Page 28 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 28
mrww^iTttamni— hWHWB
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5003 • MARJI 9 FEBRUARIE 1971
Forţe militare saigoneze, sprijinite încheierea lucrărilor plenarei C.C. al P.MLU.P.
d e aviaţia S .U .A ., au pătruns în Laos 0 tovarăşului Edward Gierek ; CS3XD
SA1GON 8 (Agerpres). — peraţiune, care, după cum s-a S.U.A. de la Saigon a dat
Lvini dimineaţa, în cadrul u precizat la Saigon, ar urma publicităţii un comunicat în MAŞINA ELECTRONICA
nei operaţiuni de anvergură, să dureze între 10 zile şi o care se arată că acţiunile de la a 8-a plenară a C.C. al P.M.U.P.
denumită „Lam Son—719", lună, se desfăşoară intr-o zo luptă ale 1 trupelor saigoneze J VIE
pesle 20 000 militari saigo- nă al cărei perimetru este de beneficiază de întregul sprijin De 25 dc ani matemati
nezi, însoţiţi de detaşamente 30—50 km în interiorul teri al aviaţiei, artileriei şi eli VARŞOVIA 8 (Agerpres).— ţiei mijloacelor de consum. tisfacerea necesităţilor sale cienii din lume sînt uimiţi
de paraşutişti. formaţiuni ale toriului laoţian. copterelor forţelor militare a După cum anunţă agenţia Creşterea medie anuală a sa materiale rezidă sensul prin de calităţile nemaipomeni
„beretelor verzi", blindate, a Pătrunderea trupelor saigo mericane. Aviaţia şi elicopte PAP, la 7 februarie, în cea lariului real a reprezentat cipal al economiei socialiste. te ale Sacuntalei Dcvi care
vioane, elicoptere de luptă neze in Laos a fost anunţată rele americane — se speci de-a doua zi a lucrărilor ce mai puţin de 2 la sută. Pen Totuşi, ar fi greşit să se re
saigoneze şi americane şi uni luni, la ora 03,15 GMT, de şe fică în comunicat — asigură, lei de-a 8-a plenare a C.C. tru unele grupe de oameni ai ducă viaţa noastră personală rezolvă cu o viteză uluitoa
tăţi de geniu au pătruns pe ful administraţiei saigoneze. de asemenea, transportul tru al P.M.U.P., primul secretar muncii, veniturile reale s-au şi socială in mod exclusiv la re cele mai grele probleme
de matematică. La vremea
teritoriu) Laosului. Această o- La rîndul său. comandamentul al C.C. al P.M.U.P., Edward micşorat chiar intr-o anumi consumul de bunuri materia
pelor şi materialelor de lup sa, însuşi Einstein s-a inte
tă şi vor acorda orice „spri Gierek, a rostit o cuvântare, tă măsură. Toate aceste fe le. La fel de importante în resat de posibilităţile de
jin suplimentar ce ar deveni în care a făcut o analiză a nomene erau însoţite de in viaţa fiecărui om sînt senti necrezut ale acestei femei
Declaraţii ale unor senatori necesar". Forţele terestre a crizei din decembrie din Po tensificarea acuităţii altor mentul perceperii securităţii indiene fi a hotărit chiar
mericane dislocate în prima lonia şi a principalelor ei probleme sociale, mai ales a sociale, perspectivele pe care să se intilnească cu ea. La
americani privind operaţiunile regiune militară sud-vietna- cauze. El a subliniat că mo problemei locuinţelor. A a le vede în faţa sa, a copiilor început a privit-o cu neîn
vut loc, de asemenea, o slă
tivul direct al crizei a fost
săi. a ţării sale.
mezâ (la sud de zona demili
credere, dar după ce aceas
tarizată) se află „în stare creşterea preţurilor la princi bire a rolului conducerii pla O deosebită atenţie a fost ta a dat răspunsuri exacte
din Indochina permanentă de alarmă". Ar palele produse alimentare, nificate centrale a economiei acordată de E. Gierek proble citorva probleme complica
tileria americană instalată în creştere care a fost efectuată naţionale Guvernul a adop mei elaborării strategiei dez te, renumitul savant a de
Vietnamul de sud va fi la fără asigurarea echivalentu tat o poziţie pasivă ; o influ voltării social-economice vi clarat că a fost una dintre
WASHINGTON 8 (Ager rea dislocării de trupe ame dispoziţia trupelor de Ia Sai lui necesar pentru familiile enţă deosebit de negativă a itoare, lucru care va face o-
pres) Senatorul Edmund ricane în Cambodgia, Laos şi cu veniturile cele mai mici supra întregii politici econo biectu) unei şedinţe a Comi cele mai impresionante in-
Muskie. unul dintre posibilii Tailanda, au cerut preşedin gon, care acţionează în Laos, Apreciind evenimentele de mice şi sociale a avut-o în tetului Central. Vor fi exa tilniri din viaţa sa. Şi cum
candidaţi din partea partidu telui să „risipească îndoielile precizează acelaşi comunicat. pe litoral, E. Gierek a subli ultimii ani lipsa unei con minate sarcinile pînâ în anul pînă acum nu s-a găsit ex
lui democrat la alegerile pre provocate de actuala sa poli ir niat că manifestările mun cepţii de perspectivă privind 1975, Totodată, se va lucra la plicaţia acestei fenomenale
zidenţiale din anul 1072, a tică în Indochina, printr-o WASHINGTON 8 (Ager citorilor au avut iniţial un dezvoltarea ţârii. Pierzînd le programul de dezvoltare a e calităţi, Sacuntala conti
declarat, într-o emisiune te pres). — Un purtător de cu- caracter calm. Nu a fost insă gătura cu partidul, conduce conomiei naţionale pînă în a nuă să-fi joace rolul de
levizată. că „orice operaţiune declaraţie — făcută în comun vînt al Ministerului Apărării începută o discuţie sinceră cu rea impunea metode admi nul 1980. 1 „vrăjitoare a cifrelor".
declanşată în Laos este gre cu Congresul — in care să-şi. al S.U.A. a confirmat parti muncitorii, şi încordarea s-a nistrative de activitate. Prezentînd direcţiile de cialiştii din economie şi prin (
şită şi nu poate fi motivată afirme hotărîrea de a retra ciparea aviaţiei americane la menţinut. In cele din urmă, La cel de-al V-lea Congres perspectivă ale strategiei dez consultare cu un larg activ / s t r Azj peste case
în nici un fel“. Muskie a ge complet trupele din Asia agresiunea trupelor saigone evenimentele s-au deplasat în al partidului au fost adopta voltării, E. Gierek a relevat, obştesc în toate ramurile e- )
subliniat contradicţia care e- de sud-est, inclusiv aviaţia". ze în Laos. stradă şi au căpătat un ca te hotârîri juste. Acestea in în primul rînd. necesitatea conomiei naţionale. ţ Mai mulţi specialişti din
xlstâ între declaraţiile liniş racter stihinic, nedorit de dicau necesitatea de a se tre modernizării economie! naţio — Recunoaşte ca fiind ne- l diverse institute de con
titoare ale administraţiei în participanţii la demonstraţia ce la modernizarea economiei nale. a întăririi reale pe ca cesará grăbirea convocării * strucţii din Anglia opinea
legâtLiră cli evoluţia situaţiei muncitorească, dar aceştia nu ţârii, necesitatea dezvoltării lea revoluţiei tehnico-ştiinţi- celui de-al VI-lea Congres al ^ ză cu maşinile ar trebui
deasupra
să
circule pe
din Indochîna şi marile chel Declarafia purtătorului de cuvînt au fost în stare să stâpîneas- vieţii ideologice, a funda fice, a accelerării dezvoltării partidului, menit să traseze ţ clădirilor, pentru a descon
tuieli militare preconizate de câ situaţia. Valul demon mentării politicii de cadre pe mecanizării etc. Pentru a se perspectiva dezvoltării ţării . gestiona străzile. Autostră
S.U.A. „Asigurările preşedin stranţilor a adus în stradă criterii sigure, precum şi alte imprima un caracter mai şi să elaboreze direcţiile pro- ]
telui privind evoluţia conflic al lui U Thant elemente antisociale. Feno obiective juste. Hotârîrile modern sistemului de condu gramatice ale construcţiei so- I zile suspendate ar trebui,
în acest caz, să fie izolate
tului din Indochina sînt con menele destructive din ca congresului nu au fost însă cere, Biroul Politic şi guver cialiste în viitor în condiţiile . dc zidurile clădirii prin-
drul evenimentelor din de înfăptuite, a spus E. Gierek. nul vor crea un colectiv de democraţiei socialiste, con- '
trazise de proiectele bugetare. NEW YORK 8 (Agerpres). în mod constant negocieri cembrie au fost definite de E. Au dispărut limitele respon form intereselor şi năzuinţe- ţ tr-un strat de plăci de cau
In locul reducerii sumelor a — Purtătorul de cuvînt al se între guvernul prinţului Su- Gierek drept urmări colate sabilităţii instituţiilor şi ale specialişti marcanţi, compus lor clasei muncitoare şi ale ciuc care va atenua zgo
din teoreticieni şi practicieni
locate războiului, sîntem mar cretarului general al O.N.U., vanna Fuma şi Frontul Pa rale ale evoluţiei evenimen diferitelor persoane Rolul din diferite domenii. poporului". 1 motul pînă la gradul de
torii unei creşteri continue a U Thant, a dat publicităţii triotic Laoţian. El a reiterat telor. la baza cărora se afla Biroului Politic, aj Secreta E. Gierek a acordat, de a S-a trecut apoi la exami- ţ intensitate recomandată in
acestora" — a spus Muskie. o declaraţie care califică „in această propunere personal un conflict cu caracter so riatului şi al Comitetului Cen semenea, o deosebită atenţie narea celui de-al doilea punct i prezent pentru şcoli şi spi
tale.
El s-a pronunţat, totodată, vazia în Laos a trupelor sai prinţului Suvanna Fuma, pre cial. Folosirea forţei ca răs tral a fost limitat. Aceste or dezvoltării democraţiei socia al ordinii de zi, consacrat '
goneze, sprijinite de aviaţia mierul Laosului, la 12 oc puns la manifestaţiile munci gane au fost înlocuite prin liste, ca o condiţie a progre problemelor organizatorice. )
în favoarea stabilirii de către a.şa-numita conducere restrîn- sului accelerat. Este vorba, Plenara a adoptat următoa- l BULGARI d e z Ap a d A
americană" drept „încă un tombrie 1970. U Thant şi-a toreşti nu numai că nu a
administraţie a unui termen episod deplorabil din istoria exprimat temerea că inter contribuit la evitarea crizei, să, alcătuită din citeva per în primul rînd, ca formele rele hotărîri : PAR AVION
limită de retragere a trupe războiului barbar din Indo venţia trupelor saigoneze în dar, dimpotrivă, a dus la as soane. vieţii democratice, a căror e- „Comitetul Central al \
Un colet neobişnuit a
lor din Indochina, china". Secretarul general, se Laos ar putea constitui o lo cuţirea acesteia, a ameninţat Trecînd la calificarea rolu senţâ le exprimă ideea leni P.M.U.P. a făcut o apreciere i fost primit la Bristol. Ex
Vorbind la rîndul lor, în spune în declaraţie, a apre vitură fatală împotriva acor cu o catastrofă. lui lui WJadyslaw Gomulka, nistă de participare a mase a cauzelor şi dezvoltării e- ’ peditorul, un explorator
cadrul unei emisiuni televi ciat întotdeauna că problema Apreciind în mod critic în E. Gierek a subliniat că, pen lor la conducerea ţârii, să fie venimentelor din decembrie \ englez, a trimis din An
şi a rolului fostului prim- 4
zate, senatorii John Sherman Laosului trebuie să fie rezol durilor ■ de la Geneva din cercările de rezolvare a con tru acest lucru, este necesar dezvoltate şi îmbogăţite în secretar al C.C. al P.M.U.P., ’ tarctica 200 de bulgari de
practică. Astfel, de exemplu,
un termen mai îndelungat şi
Cooper şi Frank Church, co vată de laoţieni înşişi şi în 1962, care interzic în mod ex flictului cu clasa muncitoare că această apreciere trebuie sarcina de bază a sindicate tovarăşul WJadyslaw Gomul- \ zăpadă pentru a fi anali
autorii legii privind interzice acest spirit el a preconizat plicit o asemenea intervenţie. prîn intermediul forţei, E. ka. în acumularea cauzelor şi ^ zaţi. Rezultatele pot furni
Gierek a subliniat că toc să fie dreaptă, în aşa fel în- lor trebuie să fie' grija faţă
mai această hotărîre a fost cît să nu micşoreze prin ni de condiţiile de muncă, faţă in dezvoltarea acestor eveni za date asupra gradului dc
adoptată atunci de fosta con mic meritele sale personale de problemele sociale. Con mente, i poluare terestră.
Apreciind cum se cuvine \
ducere, în ciuda părerii ma faţă de partid şi stat. comitent, sindicatele trebuie meritele din trecut ale tova- i MUŞTE DETECTIVI
E. Gierek a subliniat că
să creeze o atmosferă favo
„Apollo-14“ în drum spre Pămînt jorităţii zdrobitoare a activu toate cauzele şi izvoarele re rabilă creşterii productivită răşului Wlad.yslaw Gomulka > La Scotland Yard se fac
lui de partid, fără consulta
rea întregului Birou Politic centelor evenimente se reduc ţii muncii şi îndeplinirii sar în fata partidului şi a ţării, \ acum experienţe cu 6 spe
al C.C. al P.M.U.P. şi chiar în mod exclusiv Ia abaterile cinilor de producţie, lucru Comitetul Central consideră, . cie dc muşte carnivore ca
în acelaşi timp, că greşelile ’
fără informarea asupra si de Ia linia politică justă a care are o importanţă hotâ- re i-ar putea ajuta pe poli
HOUSTON fi (Agerpres). — ziţie şi de perâbdare pentru patru minute legăturile radio tuaţiei de pe litoral a parti partidului, de la normele le rîtoare pentru creşterea nive serioase în conducerea par- \
,.Apo!)o-14‘' ar putea ameriza reîntilnirea cu Pâmîntul. In cu Pămîntul, după care vite cipanţilor la şedinţa plenară niniste de activitate ale aces lului de trai al oamenilor tiduluî din ultimii ani, care l ţişti în cercetările crimina
listice, în special fa găsi
în Pacific miercuri, 10 febru tr-o convorbire avută cu za sa, care depăşeşte de cinci a Comitetului Central din H tuia. Linia generală a con muncii. Este necesar să fie au dus la slăbirea legăturii .' rea corpurilor dispărute.
arie, în loc de marţi, ceea ce Centrul spatial de la Hous ori forţa de gravitaţie teres decembrie. strucţiei socialismului în Po continuată şi perfecţionată acestuia cu poporul, la acu- \ Utilitatea lor este evidentă
mularea de deformări în dez- 1
nu înseamnă insă că nava spa ton, echipajul s-a plins că tră, se va reduce graţie des In acest context, E. Gierek lonia sub conducerea parti practica consultărilor cu cla vollarea economiei naţionale < in anchetele in care se im
dului, privită din punct de
sa muncitoare şi alte catego-
ţială nr avea o înlîr/.iere de o zi perioada prevăzută pentru o chiderii automate a trei mici a arătat că manifestaţiile rij .de „oameni ai muncii. Un şi, in sfîrşit, la o criză poli- \ pune cercetarea amănunţi
faţă de programul stabilit. dihnă (circa 10 ore) a fost paraşute de frinare. Apoi, la muncitoreşti de pe litoral, la vedere al perspectivei . istori astfel de caracter au avut în- tică deschisă şî la metode in- ^ tă a unei mari suprafeţe dc
ce a soarlei poporului, rămî-
Este vorba doar de... longi prea lungă şi. ca atare, fie 3 km înălţime, se vor des fel ca şi manifestările de ne ne o linie justă şi de neclin tilnirile conducerii partidului juste folosite pe parcursul a- l teren. ■: * l \ ■
tudinea locului de amerizare. care astronaut a dormit, în chide cele trei paraşute prin mulţumire în alte oraşe ale tit. şi guvernului cu muncitorii cestei crize, fac imposibilă •
Conform programului de medie, circa 4 ore. cipale. care vor permite ca ţârii nu au fost îndreptate Făcind apoi o caracterizare de pe litoral. Ele trebuie să participarea în continuare a \ SUPERHOTELUL NR. I
zbor, cabina cu cei trei as- Pentru mart», 9 februarie, binei spaţiale să amerizeze împotriva orînduirîî socialis a sarcinilorOde viitor, E. Gie pătrundă temeinic în practica tovarăşului WJadyslaw Go- 4
tronauţi trebuie să plonjeze după perioada de odihnă, în apele Pacificului, la circa te. rek a spus că lucrul cel mai vieţii sociale din Polonia. mulka la activitatea Comite- } Cel mai mare hotel din
1 300 metri de Insula Pago
programul astronautilor pre
in apropierea Insulei Pago vede o eventuală corecţie a Pago (Arhipelagul Samoa), E. Gierek a comunicat că, important şi mai urgent este Sînt îndreptăţite, de aseme tului Central. ) lume va fi inaugurat la 1
Pago, din Arhipelagul Samoa. traiectoriei la ora 19,49 (ora după o călătorie spaţială de în timpul evenimentelor de să se asigure dezvoltarea nea, cererile privind întărirea Dar. avîndu-se în vedere ( ianuarie 1980 la Tokio. Cî-
într-un punct situat la 171 Bucureştiului), urmînd ca, la 9 zile. Cei trei astronauţi vor pe litoral, au fost ucişi sau producţiei şi creşterea pro rolului organelor reprezenta absenţa tovarăşului Wladys- ( teva date despre acest co
grade şi 50 minute longitu 22,34, compartimentul motor, fi recuperaţi de un elicopter au murit din cauza rănilor ductivităţii muncii şi, pe a- tive la toate nivelurile, în law Gomulka, din cauza stă- j los nipon : vo +'>ea 40 eta
dine vestică şi 27 grade 2 devenit de acum inutil, să militar şi transferaţi la bor 45 de persoane şi au fost ră ceastâ bază, îmbunătăţirea special în ce priveşte Seimul, rii sănătăţii, la cea de-a 7-a i je, 4 000 dc camere ; con
minute latitudine sudică. fie părăsit in spaţiu. După dul portavionului „New Or nite I 165 de persoane, dintre condiţiilor de trai ale oame al cărui rol trebuie să creas plenară a C.C , precum şi la ac- . strucţia sa va costa circa
★ pătrunderea în primele stra leans" direct în laboratorul care 564 civili, 531 lucrători nilor muncii, îmbunătăţirea că atît in domeniul legislativ, tuala plenară. Comitetul Cen- î 50 milioane dolari.
HOUSTON 8 (Agerpres). — turi ale atmosferei terestre, de carantină spaţială pentru ai miliţiei civile şi 70 de sol situaţiei sociale. Trebuie să cit şi în controlul activităţii trai a hotărit să-i retragă i
Pe măsură ce se apropie de la altitudinea de 10 000 de o perioadă de 21 zile. Labo daţi. se schimbe situaţia în dome guvernului. temporar tovarăşului Wladys- / ANUNŢ
Terra, cci trei nslronauţi de metri, „Apollo-14“, transfor ratorul urmează să fie trans Continuînd să caracterizeze niul salariilor. In legătură cu In partea euvîntârii pri law Gomulka drepturile de i
pe nava „Apollo-14" mani mat într-un bolid incandes ferat pe calea aerului la cauzele sociale şi politice ale aceasta, s-a hotărit să se a- vind problemele internaţio membru al Comitetului'Cen- L Intr-un ziar local al unui
festă o st3re de bună dispo- cent. va întrerupe timp de Houston vineri 12 februarie. evenimentelor din decembrie, mîne punerea în aplicare a nale, E. Gierek a subliniat că tral'. / m/c oraş din Texas —
E. Gierek a arătat că princi unui sistem de stimulare prin partidul continuă politica ex Comitetul Central, consta- ^ S.U.A. — a apărut următo
palul lor izvor a fost slăbi cointeresare materială, care ternă justă în toate proble tind că tovarăşul Zenon \ rul anunţ ; ,Jn această săp-
îmbunătăţirea condiţiilor de şt soldaţii britanici. Patrulele rea şi încălcarea gravă a le conţinea anumite idei juste, mele fundamentale. In toate Kliszko — în cursul activi- l tămină ne-atn abţinut să
munco. Datorită grevei, trofi britanice ou cerut de urgenţă găturii dintre conducerea dar în forma sa concretă pre problemele de bază ale lup lăţii sale în funcţia de mem- * publicăm tot ceea ce ştim
cul feroviar continuă să fie întăriri, ca urmore o unui ctac partidului şi clasa muncitoa vedea o limitare de fapt a tei pentru întărirea poziţiei bru al Biroului Politic şi de 1 Mulţi dintre concetăţenii
paralizat Io fel ca şi activi cu pietre declanşat de tinerii re şi alte pături ale oameni creşterii salariilor şi o redu şi unităţii statelor socialiste secretar al C.C. a pricinuit ( noştri ne vor fi, fn mnd si
tatea tntr-o serie de sectoore catolici. lor muncii. Vreme îndelunga cere a numărului celor ocu şi întregii mişcări comuniste partidului o daună serioasă, i gur, recunoscători",
ale administraţiei de stat. Soldaţii britanici şi forţele de tă a crescut nemulţumirea paţi în producţie. Este nece si muncitoreşti internaţiona ca urmare a greşelilor ad- 1
poliţie au reuşit să împrăştie faţă de politica economică şi sar să se rezolve în mod mai le. ale luptei pentru securi mise în politica de cadre, pe i DOj DOLARI PENTRU
MOSCOVA. - Vicepreşedin pe demonstranţi. La căderea socială, metodele de condu rapid şi mai eficient proble tate şi pace în întreaga lu frontul ideologic, precum şi i UN VOT
tele Crucii Roşii a R.P.D. Co nopţii', în oraş domnea ten cere, activitatea partidului şi ma locuinţelor. încă în anul me, P.M.U.P. colaborează cu în alte domenii de activitate, ’
reene, Chon fn Chol, şi vice siunea. a statului, nemulţumire care viitor, noile apartamente tre PC.US. şi alte partide fră — în timpul evenimentelor \ Realegerea lui Nclson
preşedintele Societăţii japone se transforma într-o criză buie să cuprindă cu 15 000 ţeşti. din decembrie de pe litoral l Rochefeller in noiembrie
ze de Cruce Roşie, Shigeo GENEVA. La sediul O.N.U. de încredere faţă de condu familii mai mult decît în a Alături de ţările Tratatu a manifestat o lipsă a sim- .' trecut, pentru a patra oa
Tonobe, au semnat la Mosco de la Geneva se desfăşoară cerea de partid şi de stat. An nul curent. Următoarea pro lui de la Varşovia, Polonia tului realităţii şi, acţionînd în î ră consecutiv ca guverna
va documente în baza cărora in aceste zile reuniunea co de an erau încălcate tot mai blemă Importantă este nece militează pentru destindere mod iresponsabil, a contri- ( tor al statului New York,
17 000 de persoane de ori mitetului de pregătire a Con mult proporţiile socialmente sitatea de a se îmbunătăţi si în Europa. E. Gierek a decla buit la ascuţirea conflictului ? ar fi costat aproape 7 mili
PARIS. - )n ultimele iile, gine coreeană din Japonia se ferinţei mondiale asupra me fundamentale dintre creşte tuaţia femeilor muncitoare. rat că. datorită poziţiei hotâ- cu clasa muncitoare din t oane dolari, adică doi do
in Franţa s-au intensificat ac vor putea repatria în R.PD. diului înconjurător, care va rea producţiei mijloacelor de E. Gierek a subliniat că în rîte a Poloniei, la 7 decem Gdansk şi Gdynia, a hotărit ţ lari pentru un vot dobîn-
să-l scoată pe tovarăşul Ze- !
ţiunile revendicative ale oa Coreeană, informează agenţia avea loc în luna iunie, la producţie si creşterea produc munca pentru om, pentru sa- brie 1970 a fost încheiat tra non Kliszko din componenţa > dit.
tatul privind bazele normali
menilor muncii. In bazinul car ACTC. Timp de şose luni, în Stockholm. Secretarul general zării relaţiilor dintre Polonia Comitetului Central. \
bonifer ol Lorenei continuo cepind din maî 1971, intre al conferinţei, Auri Strong şi R. F. a Germaniei, tratat Comitetul Central, consta- i CHRISTOS SARTZETAKIS
greva generolo o minerilor, porturile celor două ţări voi (Canada), o relevat faptul că Constituirea unui front larg al care are o mare importanţă tînd că tovarăşul Boleslaw * CONTINUA SA FIE
declarată in semn de protest face curse nove cu repatriaţi. declaraţia de principiu, care pentru întărirea securităţii în Jaszczuk. în cursul activită- \ închis
foto de holârireo direcţiei de va fi prezentată în capitola Europa. Iii sale in funcţia de mem- (
o închide, începind cu 1973, LONDONDERRY. - Dumini suedeză, va chemo guvernele forţelor populare in Uruguay Făcind o caracterizare a si bru al Biroului Politic şi se- ’
minele de la Foulquemont, de tuaţiei din interiorul parti cretar al C.C. răspunzător cu î Judecătorul dc instrucţie.
cizie care presupune concedie că seara, in localitatea Lon participante la acţiuni comu MONTEVIDEO 8 (Ager cială şi tolerează subordona dului şi a dezvoltării demo problemele politicii economi- l Christos Sartzctakis, care a
rea unui more număr de mineri. donderry din Irlanda de nord ne în scopul protecţiei omu pres). — In Uruguay a luat rea intereselor ei monopolu craţiei interne de partid, E. ce. — sc amesteca nemijlocit <’ condus ancheta asupra asa
Negocierile angajate între re au reizbucnit incidentele din lui faţă de primejdiile mediu fiinţă un larg Front unit al rilor străine. Gierek a abordat problema în mod inadmisibil şi auto- I sinării deputatului Gregori
prezentanţii patronatului şi cei tre grupurile de tineri catolici lui înconjurător. forţelor populare. In noua Comentînd constituirea garanţiilor de vjitor, care se rîtar în activitatea guvernu os Lambrakis ( fu filmul
ai sindicatelor ou fost între formaţiune politică au intrat frontului unit, ziarul „Popu reduc la aceea ca partidul lui şi a administraţiei eco- \ „Z", rolul personajului al că
rupte după şapte ore de dez partidele comunist, social ist, lari scrie : „Această mişca să-şi îndeplinească funcţiile nomice, ^
bateri, fără să se înregistreze ROMA. — La Mantova a avut loc duminică o manifes muncitoresc revoluţionar, na re are într-adevăr rădăcini sale de forţă conducătoare în — a contribuit la impune- 4 rui prototip a fost interpretat
vreun progres. tare consacrată dezvoltării relaţiilor turistice dintre Italia ! ţional, creştin-democrat, miş adinei în popor. Ea a fost conformitate cu ideologia rea unei scrii de soluţii eco dc actorul Jean-Louis Trin-
carea Blanco şi alte grupări
şi România. Luind cuvîntul cu acest prilej, Gioni Usvardî, ! precedată de ani de luptă marxistă, sprîjindu-se pe nomice greşite, devenite cau- ţ tignant), s-ar afla In conti
STOCKHOLM. - In Suedia subsecretar de stat Io Ministerul Turismului şî Spectacole- : de stingă. La şedinţa de con aspră, care au învăţat mase principiul leninist al centra zâ a evenimentelor din de- i nuare intr-o închisoare spe
continuă acţiunile greviste ale lor ol Italiei, a vorbit despre importanţa dezvoltării re- \ stituire. care a avut loc la le să vorbească limba unită lismului democratic. cembrie 2970, a hotărit sâ-1 ¡ cială din Alena unde este
unor categorii de salariaţi, loţiilor itolo-romăne şi, în codrul ccestoro, o turismului. \ Montevideo, reprezentanţii a ţii — principala armă în bă Schimbările efectuate de scoată pe tovarăşul Boleslaw \
printre care feroviarii şi func cestor partide au declarat că tălia pentru libertate, cuce cea de-a 7-a plenară, a spus Jaszczuk din componenţa i interogat dc poliţia milita
In încheierea manifestării, au fost prezentate lilme de j ţelul lor comun este lupta Comitetului Central. răL
ţionarii de stat. Greviştii re scurt metraj consacrate turismului în România. împotriva oligarhiei şi a riri economice şi sociale, pen- E. Gierek. au pus bazele unei Comitetul Central a pri- *
îmbunătăţiri radicale a poli
vendică majorarea salariilor şî reacţiunii care menţin ţara în ti-u un program de acţiune ticii şî a metodelor şi stilu mit demisia Jui Antoni Wa- i TURISM ?
înapoiere economică şi so popular şi antiimperialist. lui de muncă. Aceasta per Jaszck din funcţia de mem- !
mite partidului să-şi trans bru al Comitetului Central al ' Localitatea Ciudad Jua-
pună în viaţă mai bine linia P.M.U.P. \ rez, din nordul Mexicului,
sa generală a construcţiei so Din rîndul membrilor su- l este un adevărat paradis
cialiste. Importanţa sarcinilor Pleanţî ai C.C. al P.M.U.P., '
impune acum să ne gindîm plenara a ales în componen- \ pentru candidaţii la divorţ.
la următoarea şedinţă ple ţa Comitetului Central pe i Oraşul este vizitat in spe
nară a C.C. asupra proble următorii tovarăşi : Ryszard ,’ cial de turiştii nord-ameri-
mei convocării grabnice a Jendrzej, operator macaragiu ,1 cani. Procedura de divorţ,
celui de-al VI-lea Congres al la uzina de maşini agricole \
PERU. In apropiere de partidului, a spus Edward „Pioneri, Stanislaw Kuzin- ■ care in S.U.A. durează ci
Cuzco a (ost descoperit în Gierek. ski, şeful Secţiei industrie u- l teva luni, nu-ţi răpeşte a
1911, cercetările continuînd ★ şoară, comerţ şi construcţii a \ ici mai mult de n zi. Par
pinâ ozi, vechiul oraş incoş După cuvîntarca rostită de C.C., Jozef Urbanowîcz, ge- l
Mochu Picchu, o combinaţie Edward Gierek. plenara a neral de divizie, şeful Dîrec- / lamentul mexican a inten
de grandoare şî sălbăticie, adoptat următorea hotărîre : ţiei politice superioare a ar- ) ţionat să emită o lege ca
a cărui arhitectură aparţine „Comitetul Central : matei poloneze, ministru ad- ^ re să interzică căsătoriile
perioadei imperiale incaşe. — Aprobă deplin aprecie juneţ i i apărării naţionale, şi i şi divorţurile „între două
rea făcută evenimentelor din Franeîszek Wisniowski. elec- \ trenuri", dar autorităţile o
In foto : Mochu Picchu, în decembrie şi sarcinile parti tromontor, brigadier la şantie- ^
conjura! de munţi de granit, dului trasate în declaraţia rele navale Gdnnsk-nord. 4 raşului s-au npus oncrgic.
a fost ani şi ani oraşul sacru Biroului Politic şi cuvînta- ★ unui atare proiect moti-
invincibil incaş. rea primului secretar al C C., Primul secretar al C.C. al \ vxnd că dacă valul de tu
tovarăşul Edward Gierek. P.M.U.P., Edward Gierek. a fj rişti veniţi din S.U.A. ar
— Recomandă guvernului dat citire scrisorii lui Stanis- k
să-şi continue mai energic ac law Kociolek, avînd urmâto- ' inlimpina greutăţi in acest
tivitatea privind precizarea rul conţinut : domeniu, veniturile oraşu
în continuare a sarcinilor a- „Fiind unul din membrii \ lui s-ar micşora cu peste
nuhiî în curs si ale cincina Biroului Politic care au fost .’ 60 la sută.
lului in ansamblu, în colabo prezenţi in timpul evenimen- 1
rare cu conducătorii şî spe- telor din decembrie pe lito- i
ralul de la Gdansk. nu am .
putut — în măsura respon- )
Redacţia Şl administraţia ziarului 1 Deva« etr. Dr. Petru Groza» nr. 35. Telefoane: 123 17 şî 115 88. Tiparul: Intrepr inderea poligrafică Deva. 44 065
sabilîtăţii politice cu care am l
fost investit — să preîntîm- 1
pin evoluţia extrem de corn- Í
plicatâ şi dificilă a acestor e- ^
venimente. 1
In legătură cu aceasta, '
conştient de responsabilitatea \
mea. fapt despre care am l
vorbit nemijlocit după aceste 1
evenimente, rog ComiteUiI \
Central să primească demi- \
sia mea din funcţia de mem- l
bru al Biroului Politic şî de ’
secretar al C.C". \
Comitetul Central a pri- l
mit demisia lui Stanislaw '
Kociolek. \
In afară de aceasta. Corni- t
tetul Central a primit demi- '
sîa lui Tgnacy Loga-Sowînski 1
din funcţia de irmmhru al Bi- 1
roului Politic al C. C. al ,
P.M.U.P.