Page 29 - Drumul_socialismului_1971_02

PROLETARI D IN TO A TE ŢĂR ILE. U N IŢ I-V Ă !

m Vii profesie împotriva

intervenţiei armate ameri-
%
cano-saigoneze în Laos

fi In Irlanda de'nord, ciocniri

| - violente între populaţia

| catolică şi armata britanică

| m „Apollo-14“ a amerizat

| @ Curier, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 5004 MIERCURI 10 FEBRUARIE 1971
4 PAGINI - 30 BANI

Marea întrecere închinată gloriosului

.s e m i c e n t e n a r al p a r t i d u l u i

La Exploatarea minieră Deva
\ Productivitatea | | Aport sporit la |

Start promiţător ; muncii la cote dezvoltarea bazei i

| înalte de materii prime \
în noul cincinal ! ; In acest an productivita- j I Printr-o scrisoare adre- \
: tea muncii fizice la nive- i sată redacţiei. tovarăşul 1
; Iul exploatărilor miniere t ing. Anton Lugeniu ne fa- i In complexul de factori care contribuie la sporirea produc­
Minerii din Deva au în­ la sută faţă de plan şi să re­ ; din Valea Jiului va spori j ce cunoscut că salariaţii \ ţiei agricole, chimizarea şi irigaţiile ocupă un loc de primă im­
cheiat ano] 1970 cu rezulta­ alizăm 500 000 lei economii. ; cu 4,5 la sută. La această | secţiei de explorări minie- j portanţă. Ca dovadă, pe seama irigaţiilor pe suprafeţele şi la
te pentru care nu pot fi a- Pentru respectarea cuvîntului ; creştere un rol de seamă” j ! re „Poiana Ruscăi" — Tc- j culturile unde se aplică udările, nivelul recoltei se dublează sau
Iribuite laude. Unele deficien­ dat e absolut necesar să se i il va avea factorul îneca- j liuc s-au angajat cu ţoale ; chiar se triplează.
te în organizarea muncii au acorde o atenţie deosebită i nizare care atinge un ni- I I forţele pentru intensifica- ; De asemenea, sporul de recoltă datorat fertilizări] terenului
fost completate şi amplifica­ creşterii productivităţii mun­ vel de 40 ia sută. realizat j \ rea lucrărilor de prospec- i reprezintă peste 30 la sută din producţia ce se realizează la hec­
te cu anumite condiţii obiec­ cii şi eficienţei economice. In în principal prin extinde- I j ţiuni şi explorare a zacă- ; tar pe suprafeţele unde se aplică îngrăşăminte. Apar, deci, intru
tive care s-au soldat în final această direcţie se concreti­ rea tăierii mecanizate în i i mintclor miniere, lărgirea \ totul justificate investiţiile ce se fac in vederea creşterii gradului
cu realizări sub nivelul aş­ zează eforturile întregului co­ abataje cu 50 la sută, în i j bazei de materii prime ne- i de chimizare şî extinderii suprafeţelor irigate.
teptărilor. Această situaţie lectiv. Realizările pozitive din galerii cu 130 ia sută. meş- j | cesare industriei noastre, j Prin puterea lor de sinteză, cifrele ne oferă o imagine grăi­
nedorită de colectiv a fost de această lună sînt primele ga­ teren indicelui de încărca- | 1 Astfel, colectivul de mun- j toare asupra saltului făcut în privinţa chimizării agriculturii ju­
multe ori obiectul unor ana­ ranţii că vom întlmpina semi­ | re mecanică în galerii cu j | citori. tehnicieni şî ingineri j deţului, ele oglindind in acelaşi timp dezvoltarea impetuoasă a
lize. căutări creatoare şi mă­ centenarul partidului cu suc­ j 04 la sută, precum şi a sus- j ! al acestei secţii a hotărît [ industriei noastre chimice. Astfel, in anul 1970 unităţile agricole
j tinerii metalice cu 2G la j | să realizeze peste planul a- :
suri Cu toate eforturile făcu­ cese însemnate şi sper să în­ j sută. i nual 300 ml de foraj, 15 ml j de stat şi cooperatiste ou utilizat peste 10 000 tone îngrăşămin­
te o serie de restanţe n-au cheiem primul an al noului ! de galerii, 50 ml puţuri ; te minerale, faţă de 7 473 tone folosite in 1965. ceea ce repre
putut fi recuperate integral. cincinal fără restanţe. j Desigur, un aport împor- j j cercetare şi 100 inc de şan- i zintă o creştere de aproape 35 la sută. Cunoscînd că, in medie,
— Cred că am tras maxi­ — Valorificarea superioară j tant in realizarea acestor | o tonă de azotat de amoniu aduce un spor de 3-4 tone griu sau
j sarcini îl vor aduce şi no- I j (uri. din care, pînă la 8 j
mum de învăţăminte din ex­ a resurselor proprii de mate­ ! mai a.c. 100 ml foraj, 15 ml j 15-20 tone rădăcini de sfeclă, iar la a tonă de superfosfat se
perienţa anilor trecuţi — rii prime şi materiale consti­ j ile maşini şi utilaje în curs I de galerii şi 20 ml puţuri ! realizează o producţie suplimentară de 1-2 tone griu sau 8-12
ne-a spus inginerul Teofil tuie o importantă sarcină j dc achiziţionare Astfel, j j cercetare. Lucrările supli- j tone rădăcini de sfeclă, reiese aportul substanţial al chimizării
Cremenaşiu, directorul Exploa­ pentru toate colectivele de | trebuie amintit faptul că j ; mentare se vor realiza pe ■ Io creşterea nivelului recoltelor.
tării miniere Deva. Am în­ muncă din industria noastră. j la mina Paroşeni este in ! 1 scama creşterii productivi- Deoarece pierderile medii anuale produse de agenţii fito-
j curs de montare cel de-a! !
ceput noul cincinal mult mai Cu ce contribuie Exploatarea j doilea complex mecanizat ■ | tăţii muncii cu 0,5 Ia sută patogeni, de buruieni şi dăunătorii animali se estimează la 35
bine pregătiţi ca să obţinem minieră Deva la realizarea ei? j care va asigura productivi- j i fată de plan şi folosirii la sută din recolta potenţială, eforturi deosebite s-au făcut şi se
rezultate superioare. Alături — In primul rînd urmărim | lăţi zilnice ce depăşesc 20 j j timpului de lucru în pro- fac pentru evitarea acestor pagube, lată de ce in scopul comba­
de această afirmaţie sint ci- să exploatăm raţional şi efi­ i tone pe post. In paralel ! j porţie dc 98 la sută. terii dăunătorilor culturilor agricole in judeţul nostru se folo­
teva fapte. In ultima jumă­ cient rezervele de minereuri i au fost studiate si posibi- De asemenea s-a hotărît sesc anual circa 1 000 tone substanţe chimice.
tate a anului trecut s-a pus pentru care s-au creat condi­ ; litătilc organizării mai ju- i ca prin reducerea consu- In ceea ce priveşte irigaţiile, demn de semnalat este faptul
în aplicare un minuţios pro­ ţii de valorificare. Râspun- j dicioa.se a muncii la fieca- j murilor specifice de mate­ că in perioada cincinalului trecut suprafeţele amenajate în jude
gram de aprovizionare raţio­ zînd indicaţiilor date de con­ 1 re lor de muncă, vizîndn-se ] vii şi materiale să se reali- ţul nostru au crescut de peste două ori, acordindu-se prioritate
nală a locurilor de muncă. Au ducerea partidului ne-am ori­ ; în primul rînd obţinerea l zeze o economie suplimen- terenurilor destinate cultivării legumelor. Ca urmare, compara­
fost găsite noi soluţii pentru entat şi spre alte resurse care j unor indici superiori de fo­ ] tară Ia preţul dc cost in tiv cu realizările anului 1965, producţia medie anuală de legume
organizarea fronturilor de păreau mai puţin avantajoa­ ; tosire intensivă şi evtensi- ! valoare de 300 OnO lei, din livrată in cincinal la fondul de stot a fost mai mare cu peste 30
lucru şi stimularea minerilor se. In ultima parte a anu­ j vă a utilajelor, măsuri ca- j care 50 000 (ei în cinstea fa sută.
după rezultatele dobîndite. lui trecut s-a experimentat j re au ca scop atingerea u- Sporurile mori şi constante ce se înregistrează la producţia
Pe baza unei acţiuni începu­ un sistem nou pentru separa­ j nor viteze de avansare I semicentenarului partidu- agricolă sint cele mai autentice argumente care pledează in fa­
te mai dc mult la mina Deva rea magnezitei din sterilul de i mult sporite pe ciclu. voarea extinderii permanente a chimizării şl irigaţiilor.
s-au mărit profilurile aba­ la flotaţie. Avem toate şan­ Cu ajutorul maşinilor de împrăştiat îngrăşăminte chimice,
tajelor la care se pretează sele ca în anul 1971 să asî-. in anul 1970 in judeţul nostru s-a fertilizat o suprafaţă de
asemenea soluţii tehnice. A­ gurâm siderurgiei noastre cir­ peste 37 500 hectare, cu aproape 8 000 hectare mai mult de-
cum se execută lucrări simi­ ca 8 000 tone fier in concen­ cît s-a realizat în anul 1965. In prezent agricultura judeţului
lare la Muncel. Acest lucru trat recuperat din sterilul de Noi utilaje !a centru! de reparaţii are in dotare peste 90 de maşini destinate administrării în­
permite o organizare mai la flotaţie. La ora actuală se grăşămintelor minerale.
raţională a muncii şi creş­ execută de asemenea lucrări
terea randamentului. In ul­ pentru valorificarea unor re­ cu detaşare a vagoanelor
timele luni s-au deschis noi zerve mai sărace de minere­ • Raportînd cantităţile de îngrăşăminte
cursuri de calificare şi s-a uri care se află In Veţel. Sînt
insistat ca şefii de echipă să sigur că în viitor vom putea din Simeria-triaj chimice folosite de unităţile agricole de stat
fie pregătiţi ca să poată e- aminti şi alte realizări.
xecuto şi puşcârile în abata­ Din sumarul schimb de pă­ şi cooperatiste din judeţ la suprafaţa arabilă,
je. Paralel cu acestea au fost reri am reţinut că atît con­ rezultă că în anul 1970 revin 178 kg azotat,
urgentate o serie de lucrări ducerea exploatării miniere Prin materializarea unor punere a trenurilor în staţia
de investiţii. După cum se cit şi ceilalţi salariaţi au în­ fonduri băneşti în valoare de Simerin-triaj să crească cu 20 superfosfat şi sare potasică la hectar faţă de
poate deduce există planuri ceput noul an cu ferma hotă- 8 000 000 lei. centrul de repa­ la sută.
şi intenţii bune. rîre de a demonstra practic raţii cu detaşare a vagoane­ Un efect deosebit de favo­ 132 kg cit reveneau în anul 1965, ceea ce re­
— Cum s-a încheiat prima că se poate realiza mai mult, lor din cadrul reviziei Sime­ rabil pentru activitatea cefe­
lună a anului 7 mai bine. mai eficient. Măsu­ ria-triaj a fost extins şi mo­ riştilor simerieni l-a constitu­ prezintă o creştere de aproape 35 Ia sută,
it dotarea centrului de repa­
— Mulţumitor. Minerii din rile iniţiate pînâ acum mai dernizat considerabil. Intr-o raţii cu un scufundător de
Deva îşi respectă sarcinile de trebuie însă completate Deşi clădire nouă, cu încăperi izo­ osii acţionat electric, capabil • In perioada cincinalului trecut, pentru ju­
late fonic, au fost amplasate
plan stabilite iar la Muncel disciplina muncii s-a îmbu­ să înlocuiască orice tip de
s-au dat circa 1 700 tone mi­ nătăţit substanţial faţă de al­ ateliere de reparat frîne au­ osie montată Prin folosirea deţul nostru s-au alocat de la bugetul statului
tomate, timoniere frînâ, stan­
nereu peste planul lunii ia­ te perioade şi la ora actuală duri de probă pentru ventila­ acestui scufundător se elimi­ circa 40 milioane lei în vederea finanţării ac­
nuarie. Sînt sigur că vom în­ se înregistrează un număr nă operaţiunile de transbor­ Stropitul culturii de cartofi împotriva gindacului din Colora­
cheia şi celelalte luni cu de­ prea mare de absenţe nemo­ toare şi robineţi mecanici şi dare a încărcăturii în cazul ţiunilor de protecţie a plantelor agricole, res­ do se efectuează aproape in exclusivitate cu mijloace meca­
pentru alte operaţiuni.
De
păşiri. tivate şi învoiri. Mai e loc asemenea au fost construite în care vagonul este pericu­ nice.
— De fapt colectivul ex­ destul pentru măsuri privind vestiare, sală de masă şi gru­ los siguranţei circulaţiei şi în pectiv în scopul combaterii bolilor şi a dăună­
ploatării şi-a luat un angaja­ organizarea muncii, aprovizi­ puri sanitare pentru munci­ acelaşi timp se reduce dura­ torilor.
ment. Există garanţii că va onarea cu materii şi materia­ tori. ta de imobilizare a vagonului
fi respectat ? le. cu piese de schimb. Prin Io maximum 0 ore, faţă de a­
— Cred că am studiat bi­ lichidarea cit mai urgent po­ Reparaţia vagoanelor cu proximativ 7 zile, rînd opera­ • Din fonduri proprii şi din creditele acor­
ne posibilităţile şi capacita­ sibil şi a acestor neajunsuri, detaşare se execută în flux ţiunea de înlocuire a osiilor
tea colectivului nostru Ne-am rezultatele bune obţinute de tehnologic continuu, ceea ce se făcea la atelierele de zonă date de stat, cooperativele agricole şi-au pro­
propus ca în anul 1971 să de­ colectivul de muncă al E.M a făcut ca durata reviziilor din Alba lulia. curat un număr de 8 aspersoare pentru iriga­ • \
păşim planul producţiei glo­ Deva în luna ianuarie pot fi tehnice şi a formării trenu­ Extinderea şi modernizarea
bale cu 714 000 lei. să mărim substanţial amplificate în vii­ rilor să fie redusă la jumă­ rea culturilor de legume, cerealelor şi plante­ B
productivitatea muncii cu 0,3 tor. T. ARDELEAN tate, iar capacitatea de eoni- centrului de reparaţii cu de­ CC ; 1 *
taşare a vagoanelor in sta­ lor de nutreţ.
ţia Simeria-triaj asigură cala
intervale relativ scurte de \\
timp întreg parcul de vagoa­ « • In perioada cincinalului 1966-1970, a­
C o n c u rs u l „O m a g iu p a rtid u lui“ ne să treacă printr-o repa­ gricultura judeţului nostru a beneficiat de a­
raţie curentă pe o durată de ■ i
,\
maximum 8 ore. ss proape 49 000 tone îngrăşăminte chimice, re­
la Hunedoara s-au încheiat venind, în medie, 514 kg la hectar. r,
. .
• Numărul maşinilor dc împrăştiat îngră­
¡Artiştii amatori| w şăminte chimice aflate in dotarea I.A.S. şi
st
îritiecerilefazei municipale 1 din Vulcan ! ss S.M.A. a sporit în ultimii cinci ani de peste In caz de nevoie, aspersoarele dau replica cuvenită ano­
\\
i j <S 3 ori. timpului secetos.
Sala mare a Casei de cul­ siune muzicii. Singurul lu­ de acum înainte aceeaşi | în concurs |
tură din Hunedoara a găz­ cru care mai poate fi dis­ strădanie şi pasiune, mem­ « y
duit duminică ultimul spec­ cutat este repertoriul aces­ brii acestei formaţii vor pu­
tacol prezentut in cadrul tei formaţii. Promovarea ei tea cunoaşte o afirmare şi I In laza municipală a !
jazei municipale a con­ la faza judeţeană este un mai deplină la faza jude­ | concursului formaţiilor de j
cursului artistic „Omagiu lucru meritat şi va trebui ţeană, la care au fost pro­ | amatori „Omagiu partidu- j
partidului" De această da­ să constituie un prilej de movaţi. | lui" — competiţie artistică i
tă, au intrat in concurs for­ mobilizare pentru perfecţi­ Cti puţine zile în urmă s-a i de anvergură închinată săr- j
maţiile de muzică uşoară şi onare, pentru alegerea unor încheiat şi concursul brigă­ | bătoririi semicentenarului i
soliştii vocali de la cluburi­ bucăţi mai melodioase Aşa zilor artistice care activează j partidului — Clubul mun- !
le muncitoreşti şi casa de cum. dc altfel nu procedat in întreprinderile munici­ j citoresc din Vulcan a evo- i
cultură. soliştii vocali Olimpia Bran piului Hunedoara. Juriul a ! luat cu formaţiile : fanfa- i
Spectacolul a fost deschis şi. P. Lorincz care, prin me­ avut o misiune dificilă de­ : ră. taraf, orchestră de mu- ;
de formaţia Clubului din lodiile prezentate, au ştiut oarece la concurs s-au pre­ ; zică uşoară, dansuri, an- j
Ghelar care. surprinzător. să-şi pună in valoare cali­ zentat 11 brigăzi S-au re­ ; samblu folcloric, solişti j
de nccasln dată nu s-a ridi­ tăţile reale de care dispun, marcat prin textul şi modul j vocali. instrumentişti şi ;
cat la nivelul ultimelor con­ cucerind in acest fel apre­ dc exprimare şi prezentare j dansatori. 70 de artişti a- 1
certe. remnrc\tul.u-sc lipsa cieri binemeritate din par­ a problemelor specifice lo­ j matori constituiţi în for- i Agenţia română de presă pendenţei şi neutralităţii Lao- liatii lor îşi asumă o grea tă a popoarelor din Indochî-
de sincronizare, de omoge­ tea juriului şi a numeroşi­ curilor de muncă din care • mafiile de mai sus au \ este împuternicită sâ declare: sului. După acţiunile agresi­ răspundere in faţa întregii na. guvernul şi poporul ro­
nizare. Foarte, bine au evo­ lor spectatori. fac purte brigăzile artistice \ smuls ropote de aplauze pu- j Intervenţia militurâ ameri- ve întreprinse nu de mult omeniri. mân cer sâ se pună neîntâr­
luat msu soliştii vocali Vn- Alcătuită din instrumen­ de la laminorul de 800 mm [ blicului spectalor, întru- : cano-saigonezâ în Laos a împotriva poporului cambod­ Interesele păcii şi securită­ ziat capăt agresiunii america­
sile Birnianu. A'. Topitcnnu tişti foarte tineri, orchestra şi secţia reparaţii electrice i nind şi exigenţele impuse j provocat o profundă îngrijo­ gian, intervenţia militară în ţii internaţionale cer nu in­ no- saigoneze în l/iios ! Este
si Popa Aron rnre nu fost dc muzică u ş o a r ă a Casei din CS. Hunedoara, şantie­ ! de calitatea interpret Arii. j rare si cea moi categorică dez­ Loos duce la agravarea si­ tensificarea operaţiunilor mi­ 'necesar sâ se respecte liber­
vroivfivnţi pentru (azn iude- de cultură din Hunedoara rul IV l C S.H., mina Tcliue : Alenliri s-au impus soliştii j aprobare din partea opiniei tuaţiei din această parte a litare ci curmarea acestora tatea. integritatea teritorială
trană. a avut O evoluţie bună. A­ şi brigada cooperativei meş­ i Ionel Dima. loan Nemeş, j publice din România, a în­ lumii, creează noi pericole oprirea vărsării de sînce. re­ şi independenta naţională,
tragerea trupelor SH A. din
dreptul sacru al acestor po­
pentru cauza păcii
Deşi redusă ea număr, or­ flaţi la primul lor concurs teşugăreşti Prestarea", In fi­ î Maria Spulber. Ileana Ne- j tregului popor român. Vietnam şi din întreaga Pe­ poare de a-şi hotărî singure
.bfidind cererile legitime a­
Recenta escaladare a răz­
chestra de muzică uşoară a m e m b r i i acestei formaţii aif jara acestora au mai fost i cuţa şi Ionel Drăghici. Din- j boiului în Peninsula Jndoehi- le popoarelor, ale opiniei pu­ ninsulă Indochinezâ, înceta­ moarta, fără nîci un amestec
clubului Siderurqistul s-a ştiut să treacă cu succes de promovate la faza judeţea­ I fre interpreţii muzicii u- j blice mondiale, câlcînd pro­ rea războiului împotriva po­ dinafară, de a-şi făuri un
bucurat de o bună nrimirc emoţiile debutului, făcîndu-sc nă brigăzile artistice de la 1 soare am rctinut numele j neză reorezinlâ o nouă ma­ priile declaraţii despre re­
din partea publicului. Tine­ remarcaţi prinlr-o armoni­ fabrica de aglomerare nr. 2. i Maria Cojocarii. Ulisabeta j nifestare a politicii imperia­ glementarea pe cale politică poarelor din această zonă. viitor paşnic potrivit voinţei
rii. interpreţi, s-au dovedit şi exploatări utilaje. [ Bugan. Elconora Necuţa. j liste de agresiune şi înrobi­ a conflictului din Indochina Renfirmîndu-şî si c-u acest şî ^aspiraţiilor lor, cauzei pă­
buni cunoscători ai instru­ zare frumoasă, prin ţinuta re a popoarelor, o încălcare şi extinzând războiul. State­ prilej sprijinul şi solidarita­ cii şi securităţii internaţio­
mentelor, durui.ndu-sc cu pa- scenică. Dacă vor depune şi MARIN NEACŞU ^ T. MUCUTA | flagrantă a acordurilor de la nale.
V __________________ __________ -J Geneva, a suveranităţii, inde- le Unite ale Americii şi a- tea deplină cu lupta dreap­