Page 25 - Drumul_socialismului_1971_02

-////////////////w //////////////w ///////////////////////* v r/^ ////////////////i
PROLETARI DIN TO A TE ŢĂR ILE. U N IŢ I-V A !

!
I

@ încheierea lucrărilor

plenarei C.C. al P.M.U.P.

m Forţe militare saigoneze,
5

sprijinite de aviaţia S.U.A.,

au pătruns în Laos

@3 Curier, Atlas
r ___________
ANUL XXIII. Nr. 5003 I
MARJI * FEBRUARIE 1971
4 PAGINI - 30 BANI

Marea întrecere închinată gloriosului
Produse noi CINCINALUL

s e m i c e n t e n a r al p a r t i d u l u i ale acestui an

Uzinele ,,23 August* din Ca- ;
pliată au expediat beneficia- \ LEMNUL — o bogăţie amplu
rlior prima locomotiva Diesel- ■
hidraulică de 250 CP. MaştnA •
constituie unul din produsele j
noi ale anului 1971 fabricate
Faptul uzinei Chemarea lucrătorilor Autobazei Brad de cunoscuta întreprindere bu- i j i
cureştcflnft. Potrivit prevederi-
lor, ptnă la sft.-şltul anului, i si intens valorificată
alte 29 de asemenea vehicule ■
Cite evenimente mari sau către toate colectivele din tranoporturi de cale ferata vor fl livrate !
mici jiu au loc pe zi, intr-o economici naţionale. ;
mină, o uzină, un combinat Locomotivele, care poartă :
sau un şantier ! O promoţie Muncitorii, tehnicienii, moiştrîi, inginerii • Realizarea unor beneficii peste plan în marca uzinelor „23 August", !
de ucenici intră în muncă, din codrul Autobazei transport auto Brad valoare de 60 000 lei. au devenit binecunoscute In !
un muncilor uîrsbiic ţese la sint hotoriţi să păşească cu realizări de îndeplinirea angajamentelor luate se va tară şl peste hotare. Gama a- !
prestigiu în noul cincinal - etapa edificării
pensie, se jac propuneri pen­ multilaterale a societăţii socialiste, pe baza face pe seama sporirii productivităţii muncii, cestor complexe maşini a fost i
tru cei care urmează să pri­ înfăptuirii programului elaborat de Congre­ folosirii judicioase a timpului de lucru, Îmbunătăţită şl diversificată !
mească locuinţe noi sau pre­ promptitudinii în executarea transporturilor permanent. Dacă In urmă cu j
mii pentru o idee bună, va­ sul ol X-lea ol P.C.R. de morfă şi călători, întăririi disciplinei în 13 ani se realiza doar un sin- \
Anolizind cu răspundere
posibilităţile şi
lorificată şi cite altele. De ce­ resursele de care dispunem, în domeniul ri­ producţie, aprovizionării ritmice o locurilor gttr tip dc locomotivă — cu o j
le mai multe ori, asemenea dicării calitative a întregii activităţi de trans­ de muncă şi folosirii metodelor de reparaţie putere de 120 CP şl o viteză [
fapte şi evenimente au ca­ o automobilelor prin schimburi şi agregate maximă de 45 km/oră — as- i
racterele actului instantaneu, port, chemăm la întrecere toate autobazele provenite din recondiţionări. «Azi In nomenclatorul Intre- j
momentan. de transport auto. în care scop ne propunem Ne exprimăm convingerea că toţi lucrăto­ prinderii se «flă 7 tipuri, î
Care este faptul caracte­ să înfăptuim următoarele obiective peste rii autobazei noastfe, conduşi de organizaţia printre care locomotive de j
ristic al Uzinei ,,Victoria" prevederile de plan pe onul 1971 : de partid, îşi vor intensifica eforturile şi spo­ manevră pentru gări, triaje şl *
Călan? Nu este act instanta­ £ Depăşirea prevederilor planului cu ri contribuţia pentru realizarea sarcinilor e­ transporturi uzinale, locomoti- :
neu şi aceasta este principa­ 417 000 tone km convenţionale, cu 150 000 conomice pe onul 1971 - etapă importantă ve pentru exploatările mlnle- i
la sa valenţă. Adică, avem tone km şi cu 2 000 000 călători km; re şi forestiere etc. !
% Transportarea suplimentara o 20 000 din vastul program de dezvoltare o econo­
tone mărfuri ; miei naţionale, de înflorire o patriei,
Profiluri definitorii

Simpozion Economicitate şi rentabilitate
de-a face cu ceva constant, Zeci de mii de metri cubi de buşteni coborîţi din munţiî Orâştiei sînt transformaţi în che­
in limitele unei oscilaţii m i­
nore, dominat de o perma­ De curind, la Clubul sindi­ restea de calitate superioară.
catelor dJn Gurabarza. a fost
nenţă deosebii de expresivă, 'organizat un simpozion „File la scara zecilor de milioane In foto : Aspect dîn depozitele sectorului de industrialiiore al U.E.I.L. Orâştie.
definitorie pentru un colec­ de Istorie glorioasă“ In cadrul
tiv muncitoresc. Mai precis: căruia profesorii Sexillla Po­
din prima zi de lucru a anu­ pa, Dorin Crlşnn şl Romulus © Alături de marile resurse din a- ® In anul 1970 unită­
Neagu, dc la Liceul „Avram
lui, In toate secţiile se în­ Iancu" din Brad, au prezentat Creşterea economicităţii şi veritabilă ofensivă, generaliza­ consumul de cocs s-o redus
deplinesc constant principa­ aspecte din istoricul mişcării rentabilităţii producţiei de me­ tă ŞÎ mereu mai intensivă, faţă de plan cu 0,62 kg pe dîncuri, judeţul Hunedoara dispune de ţile forestiere hunedo­
lii indicatori ai planului. muncitoreşti din |nra noastră tal o constituit în ultimul an pentru reducerea consumuri­ tona de fontă, ceea ce echi­ importante rezerve de* „aur verde“. Anual
Oscilaţiile care au loc se plnă la 1921, ale luptei mase­ ol precedentului cincinal un lor specifice de cocs, metal, valează cu o economie elec­ rene au produs peste
lor sub
conducerea
P.C.R.,
situează deasupra ştachetei realizările obţinute dc poporul imperativ economic central ol refractare, combustibili şi e­ tivă de 1 050 tone cocs. din zonele forestiere ale Orăştiei, Văii Ji­
ce arată nivelul sarcinilor român In anii socialismului şl activităţii colectivelor de mun­ nergie. Rezultate remarcabile s-au 67 000 mc de cheres­
vastul program ce va trebui
de plan, sporite faţă de a­ Înfăptuit In perspectivă. că, specialiştilor şi cadrelor La loc de frunte între reali­ înregistrat la oţelării şi lami­ ului, Poiana Ruscăi, Dobra şi altele se pu­ >>
>>
nul 1070. de conducere din marele com­ zările de voloare excepţională noare în ' reducerea consumu­ ne în circuitul economiei naţionale peste tea, cu 15 700 mc mai
Sa exemplificăm: ele­ binat hunedoreon. Direcţia se impune reducerea consumu­ lui de metal. In oţelării, chel­
mentul constant este carac­ principală de acţiune pentru lui de cocs. Dacă la jumăta­ tuielile cu metalul în şarjă un milion de mc de masă lemnoasă. mult decît în 1965.
obiectiv
realizarea
acestui
teristic în mod special sec­ Expoziţii tea anului trecut, datorită u­ s-ou redus cu peste 10 milioa­
ţiilor de bază : furnale, coc- major a fost orientată — în nor cauze survenite în funcţio­ ne lei, obţinindu-se în acelaşi In cincinalul 1966— 1970 şi sectorul in­ 8S In cincinalul trecut
serie şi turnătorii. Desci- La şcolile generale din Ve- lumina sarcinilor trasate de narea furnalelor, consumul de timp substanţiale reduceri de
frînd... cifrele constatăm a­ ţel şl Vorţa s-nu deschis de conducerea superioară de par­ cocs era depăşit cu peste consumuri lo materiale refrac­ dustriei forestiere hunedorene a cunoscut unităţilor forestiere din
curind, tn cinstea semicente­
devărul că depăşirile nu sint narului partidului, expoziţii de tid şi de stat - spre reduce­ 13 000 tone, în o doua jumă­ tare, feroaliaje, combustibili şi o dezvoltare importantă. Unităţile şi sec­
mari, dar au această notă a artă populară cuprlnzlnd cu­ rea masivă o cheltuielilor ma­ tate a anului s-au depus con­ energie. judeţ le-au fost alocate
constantului. Dar puţin cite sături şl broderii executate teriale de producţie, domeniu siderabile eforturi pentru o re­ Efectul ofensivei declanşate toarele Combinatului de exploatare şi in­
puţin se adună : peste 80 de mtlnlle tndemlnatlce ale e­ în care combinatul siderurgic cupera deficitul la acest preţi­ pentru reducerea cheltuielilor fonduri de investiţii în
grAHoare că
levelor, dovezi
tone de fontă, 200 tone de bogata tradiţie folclorică cu­ dispune de uriaşe resurse. os combustibil. Spre louda fur- materiale de producţie - în dustrializare a lemnului Deva au realizat
cocs, 100 tone sortimente de noaşte demni reprezentanţi In naliştilor, o specialiştilor şi principal o consumurilor spe­ în anul 1970 o producţie globală cu 33,5 valoare de 207 mili­
turnătorii. Valoarea produc­ fiecare generaţie. Sîderurgiştii hunedorenl, In conducerii combinatului opera­ cifice de cocs, metal, refrac­
ţiei globale este depăşita frunte cu organizaţiile de portid ţiunea s-a soldat cu un suc­ tare, combustibili şi energie - milioane de Iei mai mare decît în 1965. oane lei.
de pe acum cu circa 200 000 ou declanşat şi desfăşurat o ces strălucit. Pe întregul an, a determinat un substanţial
lei, iar cea a producţiei m ar­ salt spre niveluri superioare
fă — cu peste 300 000 de lei. de economicitate şi rentabili­ © Una din caracteristicile esenţiale ale
Alte expresii ale constan­ tate. Aceasta se reflectă în­ cincinalului au constituit-o mutaţiile de
ţei in bine ; uzina, furnale­ deosebi în reducerea cu 7,27 (9 S-a dezvoltat capaci­
le s-au încadrat deja în con- lei a cheltuielilor lo mia de ordin calitativ din activitatea forestierilor.
“vmul specific d/» cocs -nla- lei producţie marfă. Pe între­ SN
gul an 1970 oceosto se con­ tatea de producţie a Fa­ In acest sens un accent deosebit s-a pus
cretizează în 22,7 milioane lei pe valorificarea superioară a masei lem­
economii suplimentore Io pre­ bricii de cherestea Vaţa,
ţul de cost şi în 89 milioane noase, din fiecare ni c exploatat în par­
lei beneficii peste pion. chete s-au scos cantităţi sporite şi de o lar­
Aceste realizări de prestigiu s-au achiziţionat utilaje, gă gamă sortimentală dc produse necesa­
pun într-o lumină nouă stră­
daniile şi preocupările, res­ instalaţii şi maşini, s-au re economiei naţionale.
ponsabilitatea şî competenţa De asemenea in această perioadă a
celor aproape 20 000 de side- construit şi refăcut dru­
rurgişti hunedoreni, efortul lor crescut simţitor productivitatea muncii,
permanent de autoperfecţiono- gradul de mecanizare a procesului de ex­
re şi outodepăşire, deschid muri forestiere.
posibilităţi largi şi prefigurea­ ploatare, indicii de utilizare a agregatelor
ză certitudini pentru ca în şi implicit eficienţa economică.
noul cincinal producţia de
metal a Hunedoarei să urce
dinamic sprvî moi înalte cote
calitative şi de eficienţă.
Foto : P. MIRON
AL. VALERIU
'ATULOR C0m

Expresie concentrată a faptelor, cifrele poartă ca" -, pornim alături de a­
cu ele semnificaţii adinei, dar nu pot spune totul. proape cele 5 000 de gospo­
dine harnice, mutate in anii
Şi, mai mult ca oricînd, tn cincinalul pe care l-om
cincinalului trecut în locuin­
încheiat am înregistrat cifre de bilanţ care, prin ţe noi, spre cele cinci com­
simpla alăturare, prin simpla comparare cu cele plexe comerciale moderne,
juî de tehnîcă o tronsmi- ţile artistice. Corul din Podo­ din anii precedenţi, ne dau imaginea treptei de sus date in folosinţă in aceşti ani,
'ferit de Timişooro nu ne leni obţine 91 de puncte. pe care am urcat. Dar pentru noi, pentru toţi ace­ urmărim, alături de părinţi,
ţsi de entuziasmul susţî- Un semnal. Intrăm in trans­ ia care la locurile noastre de muncă am contribuit paşii mindri ai elevilor pen­
or din Deva sou Hune- misie. Sub cupola Operei ră­ la împlinirea acestor cifre „ce au însemnat cei 5 tru care, tot în acest tîmp,
docă transmisia s-ar fi sună cald acordurile imnului am ridicat şcoli generale, am
ot din aceste localităţi „Trăiască Republica Socialistă ani?14 La întrebare răspund ei, făurarii, oamenii dat tn folosinţă liceul nr. 2
cu 20 de clase Urmărim dru­
jdeţului ? întrebările con- România" de T. Brotu. Ropo­ care au tradus in fapte planurile, trecînd dincolo de mul reţelelor de apă, căldură,
tele de aplauze ne liniştesc. ele prin hărnicie, pasiune şi dăruire.
Ascultăm apoi, cu o vie plă­ străbatem şosele, ne ¡nves*!im
cere, compoziţia profesorului Paşi spre înălţimi gindurile pe jucăuşele spaţii
verzi. Şi, lâsind în urmă silue­
Ion Munteonu. de Io Liceu!
*ie cultură din O ­ pedagogic Deva, intitulată tele zvelte ale Hunedoarei, ne
i a II-a. „Joc pădurenesc”, o foarte Pentru constructori, prezen­ - Ce au însemnat pentru îndreptăm spre noul chip at
Siderurgic Hune­ reuşită prelucrare a folcloru­ tul înseamnă viitor, trecutul dumneavoastră cei cinci ani ? lliei, la a cărei trepidantă re­
- Paşi spre înălţimi. Călă­
lui hunedoreon. Nu ştim încă prezent. Te intilneşti cu o- facere şi-au pus semnătura şi
pitores . teu,. . ■ ■ -v ■ doara a mu,i(Ot ji-.cţe u r. sensibilitatea interpretării; ceostâ realitate in biroul in­ torii ole gindului spre faptă, lucrătorii I.C.S.H. Intr-un cu-
obişnuit o! promenadei dumi­ notele, dor sintem mulţumiţi. ginerului şef al şantierului nr. ole proiectelor spre realizări. vînt, dăm trecutului buletinul
nicale timişorene, constituia • Spectatorii bănăţeni au apreciat călduros evoluţia corurilor hunedo­ Şi acum a „mers bine !". Du­ 4 de construcţii civile de la - Şi dacă vorbim de „că­ de identitate - prezentul edi­
doar reflectarea exterioară a rene pe scena gazdă a Operei din Timişoara. pă evoluţia corului dm Făcă- întreprinderea de construcţii lătorii", care le-au fost desti­ litar.
ceea ce se întimpla cu ode- eni, se face notarea ombelor siderurgice Hunedoora, in at­ naţiile ? — Scurta incursiune în timD
formaţii... Satisfacţie deplină !
vărat. mosfera de lucru creată de - Omul. Aspiraţiile sale a întilnlt cifrele cu oamenii,
Corul din Dobra o întrunit cel
Cele trei coruri hunedorene, moi mare număr de puncte şi mulţimea proiectelor înşirate continue spre confort, bună­ ne-a făcut să vă vedem risi-
venite lo Timişoara să repre­ tru o onoro mondotul ce Ie-a ne !", sosit prin telefon din densou de fapt emoţia „orei se califică pentru etapa o do­ — prefigurări ole microraionu- stare, cultură, civilizaţie. plndu-vă şi de tot otîtea ori-
zinte în concursul „Cintore fost incredinţol - de reprezen- Copitolă, a ovul dorul să h". ua a concursului ! Entuziasmu­ lui 6. unul din obiectivele de - Vreţi să reeditaţi ciţivo Intrupîndu vă în fiecare reali­
patriei" judeţul Hunedoara, nu tonţi oi judeţului-‘în această fortifice speranţele. Oro 18,05. Corul din Dobra lui general ii adăugăm felici­ lucru actuale ole şantierului. din paşii străbătuţi ? zare. Care romine, totuşi, do­
aveau timp să admire frumu­ Irumoasă şi emoţionantă com­ Oro 18. In solo Operei, ală­ se oflo m scenă de peste o tările noastre. Retrospectiva anilor '66-'70, - Desigur. Pătrundem ast­ minanta anilor imortalizaţi în
petiţie artistică închinată ani­ turi de pasionaţii susţinători jumătate de oră, in lumina fa a cărei conturare l-am in­ fel împreună cu colectivele de
seţea oraşului şî nici să sesi­ Dar sintem abio lo începu­ obiectivele enumerate in nu­
zeze cunozilateo trecătorilor versării semicentenarului parti­ oi corurilor hunedorene, se a­ violentă a reflectoarelor. Pe tul concursului. După cum bine vitat pe inginerul Teodor Dă lucru ale şantierului in com­ meroasele lucrări rămase aici
Agitoţio lor era cu mult moi dului. flau numeroşi cetăţeni dîn Ti­ micul ecran evolua corul din ştiu cititorii care au urmărit rămuş, a însemnat o incursiu­ binat, in sala de maşini □ neamintite ?
mare şi numeroasele repetiţii Ora 13 „Sintem în emisie” mişoara, ce ou ţinut să-şî ono­ Podoleni - Neomţ, dor priviri­ ne spre trecut. Materializarea laminorului 1 300 - lucrare - Legătura cu oamenii, cu
executată la un înalt nivel ca­
„şnur" în foţo camerelor de In aceostă clipă, cumulul e- reze calităţile de gazdă şi prin le ne sint moi mult atrase de T. ISTRATE lui - prezentul cu cele peste litativ - intilmm cu privirea constructorii, cu colectivele ca­
5 000 de apartamente ridicate
re, prin munca Iar dirzâ, de
luat vederi nu le dădeau de- moliilor dinaintea concursului participarea lo spectacol. Cum corul de pe scenă, de aceşti intre 1966-1970. cu înfăţişarea Castelul Carvîneştilar refăcut fiecare zi, dau fapt gindurilor,
cît neînsemnotu! răgaz al m- a atins apogeul. Televiziuneo vor reacţiona aceşti oameni, săteni din Dobra, în frumoase­ (Conţtrtuare »n pao o £ a j proaspăta a Hunedoarei de în aceşti ani, cu cel mai co­ dau anilor ce trec consistenţa
trărilor-ieşiiilor din scenă şi o realiza o vizionare „în direct", vor aprecia formaţiile noas­ le lor costume, veniţi lo Timi­ azi. chet hotel al judeţului - „Rus­ împlinirilor.
scurtă întrerupere pentru masă. un fel de avanpremieră a coa­ tre, le vor susţine ? Oore a- şoara să-şi demonstreze virtu­