Page 23 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 23
3
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5002 • DUMINICA 7 FEBRUARIE 1971
/-i m n m u p m c m s n o it MICRCFOILETON
Interviu
13 sate ale comunei. In in rul Constantin Jianu — 5 gur, reprezintă coordonate
ternat, pentru amenajarea absolvenţi de liceu din Pră ale aceleiaşi evoluţii.
fUrmore din pag. 1) căruia au fost investiţi in văleai ou trecut pragul di Miile de consultaţii efectu
anul şcolar trecut peste feritelor facultăţi*'. ate anual de cel 4 medici ai cu un • • • fişier
230 000 lei, işi găsesc casă şi Drumul ascendent al e comunei, înzestrarea cu a
sociale, ta ultimii ani s-a masă pentru tot timpul a mancipării e marcat şi de paratura medicală modernă
aprins lumina electrică In nului şcolar 100 elevi. Adă îmbogăţirile spirituale de slnt Însemne ale plasării o
7 sate ale comtmet şi cu ea ugind „amănuntul" că din terminate de avintul deose mului, aleK intereselor lui vi Am păţii inlf-una din zile pragul bibliotecii Judeţene, sec
Da. da, aţi citit foarte bine.
au prins glas peste 500 apa« tre aceştia 80 au burse, avem bit al mişcării culturale de tale in centrul tuturor trans ţia „Impn mu»“. MA Interesa o carto — nu-ml mal reamintesc
raţe de radio, şi-au deschis o imagine şi mai concluden masă. Căminele culturale formărilor, înnoirilor. Şi care anume — clnd aud o voce: „VA aşteptam. Am s i vă
orizonturile culturii peste ¡50 tă a eforturilor statului fi din majoritatea satelor co încă o cifră plină de semni spun şl eu nişte necazuri". Mă uit In urmă — nu era ni
meni. Zic : „Ml s-o fl părut" — şl dau să merg mal depar
televizoare. Adunările popu nalizate in adevărata eman- munei, cinematografele, bi- ficaţii : tn comuna Vaţa de te, dar aud din nou: „oprcşte-tc şl-n dreptul meu ; sînt eu,
lare au votat in toate locali Jos mortalitatea infantilă a fişierul" şl pe loc Iml vine Ideea să-l Iau un Interviu. „Ori
tăţile neelectrificate Introdu atins cota zero, ceea ce în ginal, nu 7" Da original, numai eă ceea co aveam să aflu nu
era de loc un subiect dintre cele pe care, In limbaj gaze
cerea curentului. „tn curind seamnă o dublă îngrijire a tăresc, nc-am obişnuit să le denumim „pozitive". Să renunţ
binefacerile luminii vor stră Satul pe drumul cordată cu atenţie şi res la Interviu 7 Nu se putea, ml-aş fl Jignit Interlocutorul.
luci tn toate cele 13 sate ale ponsabilitate majoră viitoa Aşadar, prima întrebare :
— Care sînt necazurile 7
comunei", ne declara Virgil rei mame şi apoi noului năs — E o chestiune legată de amnezia unor oameni.
Neacşu, secretarul comitetu emancipării socialiste cut, omului de miine. — Amnezie 7 Dar ce-are amnezia cu fişierul unei biblio
lui executiv al consiliului ...Şi, in „balta" tămăduitoa teci, şl-ncă una dintre cele mal reputate ? I
— Uite că are, fiindcă trebuie să păstrez adesea In sertă
popular comunal. re de odinioară, pe an ce raşele mele fişele unor cititori care uită să înapoieze cărţii«
Prof. Sabin Selagea, direc trece mai bine amenajată, împrumutate.
— Acum mă dumiresc. Şl slnt mulţi cel care suferă de
torul Şcolii generale Vaţa de cipare socialistă a satelor bliotecile, noul club amena se fac zilnic, in sezon, aproa amnezie 7
Jos, ne traduce insă şi alte hunedorene. An de an ab jat la Vaţa de Jos, activul pe 1000 băi, in vilele staţi — Din păcate, aa. Ceea ce ml se pare ciudat e că printre
cote înalte atinse de continua solvenţii Şcolii generale din larg de instructori culturali unii poposesc, tn fiecare va el sc află şl unii dlntro oamenii care, prin profesia lor, cau
tă să combată amnezia.
preocupare a statului so Vaţa de Jos se îndreaptă au permanentizat acţiuni cul ră, peste 2 000 de cetăţeni, — Am Inţelos : este vorba despre medici.
cialist pentru ridicarea con spre cale mai diferite for turale, formaţii artistice de zilnic 100-150 de turişti vi — întocmai. Există şl mulţi cititori care împrumută volu
diţiei sociale a satului con me de şcolarizare postge- prestigiu. Benumele tarafu zitează, tn drum prin Ţara me de poezii. ’
— Firi sensibile I
temporan. La şcoala de cen nerală: şcoli profesionale, lui din Vaţa de Jos. însufle Zarandului, această comună — Da, dar de ce nu denota aceeaşi sensibilitate şt pentru
tru, unde cu două decenii licee de specialitate, teore ţit de conducătorul său, Pe mereu alta, mereu nouă. Şi soarta cărţilor *. Cititoarea Marla P., do pildă, a împrumutat
in urmă Învăţau 40 copii, tice, se califică la diferite ra Bulz, a depăşit de mult rul împlinirilor aduse in nu ştiu de cită vreme volumul „Florile răului", de Bau
delaire, o carte a cărei valoare nu mal trebuie demonstrată şl
azi, intr-un local nou, mo locuri de muncă. Şi a in graniţele judeţului, iar for viaţa acestor locuri e $i mai e foarte solicitată. Mă întreb : ce... rău l-nu făcut „Florile
dern amenajat, işi însuşesc trat fn obiceiul dascălilor maţia corală din Căzăneşti, bogat, proiectele de viitor şi răului" de le-a dat uitării 7
— Alte exemple 7
din valorile ştiinţei peste de la Vaţa să-şi urmărească îndrumată de Nicolac Ter- mai spectaculoase. Pe toate
— Cornellu F. dc la întreprinderea de prefabricate Blreea
400 elevi îndrumaţi de 20 pea, cu şi act irita (ea cultu le caracterizează aceraşi no a împrumutat trei volume. Unul dintre acestea se Intitulea
cadre didactice, toate califi şi mai departe elevii pe dru rală din Căzăneşti şi Ocişor, tă pomun«, acelaşi gind pro ză „Manualul radioamatorului". Presupun, deci, că e radio
Cartierul Goldu - Deva. Secvenţă diurnâ. cate — mai mulţi declt in- mul formării lor. „Anul a animată de învăţătorii Gheor- fund : înfrumuseţarea conti amator.
Foto t P. MIRON ttlneam cu ani in urmă in cesta — ne relata invăţăto- ghe Sireteanu şi loan Sne- nuă a vieţii omului. J — Dacă aşa stau lucrurile, 9ă... Intre pe recepţie !
— Şl nu numai cl, cl toţi ccl care ştiu că au datoria ele
mentară dc a restitui volumele împrumutate. Amnezie — am
nezie, dar nici chiar aşa f...
Acesta a fost. pe scurt, dialogul cu fişierul do la biblio
legal de odihnă şi cile zile ; teca judeţeană, l-am mulţumit pentru Interviu şl l-am pro
Vă răspundem la întrebare rlacă beneficiază rle spor pen mis cA voi reda „discuţia" In coloanele ziarului, spcrlnd cA
uitucii cititori vor înţelege totuşi eA volumele In cauzi nu
tru că are o activitate neîn
treruptă în muncă. CINEMA Io aparţin, ele constituie un bun colectiv şl. In consecinţă,
le vor restitui cit mal curind cu putinţă !
Răspunsul este nu. Dreptu PETRE OLTEANU
A. C, din Hunedoara, ne tru perioada cît este bolnav. pul cît aţi avut calitatea de rile pe care le revendicaţi sînt DEVA: Ursul }l păpuşa („Pa
acrie că din anul 1963 pînă întreprinderea unde lucraţi angajată, vi se va stabili o valabile numai pentru cei tria") ; Adio, prieteni! („Ar DUMINICA
SIMF.IUA: 24-25 nu sa
ta");
în 12 octombrie 1970 a lucrat are obligaţia de a vă plăti pensie de boală Relaţii în care au calitatea de angajat. înapoiază („Mureşul"); HUNE 8,45 Gimnastica de dimineaţă;
fără nici o Întrerupere la o certificatele medicale pe care plus puteţi primi de ia Oficiul Membrii cooperatori care sînt DOARA: Sechestrul de persoa 9.00 Matineu duminical pentru
întreprindere din Hunedoaro- vl le eliberează medicii de la de pensii Deva. unde urmea bolnavi şi se internează pen na („Slderurglstul") ; Adio, cupii şl şcolari;
Texas 1 şl Poveştile piticului
10.0« Viaţa satului;
Din X2 octombrie şi pinâ în sanatoriul unde sînteţi inter ză să depuneţi şi actele în tru însănătoşire plătesc spita Blmho („Constructorul“); „Z" 11.30 Albumul compozitorilor
28 decembrie a întrerupt ac nat. vederea pensionării, dacă me lizarea numai în proporţie de („Arta*); CALAN: Jandarmul români: Valabil pentru to ţi
tivitatea pentru rezolvarea u P. M., din Ilia, ne scrie că dicii de la comisia de exper 50 la sută. se însoară („11 Iunie"); TE- 12.00 Dc Ktraiâ patriei;
12.30 In reluare, la cererea te
nor probleme personale. Iii a fost angajată timp de 11 tiză vă încadrează într-un • Pentru a deveni actor de LIUC; Mireasa era In negru lespectatorilor;
aiua de 7 ianuarie a.c. 5-a ani. In urma unui accident, grad de invaLiditate. film, tovarăşe Gheorghe Pa („Minerul"); GHELAJt; BAIcţll 15.00 Emisiune in limba n u -
glilară;
reangajat la vechiul loc de pe baza recomandărilor co Nicolae Ştefan, din Brad. vel, din Brad, trebuie să ur fn haine de piele („Minerul"); IC,30 spectacol pe ghcaiA — Nu trebuie să alergăm de me să te arăţi, că în urma
muncă. Cititorul ar vrea 6â misiei medicale, a fost îndru ne scrie că este pensionai de maţi cursurile Institutului de PETROŞANI: Vagabondul — demonstraţiile medaliaţi parte după reguli străine de vremii in zadar o faci.
ştie dacă poate beneficia de mată să lucreze într-un alt loc invaliditate din anul 1968. In artă teatrală şi cinematogra seriile I-1I („7 Noiembrie"); lor la Campionatele, eu bunâcuviinţft şi comportare. Q Precum veţi îngriji de
alocaţia de stat a copiilor de de muncă. Semnatara scri perioada anilor 1960-1963 a fică „I L. Caraglale" din LUPENI: „Z" („Cultural") j ropene de patinaj artis Bunul simţ înnăscut al popo cei ce în necaz se află, aşa
tic (partea I);
la data angajării şi dacă ve sorii nu a-a putut transfera urmat cursurile şcolii de Bucureşti Pentru informaţii Splendoare In Iarbă („Munci 18.00 L'lntare patriei. Concurs rului nostru şi un ascuţit vor îngriji alţii de tine cind
chimea 1 se consideră neîn Ia unitatea unde a fost în maiştri cu scoaterea din pro suplimentare adrcsatl-vâ Stu toresc"); LONEA: Degetul dc coral lntcrjudcţean. Par- spirit dc observaţie, traduse în necaz tu vei fi.
treruptă, avînd în vedere că drumată şi a continuat mun ducţie. Ar vrea să ştie dacă dioului cinematografic Bucu fler („Minerul"); ANJNOASA: fietpA coruri reprezenta în proverbe şi zicale, sînt $ Cel vrednic nu se ln-
tovarăşii de la întreprinderea ca mai departe la aceeaşi în şi această perioadă se înca reşti, Bulevardul Gh. Gheor- Patriciu şi muzica („Muncito tive din Judeţele: Hune pentru orice împrejurare spăimîntâ de nici o întîm
doara. Ialomiţa, Neam(;
unde lucrează nu i-au desfă treprindere. După cîtva timp, drează în grupa întîi de ghiu-Dej, nr. 65, sectorul 7. resc"); PAROŞENI : Dreptul 19,20 1 «01 dc seri — emisiune din viaţă un minunat în plare.
cut, în perioada cît . a absen din cauza bolii, nu a mai a muncă, avlnd în vedere ('â • Ce licee industriale îşi de a te naşte („Energia") ; pentru cel mici; dreptar. Reguli de igienă, dc O Nici la masă să şezi.
tat, contractul de muncă. vut randamentul necesar în orele de practică le executa desfăşoară activitatea în mu PETRILA: Păsările („Muncito 19.30 Telejurnalul dc scară; comportare la masă, în casa nici în pat să te culci pînă
20.00 România *71. Azi — Ju
Răspunsul pentru amîndo- postul solicitat, astfel că i s-a în subteran. nicipiul Deva şi ce calificări resc") j VULCAN: 100 de ca deţul Dîmboviţa; ta şi a altora, pe stradă, nu vei afla fraţii tăi ce mă-
nîncâ şi pe ce pat se oulcă.
uă întrebările este nu. Drep desfăcut contractul de mun Răspunsul nostru este nu. obţin absolvenţii lor, doreşte rabine („Muncitoresc"); URI- 20.30 Divertisment ’71. Specta printre ai tăi sau străini. în
situaţii obişnuite sau excep
col dc varietăţi;
tul la alocaţie se naşte după că, conform art. 20, litera d. Perioada respectivă se consi să cunoască eleva Tatiana CÂNI: Hlbematus („7 Noiem 23,OS Telejurnalul de neapte. ţionale, orice poţi afla din & Cea ce gîndeşti, nimeni
3 luni de la data etnd aţi re Deoarece starea sănătăţii i deră vechime în muncă, dar U rzii, din clasa a VIIl-a de brie") ; B A R D A T E N I : ele. nu poate Judeca, că nu se ve
început activitatea. s-a înrăutăţit nu s-e mai pu se încadrează numai în gru la Şcoala generală nr. 1 Brad. Simpaticul domn „R" („6 Au de ; dar ceea ce faci de toţi
Două sînt aceste licee : liceul
se judecă, că toţi le văd.
tut angaja la o altă unitate.
Din cele peste 16 000 de
Gb. Toc, din Vaţa de Jos, Cititoarea ar vrea să ştie dacă pa a treia. industrial de construcţii, ca gust") ; ORAŞT1EJ Vagabondul LUNI poveţe culese de pe buzele
I-1 I
— seriile
(„Patria") ;
• Precum cu tine te porţi,
ne scrie că este angajat la pentru anii lucraţi poate be P. M., elev la Şcoala gene re oferă posibilitatea califi Vagabondul — seriile I—II poporului nostru cu mal aşa şi cu ceilalţi să te porţi.
secţia de Industrializare a neficia de o mică pensie sau rală din Dobra, ne întreabă cării în specialitatea tehni („Flacftrn"); GEOAGlU-RAl: A- 18.00 Semn <1 ecranul; bine dc un secol în urmă
• Cu ce măsură vei mă
13,80 Cincinalul 196B-I970 Iu ci
lemnului din Vaţa de Jos, a- un ajutor social. dacă „e adevărat că absol cian constructor, şi liceul in ceastft femeie; HAŢEG: De fre şi Imagini; de Iordache Golescu redăm sura, cu aceea ţi se va mă
parţinâtoare de C.E.I.L. Ha Pentru soluţionarea cazului venţii liceelor industriale cu dustrial minier, ai cărui ab parte de lumea dezlănţuită — 18,35 Spectacol pe glicaţA. De doar cîteva : sura.
ţeg. După 4 luni de muncă este necesar să vă prezentaţi specialitatea construcţii vor solvenţi devin tehnicieni mi seriile I-II („Popular"); nRAD: monstraţiile medaliaţilor
la Campionatele europene
s-a îmbolnăvit şi a fost inter la comisia de expertiză me avea meseria de muncitori cu neri şi electromecanici. Familia Toth („Steaua roşie"); do patinaj artistic (par $ Tot omul trebuinţă u 9 Vremea să ţi-o între
nat în sanatoriul T.B.C, Brad. dicală. In cazul că dumnea înaltă calificare" Directorul • Victor Albescu — Coro- GURABARZA: Corabia nebu tea a 2-a). înregistrare nul dc altul arc ; de aceea, buinţezi la cele de folos, sau
niciodată să nu zici ; „Ce-mi
ţie sau Ia obşte.
Liceului industrial
de con
dc la ZUrich;
Cititorul ar vrea să ştie de lor constată că boala de care strucţii din Deva, tovarăşul ieşti. Ne-aţi solicitat un răs nilor — seriile I—II („Mine 19.15 Publicitate; pasă mie“ ? 9 De lucru străin mai
undo poate primi ajutor pen suferiţi s-a agravat în tîm- Gheorghe Boşorogan, ne co puns privitor la regimul de rul"); ILIA: întoarcerea dr. 19,20 1 OUI dc sari — emisiune $ De vrej să cunoşti ne mult decît de al tău să te
pentru cei mici;
-TTT- munică : „La absolvire, elevii funcţionare al Liceului de Mabuse („Lumina"). 19.30 Telejurnalul dc scară; cazul celui în nevoie, pu îngrijeşti.
noştri obţin o diplomă echi arte plastice din Cluj. Iatâ-1 : 19,SO Agenda politică de Ion ne-te în locul lui. M Nicicum să îndrăzneşti
MArglneanu;
Liceul amintit are o durată
Valorificarea valentă cu cea emisă de un de şcolarizare de 4 ani. Nu 20,-10 Itomun foileton: „Deşertul nicicum să-l treci cu vede pe altul să păgubeşti.
primejdii,
• Pe cel în
20.00 România *71. Azi - Ju
liceu de
deţul Dolj;
cultură generală,
• Nu te lâcomi, că râu
posedă secţii fără frecvenţă.
plus o calificare în meseria
• Ilarie Doţ — Bucureşci.
de tehnician constructor cu Intrucît aţi absolvit doar cla dragostei" (I) — ecrani rea. îţi va fi. făgădui,
zare după romanul Iul
.# Ori nu mai
6 Cu răbdare să răspunzi
pe
posibilităţi de angajare
Fraitcoia Maurlac;
rezervelor şantiere, în centrele industria iar apoi v-aţi înscris la Şcoala 21.30 împotriva întunericului Ia orice întîmplare, ca să sau, de făgăduieştî, îndată
sa a IX-a a şcolii generale,
nu
să şi împlineşti, ca să
biruieşti orice împotrivă în-
verde. Film documentar
le. servicii tehnice, institute
de proiectare etc.“. profesională din Gurabar- VIND FIAT 1 800 perfectă i de Eugen Mândrie (par tîlneşti. râmîi de rîs.
tea I);
• Cu o bună îngrijire, cu
Zaharia Martin, din Baia za, puteţi să obţineţi de la 22,13 Emlslunc-concurs „Steaua • La cele mai mari ne
că. In ansamblul preocupări de Criş, ne scrie că este mem secretariatul şcolii respective stare. Isac Constantin, Că- | fArft nume" — muzică cazuri. inima să ţi-o întă ne-adormttâ priveghere, cu
lor trebuie să-şi găsească bru cooperator şi lucrează doar o foaie matricolă din ca Ion, str. 30 Decembrie, nr. j populară; reşti dacă vrei să biruieşti. îndelungă răbdare şi cu o
or».din pagi f) locuri centrale." creşterea permanent în sectorul zooteh re să rezulte că aţi absolvit 81, telefon 36, ; 23,OS Telejurnalul de noapte. stâruire, cu silinţă, izbu
productivităţii muncii şi îm nic din anul 1959. Cititorul clasa a IX-a. I........................J • Vrei să ajuţi ? La vre- teşti la orice.
bunătăţirea substanţială a ca ar vrea să ştie dacă dumnea N. PANAITESCU
nul ministerului în vederea lităţii, perfecţionarea tehno lui are dreptul la concediu M. BODEA
reparării drumurilor Certej- logiilor de extracţie, aprovi
Săcărîmb şi Yarmaga-Sâcâ- zionarea raţională a locurilor
rîmb. de muncă şi alte probleme ca dtofonle pentru copil; 8.43 piese
Participanţii la adunarea re n-au fost rezolvate la ni RADIO pentru plan ; 9,00 Solişti şi or
generală au subliniat cu preg velul cerinţelor. Nu trebuie chestre de muzică uşoară; 9.30 Vă
place opera?; 10,00 Avanpremieră
nanţă necesitatea amplificării uitat că una dintre sarcinile cotidiană; 10,13 piese Instrumenta
PROGRAMUL I; 6,00—7,« Con-
eforturilor proprii ale colec de bază ale minerilor din cerlul dimineţii; 7,-15 Avanpremie le: 10,30 A 7-a artă ; 11,00 Con Baschetul hunedorean
tivului pentru valorificarea Certej în actualul cincinal o ra cotidiană; ft.00 Sumarul presei; certul orchestrei simfonice a Fi
larmonicii „Moldova*
din laşi :
mai raţionată a potenţialului constituie creşterea substanţi 8,0« ilustrate muzicale; 9,oo Ora 23.00 Varietăţi muzicale; 14,03 A
organizatoric şi creator. La a ală a volumului de beneficii. satului; 10,00 Radiomagazinul fe gendă folclorică; 14,30 Cine ştie. IO antrenori
meilor; 10,30 Au fost oaspeţii sce
dunare s-au cristalizat şi a Acest indicator sintetic tre nelor noastre: Gigltola Cinqueul, clştlgă; 15,00 interpreţi şl am in
zenalda Pally;
15,35 Joacă
tiri
doptat 25 de măsuri tehnico- buie să fie realizat la nivelul Joseph Ine Baker ţi Udo Jürgens; fete şl flăcăi: 15,43 Publicitate ra în căutarea unui loc...
organizatorice care au ca sarcinilor printr-o activitate 11.05 Melodii populare; 13,00 De dio; 16,00 Muzică de promenadă; 'ASPUND LA i ÎNTREBĂRI
scop principal ridicarea ni susţinute, competentă. din toate pentru toţi: 13.00 Radiojur 16,30 Serial radiofonic pentru ti
dlscografice ;
nal; 13,15 Noutăţi
17,00 Almanah
nerii ascultători;
velului calitativ al muncii şi partea întregului Colectiv. 13.30 Orchestra de muzica popu sonor; 17,30 Pagini din opere; Sul
valorificarea superioară a re Adunarea generală a con lară a Radlotelevi/hmli; 14.00 Un ta a VI-« de Achtm Slola; 18.00 sub panoul performanţei
zervelor interne turat două lucruri preţioase: da veselă; |4,30 Estrada dumini Momenip, din Istoria culturii ro Azî — Nicolae Anton
cală; 17,00
fanteziei :
Caravana
mâneşti; 18.30 Muzică din opere
Pentru a răspunde exem direcţiile de acţiune şi hotă- 18,00 Parada ritmurilor; 18.30 Tea tele Iul Lopez; 18,45 Melodii In
plar sarcinilor carc-i revin, rîrea colectivului de a înde tru scurt; 19,00 Radiojurnal: 10,10 terpretate la clarinet de Acker
RetrospeeUve pe traseele .cincina
colectivul E.M. Certej trebu plini toate sarcinile de plan lului; 19,13 Sclecilunl din opere Bllk; 29,03 Romanţe; 19.25 Stelele Recent, a avut loc şedinţa ieţi — Liceul „Decebal" Deva
clnteculul: Amalla Rodriguez. Ka
ie să dezvolte activitatea de şl angajamentele. Acest lucru ta „Ignace* de Roger Dumas ; rel Gott şi Alain Barrière; 20.05 (Victoria Călan) Comisiei judeţene de baschet, şi Liceul „Avram IancuM din
19,35 Noi înregistrări de muzică
creştere şi evidenţiere a unor trebuie socotit însă numai ca populară; 20.no Tablete de seară ; Revista literară radio; 20,33 La unde a fost analizată activita Brad— se comportă în aceas
— Care a fost ccl mal slab
FArA îndoială, echipa Victoria
noi resurse de minereuri, să o introducere bună într-o 20.05 Zece melodii preferate; 30.4« microfon surorile Kessler; 20.45 CAlan a realizat In prima p a r Joc, In care v-a nemulţumii nu tea acestui sport în cadrul tă ediţie mediocru, ocupînd
de Al iv-lea
laureaţi al celui
asigure creşterea eficienţei în mare acţiune de muncă şi Dansaţi cu noi; ai,25 P.CR. — 50. concurs Internaţional de Interpre te a campionatului cea mai bu nunml rezultatul 7 judeţului nostru la toate ni-, locuri la periferia clasamen
acţiunea de valorificare a mi creaţie. La EM. Certej mal Consemnări de Paul Dlaconescu ; tare muzicală Cealkovskl — M o s nă performanţă dc piuă acum, — Este vorba de partida de la velurile de desfăşurare. tului. Cauzele trebuie căutate
21.30 Revista şlagărelor; 22,00 Ra
nereurilor sărace. O dată cu sînt încă destule rezerve care diojurnal; 23,10 Panoramic spor co va 1070: 21,25 Clntă Nat Ktng- avlnd prilejul sft fio, timp de Copşa Mică, cu Mcinlul, unde Darea de seamă a scos în în remanierile prin care trec
Cole; 31.40 Studioul
mai multe otape, In fruntea cla
de poezie ;
deşi am Jucat cu cea mal slabă
trecerea la program de 6 ore aşteaptă valorificarea eficien tiv; 22,30 Scară dc romanţe; 22.50 22.00 invitaţie Ia dans; 23.05 Mu samentului djn scria in oare echipă din scria noa.strA, am evidenţă o serie de aspecte aceste formaţii )a ora actua
trebuie să se creeze şi o op tă, mai există destule dome Moment pocite; 2.1,00 Petrecere zica şt marile Întrebări ale om u activcazA. Deşi a beneficiat dc pierdut cu 2-t. Puteam obţine pozitive şi negative din bas lă. Totuşi, evoluţia şcolarilor
dansantă; 0,03—6,00 Estrada noc
tică adecvată pentru întări nii în care puterea harnicu turnă. lui. Prezintă George Bălan; 24,00 acelaşi lot, antrenorul N. An cel puţin un punct. Aş mal chetul hunedorean. Sintem din Brad nu face cinste tra
ton a ştiut să stimuleze dorin
menţiona aici şi rezultatul de la
rea disciplinei şi fructificarea lui colectiv nu şi-a spus ulti PROGRAMUL II: 6,00-8.00 Ma 1.00 Din creaţia compozitorului ţa dc afirmare a tinerilor JucA- Tiruăvenl, unde am pierdut cu reprezentaţi încă de un număr diţiei oraşului, care cindvaa-
raţională a timpului de mun mul şi cel mai hotârît cuvînt. tineu duminical: 8,00 Teatru ra- Pascal Bentolu. torl, a conceput şl aplicat un 4-0, după ce la pauză scorul a mic de echipe care activează vea echipă de divizia A.
stil de Joc specific clemontclor fost alb. în campionatele republicane. Din planul de măsuri stabi
dotate de care a dispus. Am — DupA pArerea dumneavoas In ultimul timp nu am reuşit lit. putem spicui cîteva pro
stat de vorbă cu tlnArul antre tră, earc credeţi că a fost cţş- să promovăm, dar in schimb
nor după terminarea unei şe ilgul cel mal dc preţ pentru c- bleme care au menirea sâ im
dinţe de antrenament. ehlpA, hi această parte a cam am pierdut un loc în divizia pulsioneze mişcarea baschet-
IMPURITĂŢI IN „ALUATUL“ ORGANIZĂRII ton, evoluţia echlpct pe care o pionatului 7 întrebare pot B, prin retrogradarea Con bahsticâ in judeţ I
— Cum apreciaţi, tovarăşe An
structorului Hunedoara şi al
— impulsionarea activităţii
— La accostA
antrenaţi, In partidele disputate
tn turul campionatului 7 răspunde fArA nici o ezitare : tul Sn divizia şcotarâ. prin comisiilor municipale şl oră
formarea unei echipe In caro
— Prin rezultatele obţinute eu tofl Jucătorii sint prieteni, alcA- Liceul nr. 1 Hunedoara — fe şeneşti pentru a desfăşura cît
am acordat un rallftcailv bun. tulnd o echipă in adevăratul te. Se pare că există o stag
Aceasta mal ales pentru felul sens al cuvlmnluî. Avem o în nare în promovarea echipelor mai multe competiţii pe plan
PRODUCŢIEI DE PÍINE LA PETROŞANI In care a Jucat echipa, rcall- JutA reciproc. Accasla cate do spre divizii. Tot mal puţine locat, Ia care sâ fie angrenaţi
ţelegere deplină, jucători) sc a
zind Jocuri de un nivel care a
un număr cît mai more de co
satisfăcut spectatorii. Echipa s-a
omogenizat şl ca atare am rea altfel şl explicaţia snltulul pe formaţii se prezintă la etape pii şi tineri din şcoli, institu
caro echipa Victoria l-a fAcut iu
lizat un punctaj ce ne menţi clasament. le de calificare judeţene şi ţii şi întreprinderi ;
ne In plutonul fruntaş al se
Ajm intrat, într-o zi, în ma tăţi mult mai mari de pîine ţul din cauză că o parte din de ce nu au fost combinaţi riei. — Recent aţi susţinui pri zonale. De exemplu, în anul — îndrumare şi control din
gazinul nr. 133 de desfacere albă. E vorba de o preferinţă făina măcinată de noi la in formaţiile de lucru cu bru — Cit a-a realizat din ce v-aţl mul Joc dc verificare din cele 1970 nu s-a desfăşurat, campi partea comisiei judeţene echi
a plinii, din centrul oraşului în bloc pentru pîinea albă? moara din Lupeni o livrăm tarii de la subunităţi? De ce? propus pentru actuala ediţie 7 10 planificate pentru luna fe onatul republican de califica pelor divizionare pentru a
bruarie. Ce v-aţl prevăzut pen
Petroşani. Rafturile din ma Poate şi asta, dar mai ales O.C.L. Alimentara Deva şi Pentru că problema calităţii — Nc-am prevăzut să cIştlgAm tru activitatea din retur 7 re seniori şi senioare, etapa desfăşura pregătirile conform
gazin şl din magazie erau li altceva. Gospodina Ileana M. întreprinderii de panificaţie plinii a rămas pentru comite toate Jocurile disputate pe teren — Vrem să rcalriAm Jocuri cit judeţeană, din lipsă de parti indicaţiilor federaţiei de spe
propriu şi sA aducem din pani*
teralmente tixite cu pîine in tocmai cumpăra pîine albă ; Deva. Dar, în acelaşi timp tul de direcţie al întreprinde do|c Jucate In doplasare 5 punc mal bune, mai frumoase, care cipanţi. La fel, etapa de ca cialitate ;
tegrală, intermediară, albă. din cea cu aspectul de care pentru acoperirea nevoilor rii doar o problemă exclusiv te. Prin îmbunătăţirea Jocului, sA satisfacă ţ>e loţl Iubitorii fot lificare — judeţeană — pen — pentru ca elementele ca.
balului. O dată atins acest o-
— Care dintre sortimente am vorbit mal sus, bineînţe noastre de fabricaţie, primim a brutarilor. In ziua cind cer nm reuşit să obţinem punctajul bicetiv, fireşte şl poziţia noastră tru şcolari şl Juniori a fost ra depăşesc vîrsta junioratu
maxim Iu Jocurile programate
e mai mult solicitat de cum les. uneori făină albă... dc la A cetam noi acest fenomen, co la L'ftlan Iar din deplasare nm In clasament sc va consolida. foarte slab reprezentată : do lui de la Ş.S. Deva sâ nu-şi
părători? — am Întrebat-o pe — Consumaţi de obicei nu rad. mitetul de direcţie se întruni adus 2 puncte. Aceasta înseam Ne-am provâzut să terminăm uă echipe ia băieţi şi una io
fete.
campionatul pe locul 1-3. Pre
nă că nm realizat, ptnâ acum,
gestionara Petruţa Şandru. mai pîine albă? Ciudat şi pe dos, sau ciu se la ora 8 pentru a elucida 80 la sută din obiectivele pro gătirile specifice perioadei ac- întrerupă activitatea se va în
— Plinea albă. Dar veniţi — Nu, dar o preferăm. dat de pe dos! alte situaţii. La ora 11 l-am puse la începutul campionatu tuplo so dcsfăşoarA In condiţii Echipele de şcolari şi Ju fiinţa o echipă feminină şi va
pînă în magazie. In magazie, Deci despre aceasta e vor Cît despre calitatea şl as lăsat tot în dezbateri. lui. optlntc. La nntrenamento parti niori calificate pentru etapa fi instruită pentru a promo
cipă toţi Jucătorii, Jnr lotul nu
— Care consideraţi cA a fost
gestionara ne-a pus în faţa a ba. Primul aspect al proble pectul comercial al plinii fa Şi argumentele de acest cel mal bun Joc ffteut In turul a suferit nici o modificare, a- de zonă, datorită nivelului va în divizia B ;
două sortimente de pîine — mei noastre se conturează bricate la Petroşani, tovarăşa fel care se înlănţuie atît de campionatului 7 vlnd la dispoziţie acelaşi efec foarte slab nu au fost înscri — şcolarizarea unui număr
albă şl intermediară. astfel : comerţul solicită can ingineră ne spunea : logic... în pîinea pe care o — Au fost douâ partide In ca tiv cu care am început campio se. S-a analizat apoi activita de 15 foşti baschetbalîşti ca
Remarc seriozitatea cu
natul.
— Vă rog să spuneţi care « tităţi de pîine albă de 2—3 — Am schimbat tehnologia cumpără consumatorii din re Jucătorii mei au avut o e- care sc pregătesc toţi Jucătorii, tea echipelor divizionare. Şti re să devină arbitri;
cea albă. Am rămas descum ori mai mari decît repartiţia de coacere şi oamenii se obiş Petroşani trebuie să spună vnluţle foarte bună : cu Minam- fapt care mă face sâ privesc inţa Petroşani, divizia B, ocu — popularizarea acestei ra
Zlatna, In care am clştlgat cu
păniţi. Toată pîinea era la dată, iar fabrica livrează cit nuiesc greu cu ea. Cîiorva cuiva ceva. Adoptarea unor 6-1, la CAlan, Iar al doilea Joc, cu optimism roluarea campio pă, la sfîrşitul turului, un loc muri de sport şi în alte oraşe
natului.
fel : de un aspect comercial poat'e produce — mai puţin Je-am Imputat pîinea relnita- tehnologii noi pentru fabrica pe care vreau sA-l evidenţiez, a — Mult succes In atingerea ţe de mijloc în clasament. A ob din judeţ prin organizarea di
mai mult decît neglijent, tur decît cererea — din făina pe tă şi au începui să facă pline rea unui produs nu trebuie să fost ccl cu Soda Ocna Mmcş, lurilor propuse t ţinut o serie de rezultate bu feritelor meciuri.
unde deşi am pierdut cu 1-0
tită, nerumenitâ şi... unifor care o are. Aspectul acesta e mai bună. se facă cu rabat la calitatea echipa a-a comportnt peste aş ne, dar se observă lipsa din De asemenea, se va insista
mă. determinat de cel de al doi Mal bună, aşa cum am vă lui. teptări. MIRCEA NEAGU formaţie a elementelor cu în depistarea elementelor cu
— Vedeţi? — a continuat lea. Se solicită multă pilne zut-o Ia magazinul 133. Nu Cît despre aspectul — acum talie înaltă, ceea ce o deza aptitudini fizice, se va inten
gestionara — noi o deosebim albă din cauză că cea inter pricepem un lucru. La Petro secundar — că fabrica nu vantajează Sn lupta sub pa sifica activitatea în şcoli, ra
pe cea albă de cea interme mediară şi integrală şi-a şani s-a schimbat tehnologia produce atîta pîine albă cîlă 8 şi minus 3 grade. Iar ma- nou. re constituie mediul cel mai
diară doar după crestătură. pierdut mult din calităţile de coacere. Dar cu aceeaşi cer locuitorii Văii Jiului, la VREMEA xintclo Intre minus 2 şl 4 Divizionara şcolară ŞS. prielnic de formare a baschet*
Acesta era adevărul gol-go- cunoscute. Şi, aceasta în pro tehnologie brutarii din Pe Direcţia comercială judeţeană grade. Deva — fete — se comportă baliştilor. Se speră deci într-o
luţ. Dar, oricum, consumato cesul de fabricaţie şi coacere. troşani au mai lucrat altă ni s-a promis ca repartiţia de Dimineaţa — ceaţă locală. la fel de bine ca şi în ediţia animare mai dinamică n bas
rii preferă mai mult pîinea Discutăm aspectele respecti dată. Şi aceeaşi tehnologie se pîine albă pentru O.C.L A PENTRU 24 DE OR2 PENFRU URMĂTOARELE trecută, octipînd, după turul chetului hunedorean, dar lo
DOUA ZILE
albă. ve cu locţiiloarea directorului foloseşte de mult la celelalte limentara Petroşani va fi ri Vreme frumoasă dar răco Vreme relativ frumoasă, cu II de sală de ta Braşov, locul tul depinde de interesul acti
Să explicăm. Zilnic Volen întreprinderii de panificaţie subunităţi din Valea Jiului dicată la nivelul cerinţelor roasă, mai ales noaptea. Ce cerul variabil. Vînt slab plnă 2. Deficienţa în munca aces viştilor, antrenorilor, instruc
Jiului avea repartizată pentru Petroşani, inginera Elena Da ale fabricii. Dacă brutarii din pieţei. Numai că am văzut de rul va fl variabil. Viul slab la potrivit din nord şi nord tei secţii se referă la schim torilor. tuturor celor ce iubesc
consumul individual şi colec mian, Petroşani nu se descurcă cu ce faclori subiectivi e influ plnă Ia potrivit din nord şi est. Temperatura — uşor va bul de mîine, care nu are a acest sport spectaculos.
nord-est. Temperaturile mini
Izolat
riabilă.
Dimineaţa
tiv cam 3,5 tone din aceasta. — Nu putem produce atîta noua tehnologie — care. în enţată cerinţa. me vor fl cuprinse Intre minus ceaţă. ceeaşi valoare ca şi titularele. Prol. PETRE DĂSCĂLITĂ
Zilnic fabrica livrează canti pline albă cită ne cere comer treacăt fie 6pu#, e clasică — ION CIOCLEI Celelalte două echipe de bă metodist la C.J.E.F.S.