Page 22 - Drumul_socialismului_1971_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5002 • DUMINICA 7 FEBRUARIE 1971
iffl

DIN LUCRĂ M E CONSFĂTUIRII CADRELOR

DIN AGRICULTURA JUDEŢULUI HUNEDOARA

C uvîntarea tovarăşului
După cum aţi fost informaţi, în ziua de In pagina de faţă publicăm cuvîntarea tova­
miercuri, 3 februarie a.c., la Deva, a avut loc răşului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului
consfătuirea de lucru a cadrelor din agricul­ Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al
tura judeţului Hunedoara. Cu acest prilej s-a Consiliului de Stat al Republicii Socialiste VASILE VÍLCU
analizat modul de îndeplinire a sarcinilor de România, şi cuvîntul tovarăşului Ioachim Moga,
plan în agricultură în anul trecut şi s-au dez­ prim-secretar al Comitetului judeţean Hune­
bătut măsurile pentru aplicarea hotărîrilor a­ doara al P.C.R., preşedintele Comitetului exe­ Stimaţi tovarăşi, dlguiri, desecări şi combate­ cesar ca în staţiunile de me­ nivel Judeţean, care să efec­
doptate de conducerea partidului cu privire la cutiv al Consiliului popular judeţean. rea eroziunii solului, precum canizare să se exectue cu ma­ tueze un control riguros a­
supra felului
în care s-au
Vă rog să-mi permiteţi ca,
îmbunătăţirea organizării, planificării şi con­ Publicăm de asemenea şi unele din propu­ înainte de toate, lă adresez si dezvoltarea zootehniei. ximă răspundere repararea pregătit utilajele agricole.
dezvoltării
tractoarelor şi maşinilor agri­
Corespunzător
ducerii agriculturii. nerile făcute de participanţii la discuţii. cadrelor de partid şi de stat, bazei tehnico-materiale, ur­ cole. Dacă unele lipsuri s-au Paralel cu acţiunile desfă­
preşedinţilor cooperativelor mează ca fa agricultură eâ se datorat razei prea mari de şurate în sectorul producţiei
agricole, directorilor Între­ obţină producţii superioare activitate a unităţilor, în no­ vegetale, o preocupare de
prinderilor agricola de stat şl care să satisfacă nevoile popu­ ua formă de organizare nea­ seamă şi eforturi susţinute se
staţiunilor de mecanizara a laţiei şi alte cerinţe ale eco­ junsurile de acest fel vor fi cer a fi depuse fa zootehnie
agriculturii, tuturor lucrători­ nomiei naţionale. înlăturate, staţiunile de me­ pentru sporirea efectivelor de
lor din agricultura judeţului Fâcînd o serie de referiri canizare purtînd răspunderea animale şi a producţiei aces­
Cuvîntul tovarăşului Hunedoara un salut călduros concrete la sporurile şi nive­ pentru mecanizarea tuturor tora.
din
cooperativă,
din partea Comitetului Cen­
lucrărilor
După ce a reliefat cîteva
tral al partidului nostru, a to­ lurile producţiilor ce vor tre­ în care sens şi cîştlgurile me­ neajunsuri care, pînă acum,
bui realizate In acest an,\pre-
varăşului Nlcolae Ceauşescu cum şi la contribuţia unităţi­ canizatorilor sînt legate ne­ au Influenţat negativ realiza­
personal. lor agricole la asigurarea fon­ mijlocit de producţiile ce se rea Indicatorilor de plan în
I0ÁCHIM M0GÁ rea cuvîntul participanţilor la continuarea ouvîntârll, vorbi­ obţin In C.A.P. Noile unităţi sectorul zootehnic, vorbitorul
Ara ascultat cu mult Inte-
dului central al statului, în
de mecanizare înfiinţate tre­
a insistat asupra Intensifică­
această consfătuire de lucru, torul a subliniat că, fa con­ buie să fie sprijinite să por­ rii şi concentrării eforturilor
care a analizat o seria da textul acestor.preocupâri, sar­ nească bine la lucru încă din în scopul asigurării bazei fu­
probleme esenţiale privind a­ cini considerabile revin şl lu­ această primăvară. Conduce­ rajere. Avînd în vedere posi­
©onefâtulrta eadrolo* de porumb, cartofi şl producţiei xul intercooperatlst din Sl- plicarea în viaţă a măsurilor rilor SM.A. şi consiliilor de bilităţile oferite de suprafe­
bftzA din flgrjaultgra judeţu­ de laprte nesatlafăcătoare. Dar merla, cu o capacitate de rioada următoare ? Trebuie crătorilor din agricultura ju­ conducere ale C.A.P. le revi­ ţele mari de pajişti naturale
lui noştm a dezbfttuţ ou toa­ aţi reţinut că In unele coope- 30 000 capete anual, fiind cre­ să folosim mai bine pâmîntul, de Îmbunătăţire a organizării, deţului Hunedoara. Intre al­ ne datoria să se îngrijească din cadrul judeţului Hune­
planificării şi conducerii în­
tele, se prevede ca în anul
avem în judeţ încă risipă de
tă -âspun > 4 âorclnile oe ratlve şl In anul 1970, cu toate ate condiţii ca pe viitor în teren ; drumuri, fiecare tre­ tregii activităţi desfăşurate în 1971 să se livreze la fondul îndeaproape de condiţiile de* doara, consider că este nece­
revin J(lec£r«l unităţi fa lu­ condiţiile nefavorabile s-au complex să se realizeze şi re- ce pe unde vrea, chiar peste agricultură, precum şl asigu­ de stat peste 16 000 tone car­ muncă şi viaţă ale mecaniza­ sar să se elaboreze, de către
mina complexului 4e măsuri obţinut rezultate mai bune: Ja condiţionarea ovinelor adulte semănături, se ia balast de rarea condiţiilor necesare în­ ne, peste 120 000 hl lapte de torilor, de felul cum se re­ organele agricole judeţene, un
elaJbtoraU 4e conducerea parti­ grlu pînă la 1 300 kg la hec­ destinate pentru carne. Creş­ unde doreşte fiecare. Nu e făptuirii cu succes a planu­ vacă, 10 000 hl lapte de oaie, zolvă această problemă de- plan special de dezvoltare a
dului gl iotului privind îm­ tar, la porumb Intre 1 000 — terea şi îngrăşarea tineretului reglementat acest lucru. Sînt lui pe 1971 — primul an al 28 milioane ouă, peste 450 to­ plnzînd în mod direct aportul creşterii ovinelor în coopera­
bunătăţirea organizării, pla­ 2 000 kg, la cartofi 13 000 — bovin a fost, de asemenea, zeci de hectare care nu sînt noului cincinal. Din cuvîntul ne lină, precum şl Însemnate lor la creşterea producţiei a- tivele agricole, astfel îneît sâ
nificării ai conducerii agri­ 15 000 kg, Iar la lapte 1 800— concentrată Intr-un număr folosite din cauza excesului preşedinţilor de cooperative, cantităţi de alte produse, o grlcole. se asigure ajungerea la un e­
culturii, măsuri care, aplica­ 2 000 litri pe cap de vacă. A­ restrfns de unităţi ; sînt pu­ de umiditate. Consider că în al directorilor de întreprinderi, pondere de seamă in realiza­ Răspunzîad cerinţelor creş­ fectiv de circa 150 000-200 000
te, v o p aalpuna fa liiacare u­ c este a nu sînt rezultate care se bazele ca începind cu anul acest domeniu va trebui să Inginerilor, activiştilor de rea acestora revenind coope­ terii răspunderii membrilor capete. Deoarece nivelul pro­
nitate agricolă realizarea In trebuie «ă ne mulţumească. 1972 întreaga producţie să se facem mari eforturi şl pe partid şi de stat, am putut rativelor agricole de produc­ cooperatori faţă de executa­ ducţiilor de lapte, came şi lînă
Întregime a sarcinilor ca re­ Realizări bune se obţin a­ realizeze în complexul Inter- plan local, cu contribuţia fie­ constata că măsurile adoptate rea în bune condiţii a lucră­ este încă necorespunzâtor, si-
vin acestui Important eector colo unde i-au luat toa­ cooperatist de la Orăştie a cărui cetăţean, să nu aştep­ de conducerea partidului au ţie. rilor agricole, s-a trecut la a­ tuîndu-se sub media înregis­
Dezbaterile consfătuirii de
al economiei naţionale. Mă­ te măsurile, unde e organiza­ cărui construcţie începe în a­ tăm ca acţiunea de desecare, fost primite cu multă satis­ lucru au scos în evidenţă că plicarea .formelor îmbunătăţi­ trată pe ţară, se impune sâ
surile stabilite de conduce­ tă rn«i bine munca, unde lu­ cest an. S-au organizat acţi­ de drenare să fie făcută nu­ facţie şi se bucură de o de­ obiectivele planului pe 1971 te de organizare a muncii şl fie luate de urgenţă măsuri
rea partidului şl atatului crează mai bine specialiştii, uni de cooperare între coo­ mai cu mijloace mecanizate. plină aprobare din partea ţă­ sînt stabilite în mod realist a producţiei în cooperative. pentru redresarea situaţiei.
nostru, la care şUa adus o se ocupă consiliile de condu­ perativele agricole de produc­ De asemenea, inginerii din ranilor cooperatori, a meca­ şi corespund posibilităţilor e­ Aşa cum a reieşit din lucrări­ Altfel nu este posibil sâ se
contribuţie deosebită secreta­ cere, organizaţiile de partid. ţie şi întreprinderile agricole cooperativele agricole, Direc­ nizatorilor, specialiştilor, ca­ xistente, ceea ce oferă garan­ le consfătuirii Şi din adună­ reducă nici cheltuielile pe
rul general al partidului, to­ Deci, unde se lucrează cu res­ de stat, cooperaţia de con­ ţia generală agricolă trebuia drelor de conducere din uni­ ţia că printr-o muncă temei­ rile generale ale cooperatori­ unitatea de produs, care în
varăşul Nicolae Ceauşescu, ponsabilitate, unde e preocu­ sum, întreprinderea de Indus­ să se ocupe mal mult pentru tăţile de stat şl cooperatiste. nic organizată, prin folosirea lor, Inlăturind vechile caren­ cazul cooperativelor agricole
vor ridica potenţialul de pro­ pare se pot obţine rezultate trializare a cărnii pentru pro­ asigurarea seminţelor necesa­ In continuare, vorbitorul a cu randament sporit a bazei te, noile forme de organizare din Turdaş, Ostrov, Samiize-
ducţie al agriculturii noastre, bune şi trebuie să se obţină ducerea puilor de carne, gă­ re. corespunzătoare pentru Ju­ făcut referiri la modul cum tehnlco-materiale şl mobiliza­ a activităţii şi aplicarea a­ getusa. Toteşti şi altele întrec
aşigurtnd pe această cale a- şi fa toate cooperativele agri­ ini ouătoare şi pentru creş­ deţ- In consfătuire s-a criti­ s-au îndeplinit sarcinile de cordului global creează un orice aşteptare, depăşind cu
rea tuturor forţelor de care
proyizlonarea industriei cu cole hunedorene. terea şi îngrăşarea tineretului cat, pe bună dreptate, că în- plan în economie în perioa­ dispun unităţile, sarcinile în climat favorabil de muncă în mult preţul de vînzare al
materii prime cit şi Îmbună­ ovin şi bovin, acţiuni prin tr-o perioadă s-a însâmînţat da cincinalului 1966-1970, unităţi, stimulează interesul produselor respective. In a­
tăţirea aprovizionării între­ Consider că fa perioada 1- care se urmăreşte asigurarea mai mult grîu Bezostala.i cu subliniind faptul că la suc­ domeniul producţiei agricole pentru obţinerea unor pro­ semenea condiţii, se înţelege
gii populaţii cu produse a- mediatâ conducerile întreprin­ fondului de stat cu produse toate că griul Ponka a dat re­ cesele dobîndite o contribuţie vor fi nu numai îndeplinite, ducţii sporite. Cine munceşte de la sine. nu se poate vorbi
groalimentare. derilor de mecanizare a a- animaliere şi valorificarea zultate mal bune. Ne punem de seamă şi-au adus-o şi lu­ ci şi depăşite. In acest scop cu pricepere şl tragere de i­ de o eficientă ridicată, de
de mare Importanţă este ca
In cadrul consfătuirii, cel griculturll şl staţiunilor de deplină a condiţiilor existen­ întrebarea totuşi : care a fost crătorii din industria şi agri­ Direcţia generală agricolă, nimă, realizînd cantităţi mai rentabilizarea activităţii sec­
care au luat cuvîntul au a­ mecanizare a agriculturii, cu te. poziţia specialiştilor 7 cultura Judeţului nostru. Este consiliile populare, cadrele mari de produse, va primi, a­ torului zootehnic. Iată de ce.
preciat importanţa deosebită sprijinul organizaţiilor de In sectorul creşterii anima­ de remarcat faptul — a ară­ tehnice, toti lucrătorii din a- şa cum este şi drept, venituri consider absolut necesar să
a măsurilor dabllite de con­ partid, al consiliilor populare Deci e un început bun în lelor, parale] cu realizarea e­ tat tovarăşul Vasile Vîlcu — griculturâ să acorde o deose­ pe măsura eforturilor depuse. se urmărească preţul de cost
ducerea de partid. De ase­ şi al întreprinderilor industri­ acest an în ce priveşte zona­ fectivelor planificate, să sa că în anul 1970, cu toate nea­ bită atenţie utilizării raţiona­ Faptul că nu numai venituri­ al producţiilor din cooperati­
menea, au arătat ce au fă­ ale care patronează aceşte u- rea unor culturi, concentrarea ia măsuri hotârîte pentru îm­ junsurile provocate de cala*» le a pâmîntulul — avuţia na­ le ţăranilor cooperatori, ci şi ve şi sâ se stabilească măsuri
cut pînă fin prezent, ce şi-au nitâţl, vor trebui să asigure şl specializarea producţiei în bunătăţirea structurii aces­ mităţile naturale, s^a reuşit ţională cea mal de preţ — ale cadrelor de conducere sînt concrete de reducere a costu­
propus să facă în perioada 1- condiţii pentru desfăşurarea unele cooperative de produc­ tora, urmărind înlocuirea a­ ca agricultura judeţului Hu­ deoarece se constată că nu legate de producţiile obţinute rilor si de rentabilizare a
mediat următoare, pentru cn normală a' activităţii, în ve­ ţie. Dar consiliile intercoope- nimalelor neproductive cu nedoara să contribuie la fon­ pest.e tot se respectă Legea în cooperative, contribuie, de
indicaţiile date să-şi găseas­ derea terminării reparaţiilor ratiste care au fost create în altele care să asigure reali­ dul de stat cu Importante nr. 12, existînd cazuri, nu pu­ asemenea, Ia întărirea coin­ produselor. Numai aşa unită­
că aplicarea în fiecare unita­ la tractoare şl maşini agrico­ decembrie anul trecut vor zarea indicatorilor de plan la cantităţi de produse agroali- ţine la număr, de risipă de teresării materiale, la mai bu­ ţile cooperatiste vor putea
te agricolă. le pînă cel mai tîrzlu Intre trebui să treacă la o activita­ lapte şl carne. Punînd un ac­ mentare, printre care aproa­ terenuri, de degradare a unor na organizare şl desfăşurare progresa, se vor putea conso­
Subliniez — aşa cum a re­ 15—20 februarie 3971. Pentru te mai concretă. Toate cadre­ cent mare pe reproducţie, în­ pe 15 mii tone carne In viu, suprafeţe, fără ca vinovaţii a lucrărilor agricole. lida punct de vedere e­
zultat şi din consfătuirea a se asigura o calitate cores­ le şl toţi specialiştii care fac grijire şi furajare, In acest an 100 mii hl lapte, 30 milioane să fie făcuţi răspunzători. Referitor la nou] sistem de conomic şi vor asigura veni­
noastră — că adunările ge­ punzătoare a reparaţiilor În­ parte din aceste consilii, pre­ efectivele de animale plani­ ouă, peste 400 tone lînă. pre­ retribuire a muncii în coope­ turi sporite cooperatorilor.
De asemenea, doresc să mă
nerale din cooperativele a­ tregului utilaj, la nivel de şedinţii consiliilor populare şi ficate vor trebui realizate pî­ cum şl cu unele cantităţi de refer şi la o altă problemă rativele agricole, aş dori să Fâcînd unele recomandări în
legătură cu valorificarea mai
gricole care au avut loc pînă judeţ trebuie să se constituie celelalte cadre, vor trebui nă la sfîrşitul trimestrului III. legume. menţionez că minimul de ve­ deplină a condiţiilor existen­
în prezent au avut un carac­ un colectiv de specialişti, ca­ să-şi aducă maximum de con­ Realizarea sarcinilor pe a­ Referindu-ne la bilanţul care s-a ridicat în dezbateri. nituri lunar garantat, ca şi
ter de lucru, o atmosferă re să verifice calitatea repa­ tribuţie, şl, aşa cum sublinia cest an şi a complexului de cincinalului trecut nu putem Este vorba despre necesita­ cantitatea minimă de cerea­ te pentru extinderea îngrâşâ-
tea acută a înlăturării defi­
mobilizatoare şi aceasta e de raţiilor şi pregătirea utilaje­ preşedintele consiliului inter­ măsuri adoptat de conduce­ să nu arătăm că realizările le ce poate fi cumpărată de rii animalelor, inclusiv în ca­
cienţelor semnalate în privin­
natură să sporească încrede­ lor pentru campania de pri­ cooperatlst de la Geoagiu, să rea partidului — a spus în înregistrate nu se situează, ţa asigurării seminţelor. Nu cooperatori pot să crească ne­ drul gospodăriilor populaţiei,
rea ţăranilor cooperatori că măvară. Subliniez acest lucru se preocupe îndeosebi de zo­ încheiere vorbitorul—impune mai ales fa agricultură, la limitat, în funcţie de produc­ vorbitorul a relevat impor­
fn 1971, prin măsurile care prin faptul că în flecare cam­ narea, de specializarea pro­ preocupări deosebite din par­ nivelul aşteptărilor şl al po­ este cîtuşi de puţin justificat ţia şl veniturile obţinute In tanţa cunoaşterii şi aplicării pe
s-au luat şi cu participarea panie s-au făcut reparaţii, dar ducţiei. tea organelor si organizaţiilor sibilităţilor existente. Pro­ faptul că In condiţiile cînd fiecare unitate. scară mai largă a metodelor
folosite de unităţile fruntaşe
necesarul de seminţe, îndeo­
efecţivă a lor la muncă, se de multe ori şl de slabă ca­ Aplicarea în flecare coope­ de partid, a consiliilor popu­ ducţiile obţinute în Judeţ sînt sebi de trifoi şi lucernă, se La înfăptuirea măsurilor de în creşterea animalelor.
vor putea obţine rezultate litate. rativă a formelor de organi­ lare, a consiliilor de- condu­ sub cele medii pe ţa»'ă. da­ poate produce în Judeţ, să se îmbunătăţire a activităţii co­
mai bune In agricultura ju­ Constituirea consiliilor In- zare şi retribuire a muncii cere şi a specialiştilor din torită în mare parte lipsuri­ facă apel pentru a fi aduse operativelor o importantă Una dîn problemele impor­
deţului. De asemenea, In ca­ tercooperatisle — a subliniat îmbunătăţite creează posibili­ toate cooperativele. Trebuie lor manifestate în privinţa din altă parte. Iată de ce se contribuţie sînt chemate să tante In dezvoltarea agricul­
drul consfătuirii au fost In continuare vorbitorul — a tăţi mai bune pentru utiliza­ întreprinse măsuri organiza­ organizării muncii şl folosirii aducă consiliile Intercoopera- turii judeţului Hunedoara es­
scoase in evidenţă şi unele creat un cadru favorabil apli­ rea forţei de muncă, pentru torice şi tehnice care să asi­ cu randament scăzut a bazei impune o mai mare preocu­ tiste, care trebuie să acorde te, fără îndoială, executarea
neajunsuri, s-au făcut critici cării unor Iniţiative valoroa­ creşterea răspunderii faţă de gure mobilizarea tuturor for­ tehnlco-materiale. Unii pre­ pare la toate nivelurile în ve­ întreaga atenţie zonării cul­ lucrărilor de îmbunătăţiri
şi preţioase propuneri pentru se cu privire la o mai bună realizarea producţiilor. Orga­ ţelor de care dispunem şi u­ şedinţi, Ingineri şl directori derea producerii seminţelor funciare, desecaren suprafe­
îmbunătăţirea activităţii In zonare a culturilor, a concen­ nizaţiile de partid, consiliile tilizarea cu eficienţă a rezer­ de unităţi au evidenţiat fap­ în fiecare unitate agricolă, în turilor, specializării produc­ ţelor cu exces de umiditate,
cooperativele agricole, s-au trării şi specializării produc­ de conducere şi specialiştii velor existente, în scopul spo­ tul că, chiar In anii cu con­ special la nutreţurile cultiva­ ţiei, organizării de ferme in- regularizarea cursurilor unor
din
cooperativele
tercooperatlste, folosirii Judi­
agricole
ridicat şi unele probleme ca­ ţiilor, determinînd folosirea ririi producţiei vegetale şi a­ diţii climatice mal puţin fa­ te, producerea cărora condi­ cioase a tractoarelor, maşini­ . rluri, îndiguirea zonelor i­
re trebuie să fie soluţionate, mai raţională a utilajelor a­ vor trebui să finalizeze, pî- nimale. , Trebuie să crească vorabile, s-a reuşit să se ob­ ţionează dezvoltarea zooteh­ lor. specialiştilor şi a forţei nundabile. Şi în această pri­
care trebuie să fie in atenţia gricole cit şi a specialiştilor. nâ la sfîrşitul acestei luni, in competenta, răspunderea, exi­ ţină rezultate satisfăcătoare niei. Unii preşedinţi şi ingi­ de muncă, executării unor lu­ vinţă va trebui elaborat un
organelor judeţene şi chiar Astfel, peste 64 la sută din adunările pe ferme şi brigăzi, genţa la toate nivelurile. Co­ neri care bu luat cuvîntul crări de investiţii de Interes plan special de acţiune, prin
la nivelul organelor centrale- fondul de stat la legume se hotârîrile luate în adunările mitetele de partid şi consiliile în producţia vegetală şi ani­ s-au referit la rentabilitatea comun. In acest sens apre­ care sâ se asigure îndeplini­
Consfătuirea a avut loc în realizează în acest an în generale cu privire la organi­ populare comunale vor trebui mală datorită preocupării sus­ nu prea ridicată a zootehniei ciez ca pozitivă Iniţiativa şl rea sarcinilor planificate pen­
perioada cind facem bilanţul complexul intercooperatlst de zarea fermelor, brigăzilor, e­ să-şi îndeplinească în condiţi­ ţinute pentru aplicarea regu­ şi legumiculturii. Adevărata răspunderea de care dă do­ tru actualul cincinal, acordîn-
cincinalului 1066—1970 şi ne sere şi 10 ferme horticole, chipelor, lncadrînd în acestea ile cele mal corespunzătoare lilor agrozootehnice înaintate. cauză a acestor stări de .lu­ vadă consiliul Intercoopera- du-se mare grijă realizării a
pregătim temeinic pentru In» sfecla de zahăr în 6 coopera­ toţi'cooperatorii apţi de mun­ atribuţiile pe care Ie au în Aceasta denotă că există cruri o constituie Însă pro­ tist din Geoagiu, core se o- tot ceea ce este posibil cu forţe
tîmDinaren semicentenarului tive, Iar plantele medicinale că. Paralel cu aceasta să se domeniul agriculturii. Avem mari rezerve de sporire a ducţiile nesatisfăcâtoare pe cupâ îndeaproape de profila­ proprii.
creării partidului. Rezultatele s-au concentrat în 7 unităţi treacă în toate cooperativele un număr mare de membri producţiei agricole, hotărltor care le obţin unele unităţi, ca rea şi specializarea producţiei Referfndu-se apoi la însem­
obţinute în cincinal de Jude­ situate în zona întreprinderii la repartizarea suprafeţelor ai partidului la sate. Să facem pentru punerea lor In valoa­ urmare a neapllcării cu ho- în unităţile cooperatiste din nătatea măsurii de înfiinţare
ţul nostru sînt bune, îndeo­ beneficiare cu care cooperea­ de teren pe formaţii de lucru, ca contribuţia acestora să fie re fiind înlăturarea deficien­ târire a măsurilor agrozooteh­ raza sa de activitate. Este bi­ a Ministerului Agriculturii,
sebi în Industrie In cincina­ ză In realizarea producţiilor. condiţie absolut necesară pen­ mai substanţială Ia realizarea ţelor semnalate în activitatea nice avansate. ne ca atunci cînd se la o ho- Industriei Alimentare, Silvi­
de pînă acum şi generaliza­
glo­
tru aplicarea acordului
lul 1066—1070. în Judeţul Hu­ In pomicultură, producţia se sarcinilor ce le avem în pre­ rea experienţei şl a metode­ târîre în cadrul acestor con­ culturii şl Apelor, precum şi
nedoara s-au dat peste plan va realiza in cea mai mare bal, ca formă superioară de zent. lor bune de lucru din unită­ Tovarăşi, silii, să se analizeze temeinic la activitatea organelor agri­
706 000 tone fontă, 701 000 to­ parte din cele 14 ferme hor­ organizare şl de retribuire a Comitetul Judeţean de par­ ţile fruntaşe. Semnificativ în de către preşedinţi şl Ingi­ cole judeţene, vorbitorul a
ne oţel, ocupă locul în- ticole din care 4 ferme speci­ muncii. tid îşi exprimă convingerea privinţa celor arătate sînt e­ Un rol hotârîtor în dezvol­ neri necesitatea şl oportuni­ subliniat că există creat un
tii !a producţia de căr­ alizate numai în pomicultu­ Planul pe anul 1971 în a- că sînt toate condiţiile crea­ tarea agriculturii îl au măsu­ tatea iniţierii oricărei acţi­ cadru mai prielnic sporirii
bune. producţia minereurilor ră In raza consiliului inter- griculturn Judeţului nostru te şi că, aplicînd cu fermita­ xemplele unor cooperative a­ rile adoptate la sfîrşitul anu­ uni. producţiei agricole şl valori­
de fler, de cocs, fontă, oţel, cooperatist Toteşti, prin aso­ — a arătat vorbitorul — es­ te complexul de măsuri a­ gricole vecine, cu posibilităţi lui trecut de Comitetul Exe­ ficării în condiţii mal bune a
laminate. Şi in domeniul so­ cierea a 7 cooperative, se va te aşezat la nivelul posibili­ doptat de conducerea de par­ de producţie asemănătoare, cutiv şi plenara Comitetului In continuarea cuvîntului, produselor. Eliminarea stilu­
cial-cultural om obţinut re­ crea o unitate specializată in tăţilor de care dispunem. De tid. va fi asigurată o îmbună­ dar care înregistrează rezul­ Central cu privire la îmbu­ vorbitorul a făcut o serie de lui de muncă birocratic, folo­
zultate corespunzătoare efor­ înfiinţarea şi exploatarea altfel, toti vorbitorii au sub­ tăţire substanţială în agricul­ tate mult prea diferite. Iată nătăţirea organizării, planifi­ recomandări orivind colabo­ sirea judicioasă a Specialişti­
cării şi conducerii agricultu­
rarea între unităţile agricole
turilor făcute în economie. plantaţiilor pomicole. In sec­ liniat că e posibil ca în a­ tura Judeţului. Sînt cadre unul singuri la C.A.P. Cris- rii. Importanţa practică şi şi staţiunile de mecanizare a lor, introducerea unei disci­
Dar rezultatele din agri­ torul creşterii animalelor pes­ cest an sarcinile să fie reali­ bune în acest sector şi avem tur, în anul trecut, produc­ pline riguroase în muncă, e­
cultură nu sînt pe măsura te 58 la sulă din fondul de zate şi depăşite, sînt real­ convingerea fermă că ele vor ţiile medii au fost mai mari teoretică a ideilor expuse de agriculturii, de aceasta de- xercitarea unul control de
pinzînd în mare măsură mo­
secretarul general
al parti­
posibilităţilor şi n ceea ce do­ stat la lapte de vacă se rea­ mente posibilităţi de depăşi­ face totul pentru ca contri­ cu 677 kg grtu şl 1 822 kg po­ dul cum se va porni la lu­ partid eficient asupra activi­
rim să obţinem în acest sec­ lizează în cele 35 ferme orga­ re a acestui plan şt va trebui buţia Judeţului la aprovizio­ rumb la hectar, faţă de rea­ dului, - tovarăşul Nicolae cru în noile condiţii organi­ tăţii oadrelor de conducere
tor al Judeţului. Nu aş vrea nizate în cooperative. Fondul să facem acest lucru. lizările cooperatorilor din Bîr- Ceauşescu, în şedinţele con­ zatorice. Apoi, a făcut apre­ din unităţile agricole, dezvol­
să mă opresc în amănunt a­ de stat In carnea de tineret In ce direcţie va trebui să narea populaţiei să fie din cea Mică, Iar la producţia de ducerii de partid care au a­ cieri pozitive în legătură cu tarea democraţiei cooperatis­
supra unor producţii de grîu, ovin se asigură prin comple­ ne îndreptăm atenţia în pe­ ce în ce mai mare. lapte diferenţa a fost de 414 doptat aceste măsuri, constă te, ridicarea spiritului de răs­
litri pe cap de vacă. Aaeme- în aceea că nu se indică for­ activitatea intensă defâşurată pundere al fiecărui coopera­
nea situaţii constituie serioa­ me si metode unice, aplicabi­ de Comitetul judeţean de tor, mecanizator şl Inginer,
se motive de reflecţii în legă­ le pretutindeni fin acelaşi fel, partid în direcţia instruirii creşterea rolului fiecărei uni­
tură cu modul de valorifica­ ci se stabileşte cadrul gene­ cadrelor din agricultură, a tăţi în elaborarea şi realiza­
£ Deoarece pînă acum am 0 Şă se devanseze dota­ prin Direcţia generali agri­ pune să se aplice un com­ re a potenţialului de produc­ ral, orientările şi criteriile de aparatului de partid şl de rea planului sînt cîţiva din
primit unele utilaje agricole, rea S.M.A. din Judeţ cu colă să se ia măsuri in vede­ plex de lucrări şi de trata­ ţie al cooperativelor agricole, bază ale acţiunii de perfec­ stat, arâtînd că măsurile lua­ factorii meniţi sâ contribuie
mă refer Ia tractoarele pen­ tractoare avînd în vedere că rea asigurării necesarului de mente care sâ inlăture peri­ mal ales acum, la începutul ţionare a organizării şi retri­ te în această privinţă sînt o la valorificarea superioară a
tru legumicultura, pomicul­ prin plan s-a stabilit ca cel seminţe al unităţilor agrico­ colul îmbolnăvirii şi al pier­ noului plan cincinal, în care buirii muncii. In acest ca­ garanţie sigură a aplicării cu rezervelor de creştere a pro­
tură şi viticultură, fără se­ mai mare număr de tractoa­ le cooperatiste (ing. ANA derilor de animale cauzate sînt stabilite sarcini SDorlte dru, conducerile cooperative­ succes a noilor forme de or­ ducţiei agricole.
tul de maşini necesare exe­ re să se primească In ulti­ BACILA. şeful fermei zoo­ dc fascioloză (ILIE BUFNEA, pentru toate domeniile de ac­ lor agricole, specialiştii, sub ganizare, planificare şi retri­ Tovarăşul Vasile Vîlcu a
cutării lucrărilor specifice mele trimestre ale anului. tehnice de la C.A.P. Pricaz). inginer şef la C.A.P. Ostrov). tivitate, un accent deosebit îndrumarea organelor locale buire a muncii în unităţile a­ insistat asupra faptului ca or­
acestor sectoare de activi­ $ Cooperativele agricole să punîndu-se, pe lîngâ creşte­ de partid, au posibilitatea gricole din Judeţ. ganele si organizaţiile de par­
tate, cerem ca în viitor la fie mai mult sprijinite în ob­ rea cantitativă a oroductieî. sâ-şl valorifice din plin spi­ Este momentul şi Jocul po­ tid şi consiliile populare să-şi
dotarea staţiunilor de meca­ ţinerea materialului lemnos pe ridicarea productivităţii ritul de Iniţiativă pentru a a­ trivit să subliniem ca toate îmbunătăţească permanent ac­
nizare sâ se aibă în vedere necesar dezvoltării activită­ muncii, îmbunătăţirea calita­ plica cele mai potrivite for­ măsurile şi acţiunile ce se în­ tivitatea pe linia conducerii
înlăturarea unor astfel de ţilor anexe (HORTENZ1A tivă a produselor si creşterea me şi metode de muncă, co­ treprind în prezent şi în pe­ şi îndrumării activităţii în a-
respunzătoare condiţiilor
GHIU, inginer şef la C.A.P. oiteva din propunerile făcute HALALAI, preşedintele C.A.P. eficientei economice în fieca­ particularităţilor locale, ex­ rioada imediat următoare să griculturâ, a aplicării în viaţă
şi
neajunsuri (IOAN GHEOR-
Băcia).
re ramură a economiei noas­
vizeze în mod direct pregăti­
a măsurilor stabilite de con­
Geoagiu). ® In vederea asigurării tre naţionale. perienţei acumulate. rea cu temeinicie a campa­ ducerea partidului. Apreciez
% Este necesară corelarea cultivării griului prin soiul După ce a făcut referiri la In legătură cu materializa­ niei agricole de primăvară. că pe această linie, în judelui
Judicioasă a planului de do­ Ponca pe terenurile unde dă principalele obiective ce stau rea obiectivelor stabilite de Organizaţiile de partid, con­ Hunedoara s-a pornit bine la
tare cu tractoare a S.M.A-. de participanţii la discuţii cele mai bune rezultate, să în faţa industriei, vorbitorul conducerea partidului, vorbi­ ducerile staţiunilor de meca­ lucru, că există organizaţii
cu casărllo ce se fac la uti- sc acorde o deosebită aten­ a arătat că In ceea ce priveş­ torul a evidenţiat ampla acti­ nizare, ale I.A.S. şi C.A.P., de partid puternice, activişti
lajole respective. Sfi sc a- ţie îngrijirii culturii respec­ te agricultura, pentru dezvol­ vitate ce se desfăşoară pe consiliile Intercooperatisie. cu experienţă îndelungată,
cordo atenţie sporită înzes­ tive pe suprafeţele existen­ tarea producţiei în acest an plan naţional în vederea re­ specialiştii trebuie să pună specialişti competenţi, dornici
trării staţiunilor dc meca­ te (TOVICA MANEA, pre­ se vor aloca din fondurile organizării întreprinderilor în centrul preocupărilor lor sa-şi afirme şi să-şi valoriîi-
nizare a agriculturii çu în­ cea co nu mai permite sfi se ^ Pentru executarea unor şedintele C.A.P. Boz). statului investiţii mai mori pentru mecanizarea agricul­ problemele referitoare la am­ ■ce priceperea şi cunoştinţele
turii, îmbunătăţirii formelor
cerinţelor
® Satisfacerea
cărcătoare pivotante cu grei* execute volumul stabilit de lucruri mai de amploaro de merou crcscinde de legume cu circa 2,5 miliarde lei faţă de organizare a muncii şi a plasarea culturilor, aprovizio­ profesionale în noul cadru
de cele din anul trecut. Fon­
fer şi cu batoze pentru tre­ lucrări. De asemenea, să se regularizare a cursurilor de ale populaţiei din judeţ im­ durile de investiţii alocate producţiei în C.A.P., aplică­ narea cu îngrăşăminte chimi­ creat. In încheierea euvînlâ-
ieratul trifolicnelor. pe con­ initiezo acţiuni energice- în apă ale unor riuri si apăra­ pune ca şi conducerile I.A.S. vor fi utilizate pentru lucrări rii noului sistem de retribui­ ce, transportul gunoiului de ni, vorbitorul a spus: Sînt
siderentul că sintem solici­ vederea asigurării pieselor rea terenurilor împotriva nu se ocupe cu întreaga răs­ de hidroamelioraţii, intensifi­ re a muncii cooperatorilor grajd în cîmp, asigurarea se­ sfigiur că, sub îndruma­
taţi să facem faţă unui vo­ de schimb (ing. ANTONIU revărsării apelor. sA sc asi­ pundere de cultivarea legu­ carea gradului de mecaniza­ Pe bună dreptate cooperatorii minţelor. executarea de cali­ rea Comitetului Judeţean de
tate a reparaţiilor la utilaje­
lum mare de lucrări la trans­ IUC.A, directorul întreprin­ gure utilaje cu ajutorul că­ melor pe toate suprafeţele re, constituirea de complexe au criticat în adunările gene­ le pericole, pregătirea terenu­ partid, toate ncesle forte vor
rora să poată fi realizate ast­
portul îngrăşămintelor orga­ derii judeţene de mecanizare fel dc obiective (IOAN FU- amenajate în acest scop, agrozootehnice, producerea de rale calitatea slabă a lucră­ rilor ele. Cu privire la repa­ aduce întreaga contribuţie la
nice în cimp şi să înlăturăm a ogricutlurii). LEA, preşedintele C.A.P. dar cărora in ultimii ani li seminţe, extinderea plantaţi­ rilor agricole efectuate de raţii. consider necesar să se înfăptuirea sarcinilor de pro­
pierderile din producţie la Q Datorită faptului cu o Roşurod). s-a dat o altă destinaţie ilor de vii şi pomj şi pentru mecanizatori, ceea ce a influ­ treacă de urgenţă, aşa cum ducţie în agricultură pe nnul
treieratul culturilor pentru marc parte dîn suprafeţele (TEODOR IIERGIIIANU. di­ alte acţiuni. In cadrul lucră­ enţat negativ recolta. Numni a subliniat tovarăşul Nicolae 1^71, la aplicarea măsurilor
săminţă (ing. SZEKELY destinate producerii dc se­ Q Cunoscînd că pe mari rectorul Inlrcorindcrii pen­ rilor au preponderentă obiec­ Io recoltarea cu combinele, de Ceauşescu în cuvîntarea la hotârîte de conducerea parti­
EMIL. directorul SIVI.A. Si- minţe pcnlru nutreţurile suprafeţe de păşuni există tru Producerea şi valorifi­ tivele înscrise în programele pildă. Ia C.A.P. Crîstur se n- consfătuirea de lucru a ca­ dului în vederea creşter ii pro­
mcria). cultivate au fost calamitate. exces de umiditate, se im­ carea legumelor). naţionale privind gospodări­ preciază că s-au pierdut circa drelor din agricultura jude­ ducţiei agricole şî ridicării ni­
rea raţională a resurselor de 400 kg grîu la hectar. Pentru ţului Ialomiţa, la constituirea velului de trai a) twrănîmii
cooperai iste şi al întregului
apă, extinderea Irigaţiilor, în- înlăturarea pagubelor este ne­ unei comisii competente, la nostru popor.