Page 21 - Drumul_socialismului_1971_02

PROLETARI D IN TO A TE ŢĂ R ILE . U N IŢ I-V Â !
Programul Universităţii

serale de m arxism -

leninism Deva

Luni, 8 februarie o.c.
0 secţiile economie, anii 1 1 - dezboteri |n sălile şcolii ge­
şl III şi filozofie, anii II şi III neróle „Dr. P. Grozo".
ţ secţia construc|ie de par­ — expunere in salo comitetu­
tid anul 1 lui municipol de portid.
Morţi, 9 februarie a.c.
secţiile economie anul 1 — dezboteri in sălile şcolii ge­
şi istorie anul III nerale „Dr. P. Grozo".
Q secţia politică externă a- — expunere in solo cabinetu­
nul 1 lui judeţean de partid.

Programul incepe la ora 18.
Notă. Activitoleo secţiei de estetică anul II va avea loc
marţi, 16 februorie a.c., orele 16, tn sala Cabinetului judeteon
da partid.
ANUL XXIII. Nr. 5002 DUMINICA 7 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI

Succes formaţiilor corale MESAJ UL

hunedorene la concursul adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele

Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România,
„Cintare patriei“! secretar general al Partidului Comunist Român, Congresului

Astăzi, o dată cu inse­ luat «lin timp cele mai potri­ jubiliar al Uniunii Internaţionale a Studenţilor
rarea, ne vom ucupa locurile vite măsuri pentru ocuparea
în faţa televizoarelor, de «la­ unui Inc cit mai bun. Numă­
ta aceasta cu emoţie ţi palpi­ rul orelor dc repetiţii s-a Cea de-a XXV-a aniversa­ mea, confruntată nemijlocit pe care tineretul, sUnlenţimea
taţii : trei dintre cele mai înmulţii, s-au pus la punct re­ re a creării Uniunii Interna­ cu marile probleme ale con­ din ţara noastră o aduc, ală­
l>une formaţii corale din ju­ pertoriul, costumele. S-a mun­ ţionale a Studenţilor îmi o- temporaneităţii, a devenit o turi de întregul popor, la
deţul nostru se vor întrece, cii cu rîvnâ şi pasiune. ferâ plăcuta ocazie de a vă puternică forţă a progresului, progresul multilateral al pa­
în cadrul concursului „Cînta- Cu cc vom apărea pc sce­ adresa un cald salut şi cele o prezentă activă, dinamică triei socialiste, la dezvoltarea
rc patriei", eu echipe simila­ na Operei dc sfat din Timi­ mai bune urări dumneavoas­ în viaţa social-politicâ a lu­ relaţiilor de prietenie şî cola­
re din judeţele Ialomiţa şi şoara in faţa necruţătoarelor tră, participanţilor la acest mii. Tineretul studenţesc, ală­ borare cu studenţimea înain­
Neamţ Congres jubiliar, întregului turi de întregul tineret pro­ tată din toate ţările, pentru
camere «le luat vederi? In pri­
La trecutele „dialoguri“, e­ mul rînd renumitul cor dc la tineret universitar de pretu­ gresist şi democratic, împreu­ victoria cauzei păcii şi secu­
moţiile se prelungeau ore in Orâşlie. cc va interpreta „Po­ tindeni care, indiferent de nă cu clasa muncitoare şi ce­ rităţii internationale, a demo«
şir. uneori pină în mic/ dc emul lui lancu" de T. Popo- convingerile sale politice, fi­ lelalte forţe sociale avansate, craţici şi socialismului In
noapte. Acum vor fi de ajuns viii. Apoi. corul Combinatu­ lozofice sau religioase, mili­ este profund interesat In fâu_ lume.
doar 80 de minute pentru lui shlcrurgic din IIune«loa- tează pentru realizarea aspi­ rirea unei societăţi mai bune, La sărbătorirea unui sfert
definitivarea clasamentului ra, cu „Vafra fericirii“ dc D. raţiilor legitime de democra­ mai drepte In care tot ceea de veac de activitate, adre­
formaţiilor din concurs. Botez, „Cucuie, ha id ucu Ic" dc ţie, progres soda) şi pacfc ale ce se creează să fie pus în sez Uniunii internaţionale a
Se ştie : în cele două jude­ P Cunstantinescu şi „Privi­ umanităţii slujba progresului şi civiliza­ Studenţilor, dumneavoastră,
ţe cu care ne vom întrece ghetoarea" «le Ccaikovski. In In condiţiile actuale, etnd ţiei, să servească omului, bu­ dragi prieteni, urări de suc­
activează coruri merituoase, sfirşil, corul căminului cul­ se desfăşoară o revoluţie teh­ năstării şi fericirii sale. ces în desfăşurarea lucrări­
cu tradiţie. Deci nu va fi u­ tural din Dobra va prezenta nică şi ştiinţifică fără prece­ Noi dăm o înaltă preţuire lor congresului şi îmi exprim
Triajul minei Barza — locul unde poposesc zilnic, înainte de a lua drumul uzinei „Trăiască Republica Socialistă faptului că tînâra generaţie, speranţa că ej va marca un
dc preparare, importante cantităţi de minereu. şor. Dar mai ştim că s-au România" «Ic T. Bratu şi dent, iar procesul cunoaşterii studenţimea participă tot mai moment important în dezvol­
şi activitatea practică solici­
„Joc pâdurcnesc“ dc I. Mun- tă noi şi noi detaşamente de activ la lupta pentru trans­ tarea relaţiilor organizaţiei
fcanu. specialişti, cînd dezvoltarea formări înnoitoare în societa­ dumneavoastră cu organizaţii­
Reierindu-se Ia realizările ob­ Aşteptăm, orei. înserarea tot mai intensă a învâţâmîn- te, pentru libertatea şi inde­ le studenţeşti democratice şl
progresiste, în întărirea soli­
Valorificarea eficientă ţinute ami) trecut şi la sarci­ formaţiilor corale, care repre­ tului asigură, o dată cu creş­ pendenţa popoarelor, împo­ darităţii studenţimii de pre­
şi dorim tuturor membrilor
nile sporite din anul 1971,
tineretului
terea rîndurilor
triva Imperialismului şi a po­
tutindeni şi lărgirea colabo­
inginerul loan Grava sub­
linia ca necesităţi princi­ zintă ju«lcţul Hunedoara în studenţesc, accesul la instrui­ liticii sale de dictat, de opre­ rării sale cu celelalte mişcări
rea superioară a unui număr
siune şi înrobire, a colonialis­
pale : întărirea disciplinei în această ¡naltă competiţie ar­ crescind de tineri ieşiţi din mului şi neocolonialismului, de tineret, cu lupta clasei
muncă şi reducerea timpilor tistică, succes deplin. pentru o lume fără războaie, muncitoare, a maselor popu­
a rezervelor interne— neproductivi, generalizarea păturile populare, studenţi­ bazată pe justiţie şi echitate lare şi a tuturor forţelor so­
puşcării selective şi a ailor socială, pe respectarea drep­ ciale avansate, pentru trium­
ful idealurilor de libertate şl
metode bune de lucru, îmbu­ tului sacru al fiecărui popor progres, democraţie şi inde­
problemă de bază pe agenda nătăţirea aprovizionării la dc a-şi hotărî singur soarta, pendenţă naţională, împotriva
toate locurile de muncă ctc.
fără imixtiuni dinafară.
imperialismului şi reacţiunii,
— Există condiţii să reali­
Relevăm cu deosebită satis­
zăm exemplar sarcinile din Chemarea colectivului facţie contribuţia de seamă pentru pace şi o viaţă mai
bună.
acest an — a spus el. Colec­
întrecerii angajează ca în cinstea semi­
tivul sectorului I mină se
centenarului P C.R să dăm I. G. C. L. Hunedoara
Deslc plan sule dc tone mine­
Adunarea generală a sala­ Printre angajamentele principale ale minerilor din Cer- reu complex. Lucrările Plenarei
riaţilor de la E. M Cerlej- tej-Săcărimb figurează : La rîndul lor şefii de bri­ către colectivele din
Săcârimb şi-a concentrat a­ A Depăşirea planului la producţia globală şi la pro­ găzi Cornel Ştef şi Nengu
tenţia spre două probleme Viorel, lăcătuşul Petru Păcu­
importante : valorificarea efi­ ducţia marfă cu 1 000 000 lei. rar, maistrul Valentin Poe- sectorul de gospodărie C.C. al U. T. C.
cientă a rezervelor interne şi 9 Creşterea productivităţii muncii cu 5 la sută nar şi alţii ou arătat că se
organizarea superioară a $ Realizarea a 500 000 lei economii la producţia fa­ pot obţine rezultate mai va­
muncii. De fapt sînt domeni­ loroase decit pînă acum şi comunală şi locativă
ile. în care progresele evi­ bricată şi-au formulat importante an­ Sîmbâtâ, 6 februarie 1971, zentat congresului Totodată,
dente înregistrate pînă acum # Organizarea unor cursuri de calificare pentru 90 gajamente în acest sens. Ală­ a avut loc Plenara Comitetu­ comisiile permanente ale .CC.
n-au atins cotele maxime ale de mineri, ajutori de mineri şi artificieri. turi de asemenea hotârîri şi din judeţ lui Central al Uniunii Tine­ al UT.C au dezbătut proiec­
posibilităţilor şi cerinţelor, îndemnuri s-ou conturat şi vi­ retului Comunist, cu urmă­ tele programelor de activităţi
l’rm munca depusă anul tro­ nele propuneri care vizează toarea ordine de zi : Informa, ce vor fi supuse analizei in
cul de întregul colectiv, pla­ trecut o scrie dc brigăzi prin­ de direcţie, ,,maiştrii Cornel Centrala minereurilor nefe­ Colectivul de muncitori, in­ # Realizarea de beneficii re asupra pregătirilor Congre­ comisiile dc lucru ale con­
nul producţiei globale a fost tre care se numără cele con­ Ormindean, Traian Tomj, roase Deva şi ministerul de gineri, tehnicieni şi funcţionori peste plan ¡n valoare de sului U.TC. şi a Conferinţei gresului.
depăşit cu peste 9 ia sulă. duse dc Mănjse Ştcf, Ştefan Moraru Nicolae şi alţii au resort. Dc la I P.E G. Deva din întreprinderea de gospo­ 400 000 lei, din care pină la U.A S.R. ; Aprobarea Raportu­ Cu prilejul plenarei, în în­
productivitatea muncii fizice Silitră. Sabin Voica, Ilisic desfăşurat o activitate slabă". se aşteaptă un ajutor mai dărie comunală şi locativă 1 mai 150 000 lei ; lui Comitetului Central care cheierea lucrărilor, organiza­
a crescut cu 5,3 la sulă. Başca, Crăciun Mihu, Dobre In multe eaz.uri nu s-au res­ concret şi operativ pentru Hunedooro, însufleţit de per­ # Reducerea cheltuielilor va fi prezentat la Congresul
iar valoarea economiilor rea­ Ştefan şi altele“ n-au reuşii pectat cu strictele tehnologiile continuarea lucrărilor de evi­ spectivele dezvoltării economi­ la 1000 lei producte marfă al IX-lea al U.T.C. ; Infor­ ţiei judeţene Prahova a
de lucru în abataje, au fost
U.T.C. i s-a conferit Premiul
lizate totalizează mai mult să realizeze ritmic şi inte­ denţiere şî valorificarea unor ei noţionale în anii noului cu 2 lei, reprezentind 200 000 mare asupra rezultatelor în­
de 2 200 000 lei in anii cin­ gral sarcinile de plan Pe rebutate 375 vagoane de mi­ resurse noi. Maistrul princi­ cincinal 1971—1975, pe bazo lei, din care pînă la 1 mai trecerii dintre comitetele ju­ special, Diploma de onoare *a
C.C. al U.T.C. şi Drapelul de
nereuri datorită slabei cali­
cinalului care s-a încheiat a lingă faptul că unele brigăzi tăţi şî s-au produs 10 acci­ pal Gheorglie Birsăiami soli­ înfăptuirii măreţului progrom 75 000 lei. deţene ale U.T.C în acţiunile
fost iniţiat un complex dc au dovedit insuficientă iniţia­ dente de muncă. Avînd în ve­ cita pe bună dreptate spriji- odoptot de Congresul al X-lea # Reducerea pierderilor în de muncă patriotică pe 1970 organizaţie fruntaşă in între­
măsuri pentru identificarea tivă în organizarea muncii ol P.C.R., precum şi a liniilor reţele de apă potabilă cu 3 cerea dintre comitetele jude­
şi valorificarea unor noi re­ sînt cadre tehnice care au fă­ dere aceste lacune şi alte re­ T. ARDELEAN directoare expuse de tovară­ la sută ; La plenară au participat ţene U.T.C. In acţiunile de
zerve geologice, scop pentru cut prea puţin pentru întă­ alităţi rezultă că organizarea şul Nicolae Ceauşescu la ple- membrii Comitetului Central, muncă patriotică pe 1970 ; lo­
care s-au cheltuit circa 30 mi­ rirea disciplinei, respectarea superioară a muncii râmîne o noro C.C ol P.C.R. din de­ £ Creşteiea productivităţii ai Comisiei Centrale de revi­ cul I a fost ocupat de organi­
lioane de lei şi un mare vo­ normelor lelinice şi promova­ problemă de prim rang pen­ (Continuare in pag. o.'3-a) cembrie 1970, cheamă Io în- muncii in sectoarele de con­ zie, primii secretari ai comi­ zaţiile U.T.C. ale municipiului
lum de muncă. rea noului. Aşa erm scrie în trecereo socialistă toate colec­ strucţii cu 1 la sută ; tetelor judeţene, redactorii Bucureşti şi judeţului Caraş-
Subliniind experienţa pozi­ darea de seamă a comitetului tru colectivul E M. Certcj. tivele de muncă din întreprin­ O Creşterea indicelui de şefi ai publicaţiilor pentru ti­ Severin ; locurile II şi III, de
tivă acumulată. participan­ derile de gospodărie comuna­ utilizare a timpului de lucru neret cele ale judeţului Hunedoara
ţii la adunare sau oprit in lă ş? locativă din jude(ul Hu- cu 1 la suta ; Plenara a aprobat măsurile şi respectiv Dîmboviţa. De a­
mod special asupra probleme­ pregătitoare şi programul de semenea, un număr de orga­
lor actuale’ şi de perspectivă. P a g in a a li-a nedoaro, la realizarea şi de­ 6 Reducerea consumului desfăşurare a lucrărilor con­ nizaţii judeţene care s-au evi­
Una dintre aceste probleme păşirea următoarelor obiecti­ specific planificai la material gresului, a dezbătut proiectul
importante o reprezintă creş­ ve : lemnos şi realizarea de eco­ denţiat în această întrecere
terea eficienţei muncii şi ri­ nomii in valoare de 50 000 raportului ce va fi prezentat au fost distinse cu Diploma
dicarea nivelului ei calitativ. DIN LUCRĂRILE CONSFĂTUIRII CADRELOR DIN AGRI­ G Depăşirea planului de lei ; la cel de-al IX-lea Congres de onoare a C.C. al U T.C.
Pc fondul rezultatelor merito­ producţie — prestaţii cu 600 000 O Creşterea indicelui de u­ al Uniunii Tineretului Co­ In legătură cu trecerea în
rii obţinute dc mineri s-a in­ CULTURA JUDEŢULUI HUNEDOARA. lei, din care pină la 1 mai tilizare a porcului de autove­ munist
filtrat efectul negativ al unor 200 000 lei ; hicule cu 1 la sută. munca de partid, tovarăşul
deficienţe şi atitudini. Anul Comisia Centrală de revi­ Mircea Angelescu a fost elibe­
zie a dezbătut şi aprobat ra­ rat din funcţia de secretar al
portul comisiei ce va fi pre­ C.C. al U.T.C.
CINCINALUL 1966-1970 [\
Vremurile au tors caier de adevărat „exod“ al caselor se în clădiri impunătoare, rificare a fructelor dc pă­
legendă in jurul bălţii tă­ de munte, aruncate „pes- adevărate vile ridicate cu dure.
măduitoare de dureri de la tc-tin deal şi-o vale", în­ mult bun gust. „Oamenii îşi lărgesc şi tşi
îmbogăţesc locurile dc mun­
Acelaşi nivel ridicat
de
Industria chimică a Măsurăm, construim, măsurăm». Vaţa de Jos. De pc aceste spre noile vetre ale satelor. trai e reflectat şi de interi­ că, locuinţele, ies in stradă
meleaguri ani fără şir lo­
Şi în acest drum ele şi-au
calnicii porneau să cutreie­ scuturat vechiul strai de oarele modem amenajate a­ preocupaţi de continua în­
Măsurăm continuu Cu mai rotunde, aşa ne plac.
judeţului, Intr-un vast cele mai diverse unităţi de Dulceaţa formei rotunde o re ţara, cu doniţe şi ciubere lemn şi paie ajungînd în le noilor locuinţe din care frumuseţare a satelor," sţ/u-
Ori cu var, intorcindu-se,
măsură. Ne-am obişnuit şi savurăm din plin. Că aşa după luni de bejenie, cu vale cu obrazul roşu dc pros­ nu lipsesc cele mai grăi­ nea primarul Remus Miclean
realizaţi
Cei 765 000 lei
proces de dezvoltare, faptele. Sintem conştienţi ni-e şi ţara. Rotundă. Fru­ griu şi porumb agonisite a­ peţimea cărămizii şi a ţiglei. toare argumente ale civilizaţi­ doar iu anul 1970 prin mun­
ne place să ne
măsurăm
ei. : radioul, televizorul, ma­
Numai în ultimii cinci ani
moasă. Pentru ea, pentru noi
ca fiecărui cetăţean, min-
de creşterea noastră. Perma­
diversificare nentă. Ritmică. Nemaiintil- ne-am angajat, ne-am unit desea din îndepărtatul cimp au pornit pe drumul înno­ şina de spălat, frigiderul, as­ dru de noui chip dăruit de
al Bărăganului. Căsuţe
de
piratorul de praf, aragazul
irii comunei 500 case. „Dar
cei
toţi
o chemare
la
nită pe plaiuri româneşti. 20 000 000. Tot rotund. Şi lemn, acoperite cu paie ori el vechilor aşezări, îşi au
şindrilă, împrăştiate pe dea­
traduceri deosebit dc su­
şi perfecţionare Dar, parcă mai nouă, mai construim belşugul in mine, luri, aşa arătau satele cu gestive de-a lungul timpu­
vioaie aici, in Hunedoara. pe platforme, pe schele, în puţine decenii in urmă, ală­ lui : 40 km dc drumuri re­
Cifrele nu mai sint un lim­ păduri şi la cîmpie, în şcoli SATUL PE DRUMUL
Reprezentată în judeţul nostru prin Fabri­ baj rece Sint o limbă pe şi universităţi, institute şi turi dc simplitatea seculară parate, construcţia a peste
ca chimică Orăştie şi „Vîscoza" Lupeni, in­ care o cunoaştem tot mai laboratoare. !l întrezărim in a ocupaţiilor localnicilor. 25 de poduri şi podeţe, ame­
Şi, vreme îndelungată, pi­
najări de zone verzi — zo­
dustria chimică hunedoreonă s-a înscris in bine. O învăţăm. O perfec­ alte cifre şi pe planşetă. EMANCIPĂRII SOCIALISTE ne verzi la sate! —, con­
mod pregnant in ritmurile înalte de dezvol­ ţionăm Ii atribuim noi şi Din perspectivă facem azi torescul ţinut vestic al ju­ strucţia modernei pieţe de
tare pe care le-a cunoscut in cincinalul noi potenţe. O limbă caldă. şi miine. Din azi şi onîine deţului din stingă Văii Cri- alimente, asfaltarea trotu­
1966-1970 această ramură modernă a eco­ Căldura binelui, bunăstării facem ieri. Acesta ni-e rit­ şului Alb era cunoscut doar arelor, canalizarea satului de
pentru apele sale termale.
nomiei naţionale. Cifrele, lin număr care a mul. Şi aşa ne stă bine. Oa­ Aceasta a fost Vaţa de ieri. reşedinţă, ridicarea cămi­
In cei cinci ani de prosperitate vertiginoa­ început cu unitatea Apoi a meni. aşezaţi, cu drag de Vaţa de azi cunoaşte di­ nu se înnoiesc oricum sa­ elc,, ne arăta dr Sirona Cos- nului cultural de la Vaţa de
se a României socialiste, industria chimica fost format din două cifre. muncă am fost întotdeauna namica transformărilor a- tele noastre — ne mărturisco tma. Sus, a şcolii de la Ocişor şi
a cunoscut nu numai o dezvoltare cantitati­ Acum sint frecvente cele ru Acum ne unim eforturile dinci, proprii societăţii so­ eu tnindric învăţătorul eme­ Vaţa dc Jos, renumită cite alte asemenea „argu­
vă, ci si un im Drtant salt calitativ. S-a pus 7. 4. .5. 6. Cifre urmat* de mai cu tra<icre dc inimă. cialiste, in care toate înno­ rit, Constantin Jianu, de multa vreme doar pentru mente" palpabile nu s-ar
un accent deosebii pe modernizarea structu­ tone. mc, UWh, apartamen­ Am văzut eă aşa e bine Şi irile nu aceeaşi destinaţie ~ zeci de ani deputat pentru dărnicia naturii în apele putea aduce hărniciei oa­
rii producţiei, pe realizarea de produse cu te, bunuri dc consum, pro­ dacă c bine, poate să fie şi OMUL Pentru el au apărut satul Prăvăleai. Puterea e­ minerale sulfate, cloruro-so- menilor.
un înalt grad de tehnicitate care înglobea­ cente mai bine... noi instituţii — cooperative conomică ridicată, determi­ dice, calcice şi radioactive Tot prin contribuţia lor.
ză o muncă de o complexitate superioară. Cantităţi Acestea sînt ci­ De aceea măsurăm. Ce am de consum, cămine culturale, nată şi de unităţile econo- a devenit cunoscută in ul­ a oamenilor însetaţi de pro­
frele noastre ! Cantităţile făcut. Ce mai avem de a­ niicc dezvoltate in perime­
Mnsele plastice, fabricate in acest «'«• cum incrx/o. N. măsurăm pe unităţi economice —, el şi-a timii ani chiar peste </ram- gres. de acordare la ritmul
se
progresului, civilizaţiei
cinai intr-o largă gomă sortimentală, dato- măsoară în numere de cile noi Şi nu ne astimpărăm eu durat casă nouă, şi-a con­ trul comunei, se transcrie in ţele ţării prin produsele fa­ cel mai ridicai al dezvoltării
rîiâ proprietăţilor lor variate au fost folosite atit. Vr*m mai mult Vom struit drumuri, trotuare, şi-a tendinţa vizibilă spre mai bricii de cherestea din comu­
7. 4. .5, 6 cifre. O dalie cu frumos, in acea „concuren­ nă — expresie vie a indus­ ILEANA LASCU
in vaste sectoare ale economiei naţionale, ele am crescut noi Cei ca­ obţine Construim şi ne mă­ adus in casă lumina şi o ţă" dintre gospodari ce duce trializării socialiste — sec­
imbunălăţind radical structura balanţei de re sintem angajaţi cu trup surăm faptele, împlinirile... dată cu ea, cele mai preg­ spre noi modalităţi arhitec­ ţie fruntaşă a Combinatu­
nante însemne ale civilizaţi­
şi suflet in bătălia de rotun­
materii prime. ei. Unitatea dc interese, no­ turale, ce conferă tradiţiona­ lui dc exploatare şi indus­ huaro it pag. a 3-o)
jire a cifrelor. Rotunde, cit X STANC IU trializare a lemnului, ori prin
ile coordonate sociale ale lului peisaj din Zarand am­
satului au determinat un prenta bunăstării Iran ser i- cele ale centrului dc valo­
\