevederile acordurilor do hune eondiţiuni în tară ! larea de noî produse şi, moi Intrînd în relaţii cu o firmă cantitatea de valută obţinută In condiţiile lichidării cen­ rire principală extinderea ne­ buie sâ fie principalul crite­
lungă durată să fie nu numai In general, trebuie să se e- cu seamă, pentru introduce­ străină trebuie să asigurăm pentru mărfurile exportate tralismului excesiv creşte şi contenită a relaţiilor econo­ riu în alegerea oamenilor!
realizate, dar şi depăşite. Du­ xerrite un control mai temei­ rea rapidă în producţie a re­ conlînuilalea acestor relaţii, Cu cil va realiza un preţ mai mai mult rolul Ministerului mice. tehnico-ştiinţifice şi Este timpul sâ înţelegem ne­
pă părerea mea. aceasta este nic asupra importurilor şi să zultatelor cercetării proprii, să tratăm partenerul nostru bun în valută — în dolari, Comerţului Exterior, care este culturale între România şi ţa­ cesitatea stringentă de a pune
pe deplin posibil : va trebui se pună un accent deosebit cit şi a licenţelor pe care le cu atenţie si cu grijă. franci, ruble, lire — cu alil chemat să asigure realizarea ra unde este acreditat. fiecare om sâ lucreze Ia locul
ca toate organizaţiile econo­ pe folosirea la maximum a cumpărăm. Am avut licenţe In această ordine de idei şi decontarea în lei va fi mnî politicii partidului şi guver­ Şeful misiunii diplomatice potrivit'.
mico să acţioneze pentru a resurselor interne în toate ,pe care le-am ţinut cîte 7-8 este necesar ca unităţile de mare. nului în domeniul relaţiilor va trebui să cunoască temei­ Va trebui sn stabilim regu- -
obţine o asemenea depăşire. sectoarele de activitate. De n- «ani de zile pînâ le-nm valo­ comerţ exterior sâ-si org«ini- In vederea valorificării mai economice internaţionale. In nic posibilităţile dc colabora­ Ia cn oamenii trimişi în străi­
Va cunoaşte totodată o pu­ semenea, sc cere o grijă deo­ rificat ; mai există şi astăzi ze/r activitatea pc zone spre bune a mărfurilor noastre de acest scop. Ministerului Co­ re si cooperare economică, sâ nătate în domeniul comerţu­
ternică dezvoltare cooperarea sebită fată de problema ca­ licenţe cumpărate cu 4-5 nnî a «aven posibilitatea ca ace­ export, trebuie să asigurăm merţului Exlerior îi revin ur­ «acţioneze continuu în direc­ lui exterior, după cîţiva ani
în producţie în diferite dome­ lităţii materiilor prime, maşi­ în urmă, dar care încă nu iaşi lucrători să se ocupe contactul direct a) întreprin­ mătoarele alribuţiuni şi obli­ ţia lărgirii comerţului nostru sa vinâ sâ muncească o anu­
nii, cum sînt extracţia şi pre­ nilor şi utilajelor importate. sînt puse în producţie. Se permanent de un anumit derilor exportatoare cu béné­ gaţii principale : exterior ; el poartă întreaga mită perioadă în unităţile dc
lucrarea minereului. con­ Oricine va admite cumpăra­ poale pune în mod firesc în­ grup de lări sî prin aceasta ficiai ui. cu clientul extern, să Iii primul rînd, întocmeşte, răspundere pentru realizarea comerţ exterior din ţară. Si­
strucţiile de maşini si alic rea din străinătate a unor trebarea : Ce vii Ion re m;ii au să sc realizeze studierea şi ur- dezvoltăm reţeaua de socie­ împreună cu Comitetul de schimburilor economice ale tuaţia Jc n/i. cînd unii tova­
ramuri Sc impune să luăm mărfuri nccorespunzătoare asemenea licenţe, eînd este A';'.»■'rea sisf rînrlică a dozvo!- tăţi mixte pentru desfacerea Stal al Planificării. planul României cu ţara respectivă. răşi lucrează de cile IO—ij
mate măsurile pentru a rea­ calitativ nevoilor producţiei ştiut că. de regulă, ccl carp schimburilor cu fiecare produselor, precum si pentru comerţului exterior si de co­ Atît secţia sau agenţia eco­
liza pe cale bilaterală sau va fi tras la răspundere cu vinde o licenţă are pregătit ţară. realizarea unor acţiuni dc co­ operare Sn producţie ca par­ nomică, precum si alic repre­
multilaterală o serie de obi­ rea mai mare severitate. Va în prc’.hibil un produs nou. O allă problemă a activită­ operare. Tinînd s-cai un de te integrantă a planului de zentanţe economice perma­ (Continúore ' in poa. a 3¿a)
ective prin cooperare, folosind trebui, în acelaşi timp, să îmbunătăţit. Este necesar, ţii de comerţ exterior, care faptul câ balanţa corn*:. lâ stat. nente sau lemoorare sînt sub­
ordonate şi răspund de acti­