Page 30 - Drumul_socialismului_1971_02

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5004 9 MIERCURI 10 FEBRUARIE. 1971
s
sa

Cinci decenii sub steagul atotbiruitoarelor idei ale marxism-leninismului

UCKJUUA M C A II ŞTIUT* Şl I M M

CU MUSTIT - IZVOARE ITT FORŢEI PARIIDUIII!

Destinele ţâri! noastre din liză a drumului parcurs, a cent mal mare pev autonomia aşezlnd această dezvoltare In
ulttmtl 50 de ani, perspective­ experienţei dobîndite în ope­ Conf, unlv. dr. organelor la nivelurile locale, concordanţă cu cerinţele re­
le evoluţiei sale, realizarea ra de edificare a ţârii, în con­ MARIN VOICULESCU prin respectarea strictă a voluţiei ştiinţifice şl tehnice
aocletâţll socialiste multilate­ strucţia de stat, în activitatea principiului centralismului contemporane, cu cerinţele
ral dezvoltate sînt Incontes­ soclal-politlcâ şl educativă. democratic. In perioada care dezvoltării ştiinţei, învâţâ-
tabil legate de existenţa ţl Partidul nostru porneşte de lumina ce pun In mişcare şi a trecut dte la Congresul al mîntulut, cu exigenţele Im­
in întimpina- activitatea partidului nostru, la faptul că târla şi Invincibili­ asigură funcţionarea întregu­ Nicolae Ceauşescu — Comite­ puse de ridicarea continuă a
IX-lea — arată tovarăşul
tatea sa constau în aceea că
nivelului de trai ; elaborarea
a Partidului Comunist Român.
lui angrenaj nl orlnduiriî soci­
Nlclcînd poporul român nu el se călăuzeşte în întreaga sa aliste. La rlndul său, partidul tul Central a desfăşurat o unui ansamblu de măsuri re­
a avut In fruntea sa un cîr- activitate după cea mal îna­ se regenerează continuu sub amplă activitate pentru îm­ aliste privind perfecţionarea
multor încercat — în lupte, în intată concepţie despre lume impulsul puternicelor fascicu­ bunătăţirea structurii organi­ relaţiilor de producţie socia­
rea semicen­ bâtfillile de clasă Împotriva şi viaţă, învăţătura marxist- îndreaptă continuu spre el zatorice şi lărgirea atribuţii­ liste la noi în ţară ; dezvolta­
le de energie şi lumină ce sc
burgheziei, a tuturor forţelor
rea democraţiei socialiste ca
ieninistâ. Aşa cum se preci­
lor organelor locale de partid,
reacţionare, cu o Ideologie zează în raportul prezentat dîn rîndul naţiunii noastre pentru apropierea conducerii cerinţă fundamentală a pro­ F.F.A. Viscoza Lupeni, spălătoria chimică a bobinelor de
atît de clarâ, în concordanţă la cel de-al X-lea Congres al socialiste. Putem spune că politice de unităţile produc­ gresului social al ţârii ;■ politi­ mătase artificiala.
cu Interesele clasei muncitoa­ P.C.R.: „Partidul comunist partidul comunist îndeplineş­ tive şi soclal-culturale. In ac­ ca ştiinţifică de rezolvare a In foto : Muncitoarea Argentina Prună pregătind un nou
a ştiut să unească, pe baza
tenarului re, ale ţârânlmli, ale intelectua­ politicii sale marxist-leninls- te rolul de centru vital al în­ tivitatea organelor centrale şl problemei naţionale etc. lot de bobine pentru spălat.
locale ale partidului s-a sta­
Strins unite în jurul parti­
lităţii— aţa cum este Partidul
tregului nostru sistem social.
Comunist Român. Izvorît ca
trainic
tornicit
principiul
tregului popor în lupta pen­
sociale, toţi oamenii muncii,
o necesitate politică obiectivă, te, eforturile creatoare ale în­ Funcţionarea normală a aces­ muncii colective, condiţie e- dului, toate clasele şl păturile
tui centru reprezintă condiţia
6enţialâ
rezolvarea
pentru
ca singur for care a putut re­ tru edificarea noii orîndulri sine qua non a dezvoltării competentă a sarcinilor mul­ indiferent de naţionalitate —
sociale".
aliza ca nimeni altul împleti­
români, maghiari, germani şl
partidului rea mişcării muncitoreşti re­ col care a produs modificări în continue a societăţii socialis­ în faţă. Totodată conducerea de alte naţionalităţi — !şl a­ 110 000 b£
Experienţa jumătăţii de se­
tiple şi complexe ce ne stau
te. De aceea trebuie să acor­
voluţionare şl progresiste din
măsura
duc contribuţia, pe
dăm o atenţie
permanentă
ţara noastră cu învăţătura harta economică, socială, poli­ întăririi partidului, perfecţio­ de partid atrage atenţia că posibilităţilor lor, la prospe­
marxlst-lenlnlstâ, care a ştiut tică a ţârii de importanţă nării formelor de organizare trebuie să înlăturăm cu ho- ritatea societăţii socialiste
De curînd, Casa de cultură excepţională a semnificat şi târîre deficienţele care mai multilateral dezvoltate. Mal
a sindicatelor din Petroşani să orienteze eforturile revo­ semnifică o legătură indes­ şl metodelor sale de lucru, persistă în activitatea orga­ mult ca oriclnd, toate orga­ SPECTATORI!
a avut ca invitat pe profe­ luţionare ale tuturor detaşa­ tructibilă între partid şi na­ cimentării unităţii sale". nizatorică de partid, în orga­ nizaţiile de masă şl obşteşti,
mentelor
cetăţenilor patrie!
Un accent deosebit s-a pus,
sorul universitar dr. doc. noastre din victorie în victo­ ţiunea nostră socialistă, Intre îndeosebi de la Congresul nizarea muncii concrete pen­ toate forţele sociale se simt
Ladislau Banyai, vicepreşe­ rie, partidul comuniştilor «-a partid şl întregul popor. In al IX-lea, pe delimitările tru înfăptuirea sarcinilor, în mobilizate de comunişti la
dinte al Academiei de ştiin­ acoperit în întreaga sa activi­ acest sistem social complex competenţelor şl răspunderi­ îndrumarea şi controlul între­ traducerea în viaţă a politicii După 42 de zile de intensă frumuseţile sl bogăţiile pa­
ţe sociale şi politice din Bu­ tate de glorie, respect şl pre­ partidul comuniştilor are ro­ lor care revin partidului în gii activităţi. îndrăzneţe, încurajatoare, pro­ emulaţie spirituală, Festiva­ triei", „Din marile realizări
cureşti, care a conferenţiat ţuire din partea tuturor for­ lul politic hotârîtor, suprem. ansamblul său şi diverselor Sarcinile complexe, inedite movată de partid pentru cin­ lul filmului la sate, această ale Republicii Socialiste
despre „Rezolvarea marxist- ţelor sociale. Sub conducerea sa sînt an­ organe de partid, de sus şi pe care construcţia socialis­ cinalul pe care l-am început, amplă acţiune cultural-artis- România", ciclurile pe teme
leninistă a problemei naţio­ Procesul îndelungat, anevo­ trenate la dirijarea treburilor pînâ jos, în comparaţie cu a- mului le pune In faţa parti­ pentru dezvoltarea ţârii în ticâ dedicată întîmpinării se­ folclorice, filmele istorice,
nale in România socialistă". ios de realizare a societăţii civice, de sus şl pînâ jos, trlbuţiile şl răspunderile ce dului, ca for politic suprem perspectivă. micentenarului partidului, s-a grupajele pentru copil.
Expunerea a trezit un larg multilateral dezvoltate a pus toate organizaţiile de masă şi revin organizaţiilor de masă care poartă răspunderea pen­ încheiat. Peste 110 000 spec­ — Ce a adus nou festivalul
interes tn rlndul publicului în faţa partidului nostru sar­ obşteşti, toate structurile po­ şi obşteşti, organelor statului. tru destinele ţării, au solici­ Edificatoare In acest sens tatori au urmărit, pe ecranele de curînd încheiat 7
local care a umplut plnă la cini deosebit de complexe, litice şi sociale ce activează Intr-un cuvînt, s-a urmărit o tat şl solicită capacitatea cre­ sînt cuvintele rostite de către a 162 cămine culturale, une­ — Pentru realizarea sco­
refuz sala mare a casei de multiple, pretenţioase. Sur­ Sntr-un sector sau altul al e­ mai clarâ departajare a locu­ atoare, forţa mobilizatoare a tovarăşul Nicolae Ceauşescu le din cele mai semnificati­ pului propu6 — o cit mal lar­
cultură. In continuare, a ru­ prinderea legităţilor generale conomiei, ştiinţei, culturii lui şl rolului fiecărei struc­ partidului nostru. Am putea la expunerea cu ocazia şe­ ve realizări ale cinematogra­ gă şi completă cunoaştere a
lat filmul românesc „Dacii". ale construcţiei socialiste, ca­ etc. Dialogul cu masele, cu turi politice In parte, în con­ menţiona aici că partidul nos­ dinţei Comitetului Executivei fiei româneşti si mondiale. unor producţii cinematografi­
„Secretul" efervescenţei aces­
C C. al P C.R şl a guvernului
nalizarea eforturilor plenare toţi factorii Investiţi cu pu­ textul întregului sistem soci- tru, prin întrega sa politică din 25 noiembrie 1970 : Glorio­ tor zile, mobilul noului, pre­ ce, cu întreg complexul de
idei pe care-1 aduc. am cău­
★ ale muncitorilor, ţăranilor, In­ tere în societatea noastră, a­ al-polilio de la noi. In esen­ internă şi externă, a reuşit să sul nostru partid, călit în lupte zent la actuala ediţie a Fes­ tat sâ dăm fiecărei vizionări
telectualilor, ale tuturor ca­ sigură caracterul realist al ţă, s-a avut In vedere îmbu­ rezolve în chip original, spe­ revoluţionare de o jumătate tivalului filmului la sate,
Tot In cadrul Casei de cul­ tegoriilor de oameni al mun­ politicii partidului nostru, nătăţirea formelor de cuprin­ cific, pornind de lă realităţile proporţiile evenimentului.
tură din Petroşani a avut loc cii din patria noastră spre caracterul el ştiinţific, recep­ dere a muncii politice susci­ concrete ale ţârii noastre, de secol, care conduce de permanentizările cerute de Astfel, cu ajutorul activişti­
acestei
peste un sfert de veac desti­
concluziile
acţiuni
de curînd un spectacol de înfăptuirea socialismului, ca o tivitatea la tot ceea ce repre­ tate de fiecare resort; conti­ multiple aspecte ale econo­ nele poporului român, va fa­ ne-au fost împărtăşite, intr-o lor culturali local! ş-a rea­
gală cu filmul românesc primă fază a societăţii comu­ zintă nou. Fâcînd o apreciere nua perfecţionare a sistemu­ miei, culturii, ştiinţei, învâ- ce totul pentru a se dovedi şl discuţie avută de curînd, de lizat un mare număr de ac­
„Canarul şi viscolul“, ce o­ niste, a asigurat şl asigură mai largă asupra acestor as­ lui de diagnoză şi prognoză ţâmîntuluî etc. Aceste contri­ către Emeric Horovitz, direc­ ţiuni cultural-educative pe
glindeşte in genericul său as­ stima şl preţuirea partidului pecte, tovarăşul Nicolae politică la toate nlvelurile.de buţii pot fi relevate în ceea în viitor la înălţimea încre­ torul Întreprinderii cinemato­ marginea filmelor, simpozioa­
pecte din activitatea parti­ nostru, încrederea neumbritâ Ceauşescu, secretarul general luare a deciziilor ; statornici­ ce priveşte elaborarea căilor derii întregii naţiuni, condu- grafice judeţene ne, acţiuni carte-fllm, pre­
dului nostru. La spectaco­ a poporului în capacitatea şi al partidului nostru, precizea­ rea principiului muncii co­ dezvoltării forţelor de pro­ cînd cu deplin succes măr.ea- — Ce s-a urmărit, tovarăşe zentări festive, întîlnlrl cu
lul de gală a participat ac­ loialitatea sa. ză că ! „Partidul reprezintă lective, ca trăsătură caracte­ ducţie În condiţiile concrete ta operă de făurire a societă­ director, printr-o acţiune cu realizatori a! filmelor, con­
triţa Marla Rotaru, de la Aniversarea a 50 de an! de nucleul în jurul căruia gra­ ristică atît pentru activitatea ale ţârii noastre, pornind de filmul de asemenea largi cursuri „Cine ştie, ciştigâ*
Teatrul de stat din Ploieşti, îa înfiinţarea gloriosului nos­ vitează întreaga societate şi pe linie de partid cît şi pe la nivelul moştenit de la re­ ţii socialiste multilateral dez­ proporţii ? etc., acţiuni prin care vizio­
una dintre protagoniste care tru partid prilejuieşte o ana­ de la care radiază energia şi linie de stat. S-a pus un ac­ gimul burghezo-moşieresc şi voltate In România. — Cunoaşterea. Am dorit nările au fost îmbogăţite.
a vorbit despre realizarea sâ fie văzute, cu acest prilej, S-au bucurat de o apreciere
filmului, trecind in revistă de către numeros» spectatori, deosebită prezentările filme­
ctteva aspecte ale acţiunii. un număr mare de filme deo­ lor „Sentinţa". „Canarul si
O intilnire asemănătoa­ P ro filu ri d e fin ito rii sebit de valoroase prin boga­ viscolul", „Pădurea spînzura-
re a avut loc şi la Lupeni. tul lor conţinut de idei, prin Ulor". „Baltagul" „Răscoa­
la", serile folclorice organiza­
S mesajul lor. prin realizarea te !n jurul documentarelor
★ întocmeşte, din cînd In cînd, artistică. Şi nu ne-a mulţu­ cu acest specific etc.
Două prenume o situaţie statistică referitoare mit ideea unei simple vizio­ — Am asistat deci la un în­
Consiliul orăşenesc al Or­ la vechimea şl gradul de pre­ nări ci, mai ales, a Înţelege­ treg complex de factori cul­
ganizaţiei pionierilor din Ha­ gătire o! angajaţilor. Prima rii acestor producţii, a unei turali mobilizaţi în realizarea
ţeg a prilejuit purtătorilor rubrică cuprinde angajaţii pî- efective îmbogăţiri spirituale aceluiaşi deziderat — o cît
cravatelor roşii din această Un boieţandru de 20 de — Care-i numele şl care nă la 5 ani vechime cu 4 cla­ a spectatorului de film de la mai mare şi mai conştientă
zonă o emoţionantă mani­ ani, îmbrăcat altfel decit prin prenumele? se elementare. Ion Vosile o sat. afluenţă de public. Care sînt
festare Închinată aniversării părţile noastre, timid, cu ochi Nu se putea distinge care pornit şi el de Io această ca­ — Care au fost mijloacele concluziile ce se detaşează a­
a 50 de ani de la crearea mari, căutători, a intrat pe din cele două prenume are tegorie, 02i oflindu-se în gru­ de realizare a acestor inten­ cum, la încheierea ■ fcstix'ahj- '
Partidului Comunist Român. pooria minei Petrilo. La an­ v ralul de o-l defini. Parcă'între pa o lll-a, aceea a angajaţi­ ţii ? lui ?
Copiii au avut ca oaspete pe gajare i s-au (uot, firesc, da­ . o mulţime de cîteva mii de lor cu o vechime de 11—15 — Răspunsul întrebării
tov. Nicolae Zamora, prima­ tele personale. Le-a comuni­ oameni, cîţi lucrează la Pe­ ani. Pornind de Io această schiţează, de fapt. întreg — Acţiunile reuşite din ca­
rul oraşului, care in cuvin­ cat simplu, cum este el : năs­ trilo. mal are însemnătate ca­ statistica observăm că Ion o conceptul de desfăşurare a drul acestei manifestări au
te calde, a făcut o incursiu­ cut îr» anul 1936, în comuna re e nume şi core prenume. luat-o înaintea calculelor hir- festivalului. Acordînd Impor­ demonstrat eficienţa practică
ne in trecutul, prezentul şi Mazîru-Broila, cinci clase ele­ Ion Vosile tot s-o contopit cu tiel, înaintea timpului. Aproa­ tanţa cuvenită mijloacelor de a colaborării, a împletirii di­
viitorul Haţegului. Portretul mentare, necalificot. mulţimea, o devenit anonim pe nimeni n-a ştiut cînd a ter­ agitaţie vizuală : programe i­ feritelor modalităţi ale acti­
oraşului a fost împlinit de — Vrei sâ te foci miner ? în efortul unui colectiv. A luot-o, minat cursurile liceului, iar ari lustrate, afişe cu decupaje de vităţii culturale cu filmul.
cifre şi fapte, desprinse din — Do, miner. cum fac toţi începătorii, de puţini ştiu că Ion se află în titluri, actori, secvenţe de Ele vor trebui preluate şi
eroismul cotidian al locuito­ - AI mol lucrat în vreo mi­ Io vagonetar în brigadă. Au film. fluturaşi, invitaţii etc., continuate de directorii că­
rilor, şi de îndemnul pe care nă? trecut ani în care doar ortacii anul IV ol Institutului de mine am făcut din timp cunoscute minelor culturale — răspun­
primarul oraşului l-a adre­ - Nu, n-om mal lucrat. lui ştiau ce mol foce. Pînâ Io din Petroşani, la secţia sera­ acţiunile de amploare din zători direct de activitatea
sat celor mici de a fi recu­ - O so-ţl fie corn greu. un moment dat, cînd condu­ la. Pe panourile fruntaşilor cadrul festivalului, acţiuni ce cinematografică din unitatea
noscători pentru grija pe ca­ — Tovarăşe şef, mai uşor cerea sectorului o hotărît so-l lor. Ar fi, alături de cîşti-
decit sâ nu fii nimic în vio­ promoveze şef de brigadă. De numele său continuă să apară au fost grupate tematic pe gurile spirituale efective ale
re partidul le-o poartă. cicluri de filme artistice sou color peste 110 000 spectatori,
lă atunci, corn la începutul cin­ pentru că, brăîleonul, nu şi-a
Intllnirea din sala teatru­ Băiatul nici nu ştia cu ce cinalului trecut, numele său părăsit brigoda. Omul lucrea­ documentare. S-au bucurat, cel mal însemnat şi mobili­
lui din localitate s-a înche­ fel de „şef" stă do vorbă, şl a început să apară pe panou­ ză în schimburile de diminea­ astfel, de un deosebit succes zator succes al actualei edi­
iat cu spectacolul „Te slă­ nici n-oveo însemnătate asta, rile agitaţiei vizuale. In apa­ ţă şl de noapte, lor dupâ-o- grupajele de filme ce oglin­ lii « festivalului.
desc politica externă a parti­
renţă lucrurile ou rămas Io
vim, partid al celor ce mun­ dar o ţinut să-şi spună un acest stadiu. Brigoda pe care miază îşi formează un nume dului sî statului nostim, do­
gind, o părere sau poate chior
cesc", vibrant omagiu adus o conducea căpătase un nu­ nou. Băiatul cu două prenu­ cumentarele „Sâ cunoaştem Convorbire consemnată de
I. LASCU
partidului părinte. o convingere. me Io mina Petrilo. Foarte
— Şl cum zici că te chea­ me işî face în Valea Jiului un
puţini ştiau însă ce se oscun-
mă? de sub oceastă aparenţă. nume. Acesta îl va defini cel
★
- Ion Vosile. In întreprinderile noastre se mai bine.
Principiile ce stau la bma „C îm p u p îin ii“
politicii externe a partidului tăfii noastre, despre condiţia
şi statului nostru au consti­ socialistă a existenţei uma­
tuit tema unui reuşit simpo­ Lecţia de etică ne, despre manifestarea lar­ Am văzut in miezul verii dăm răspunsuri. Mă gindeam
zion, organizat de Comitetul gă a calităţii, a personalită­ ■ Cimpia Bărăganului şi m-am că, de fapt, cimp înseamnă
ţii, expunindu-şi, de fapt, minunat de fiecare dată de pline, deci fertilitate. In ca­
de partid al comunei Vaţa de Citeam in iarna anului Cu vreo 10 ani în urmă propria existenţă, a tovară­ înfăţişarea ei maiestuoasă;
Jos Dezbaterile din cadrul Aspect de muncă din secţia freză o Uzinei de utilaj minier 1949 un reportaj de o pagi­ l-am intîlnit pe bătrinul An- şilor săi de muncâ şi de mi-au mingiiat privirile hol­ zul de faţă, insă, imi plăcea
să fac trimiteri, să nu înţeleg
simpozionului, susţinute de Petroşani. Foto : N. MOLDOVEANU nă in „Scinteia", dedicat drica la mina Barza. Ce fă­ idei, căci este şi secretarul dele Banatului şi Dobrogei; prin inspirata denumire nu­
profesorii Sabin Selagca, Li­ brigăzii comunistului Andri- cea acolo ? Ajuta la creşte­ unei organizaţii de bază de am străbătut Burnasul la mai holdă şi pîine, deoarece
ca Ludovic, de la mina Ani- rea de noi cadre de mineri.
dia Pleşan şi de Viorel Rusu, noasa. 11 urmăream pc acest Soţia ii aducea, săptăminal, la marele agregat. vremea cînd auriul spicelor in acest colţ de ţară — de
Alăturaţi condiţiile in ca­
locţiitorul secretarului comi­ om in freamătul nemaipo­ haine curate din Aninoasa. re se exprimă cei doi An­ prevestea plinea cea nouă. unde îşi trage fiinţa însuşi
Dar iată că intr-o zi stră­
tetului de partid pe comună, menit al şuturilor in care se Omul a dat ţării oameni de drica. Saltul temporal este bat pitoreşlile meleaguri ale neamul românesc — fertilitate
inseamnă tradiţie istorică şi
au fost întregite de pelicu­ Congresul al IX-lea al U.T.C. dădeau 10-15 norme. Se dă- aur. sărac pentru a defini rea­ judeţului Hunedoara şi din culturală, inseamnă bărbăţie şi
Zilele trecute am citit o
rimau prevederi de plan sub
lele cinematografice realiza^ loviturile zdrobitoare ale anchetă largă, tot in „Scin­ litatea. Trebuie să-l măsu­ goana maşinii imi las privi­ dirzenie, inteligenţă şi perse­
rile să alerge peste o clmpie
te cu prilejul vizitelor făcu­ ciocanului de abataj, ale u­ teia", in care al doilea erou răm in parabola pe^care o imensă. Tovarăşul dc drume­ verenţă. Noţiunea de pline
înscrie el, intre doua punc­
mă trimitea
înapoi la stră­
te de tovarăşul Nicolae Soiul meleagurilor nor inimi care băteau cu investigat — după Costin te ce nu se pot compara. ţie îmi spune : buni : la Horia, la lancu de
Ceauşescu în Iran şi Franţa. mare putere pentru ţara ce Murgescu, membru a două Un singur element rămîne — Âsla-i cîmpul pîinii!
avea atita nevoie de cărbu­ academii române — este Hunedoara, la Aurel Vlaicu;
ne ! Apoi, multe zile i-am Ludovic Andrica. Unul din­ statornic, anume că bătrinul Am tresărit. Ştiam că de mă îndemna să mă gindesc
★ aşteptat brigada la puţ. Era tre cei mai reputaţi lamina- i-a dat fiului nu numai nu­ aici s-a ¡nălţat tn văzduh pri­ din nou la lupta minerilor
mul avion de construcţie me­
mele şi prenumele neştirbi­
din Valea Jiului contra asu­
ţului cinrf ieşeau eroii. Băr­
Detaşamentul clasei a VJ-a haţegsne multă lume în preajma, pu­ tori ai Hunedoarei. Este ma- te. Dacă bătrinul Andrica talică din ' lume, ol cărui pritorilor. Mă gindeam apoi
nevrant la caja
celui mai
constructor şi pilot a fost A­
va citi aceste rtnduri, să-i
D de la Şcoala generală nr. baţi, femei şi copii cu flori modern laminor al ţării, a­ crească inima de bucurie urel Vlaicu. la prezent, fa acest prezent
făurit de mîinile oamenilor
6 din Hunedoara a organi­ şi cinta fanfara. Ii priveam . colo lingă im centru de cal­ Am tresărit, deci, nu pen­
Ion Prejban. Un nume ca­ de subinginerl. E prezentă ca azi pe cosmonauţi. Li se cul electronic. Este fiul fos­ pentru întregul curs de eti­ eliberaţi de asuvrire. Priveam
zat o vizită la Muzeul jude­ re se pierde in anonimatul apoi — tn acelaşi fel — la spuneau cuvinte calde şi tului miner. Poartă cu re­ că predat fiului său. tru că n-aş fi cunoscut locu­ firele de grtu răsărite des ca
ţean Deva. Cum elevii au de muncitori care lucrează internatele unor licee şi bărbăteşti, iar ei se înecau porterul o discuţie elevată rile. Mai trecusem pe aici şi peria şl, imaginar, prelun­
dată
încercasem de fiecare
stăruit îndelung asupra do­ la I I.L. Haţeg. Şi, totuşi, un şcoli profesionale din De­ fn emofia cinstei simple. despre perfecţionarea socie- CORNEL ARMEANU acea emoţie pe care toţi o geam simbolic Cîmpul pîinii
cumentelor şi facsimilelor ce nume cu rezonanţă. La pa­ va, ca şi în magazinele de încercăm cînd ne aflăm în a­ pină la Lonea şi Vulcan, la
noul de onoare te priveşte mobtlfl din Alba lulia, Tîr- semeţia furnalelor Hunedoa­
înfăţişează lupta oamenilor un chip tlnăr. Sub fotogra­ gu Jiu, Brad şi peste lot / ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ N propierea unor locuri care e- rei, la aurul Bradului, la Ter­
muncii din judeţul Hune­ fia lui, inscripţia e laconi­ unde se vlnd canapele tip vocă momente glorioase din mocentrala din Mintia — ti­
istoria neamului. De altceva
doara sub conducerea par­ că : „Ion Prejban — Mm- „Diham" şi „Carpaţi", lu­ tresărisem t imi plăcuse de­ na dintre cele mai originale
tidului, în ziua următoare plar". , crate la 1.1.L. Haţeg de e- Ce au însemnat pentru dumneavoastră anii cincinalului? numirea ; era poate una din­ din Europa in ceea ce pri­
veşte procedeele de construc­
chipa din care face parte şi
vizitei, la şcoala hunedorca- Transferat de la coopera­ Ion Prejban. tre cele mai izbutite meta­ ţie; prelungeam Cimpul pli­
tiva meşteşugărească „Rete­ fore pe care le auzisem vreo­
nă s-a organizaf o dezbatere. zatul" prin unificare, uce­ „Aici am crescut, aici !n drum spre Deva, venind — Ce a fost nou în munca - Vă referiţi la autobuzele dată Nici în Bărăgan, nici tn nii plnă la comorile folclorice
In cadrul acesteia, elevii au nicul acelui an — 1959 — m-am format pentru viaţă. de la Tirgu Jiu, autobuzul T.V, dumneavoastră ? T.V. ? Burnas şi nici in oftă parte ale Orăştiei şi Haţegului, pi­
evocat figuri ale comunişti­ înscria în cartea vieţii, ca Întreprinderea îmi este a - cursă rapidă - se „odih­ - Ne am constituit In bri­ - Numai din astea avem in n-am auzit să se spună vreu­ nă la Simerîa şi Călan, pen­
tru că de fapt acestea sint
un moment evocator, primi­ doua casă!" — ne-a spus el neşte" citeva minute in Ha­ dotare. Pot spune că fabricăm
lor hunedoreni, desprinse din cu citeva zile tn urmă. Con­ ţeg, li adresăm şoferului lacob gadă, împreună cu loan Şte- nei tarlale „Cîmpul pîinii", dimensiunile adevărate ale
presa vremii. rea sa în organizaţia revo­ la noi in ţară maşini moderne, deşi poate tocmai acolo denu­ clmpului, pe întinderea că­
luţionară de tineret. In e­ statarea e şi un angajament Popa. de la Autobaza Deva, de calitate. mirea s-ar fi potrivit cel mai
Tot la şcoala generală nr chipa celor 14 timplari ce privind achitarea onorabilă întrebarea : „Ce au însemnat - Pe ce vă întemeîoţi afir­ bine. Nu l-am întrebat pe to­ ruia este astăzi o revărsare
6 — ne scrie prof. Marius execută mobilă—comandă de sarcinile care îi revin ca pentru dumneavoastră cei 5 maţia ? varăşul de drumeţie nimic de energie umană şi materi­
pro­
ală, plămădindu-se, la
Constantine seu — s-o des­ lucrează acum şi comunistul muncitor. SATISFACŢII... - De la an fa an motorul despre geneza metaforei. E­ priu şi la figurat, pîine pen­
...Şi, dacă Inlr-o zi din fe­
făşurat o suită de acţiuni Ion Prejban. Şi în pricepe- ani ?", e îmbunătăţit calitativ, dovadă xistă momente cind preferăm tru marea masă a ŢARII.
rea pe care el o dovedeşte, bruarie, il veţi tntilni îm­ - Sute de mii de kilometri că putem realiza economii de să discutăm cu noi inşine, să
menite să trezească in sufle­ restul tinerilor văd un gră­ brăcat în strai de sărbă­ benzină. S-a îmbunătăţit sus­ ne punem întrebări şi să ne
tul elevilor admiraţie, res­ itor exemplu. Preţuirea de toare, să ştiţi că pleacă la parcurşi. Nu ştiu cîte, n-am pensia, sistemul de direcţie, PETRE SURUPACEANU
pect şi ataşament faţă de ac­ care se buc\tră este dovedi­ Bucureşti. Conferinţa orga­ făcut socoteala, dar ştiu că fan şi Andronic Grosu lucrăm
tă de poza prinsă la panoul nizaţiei judeţene a U.T.C. întotdeauna cu economii de de frinare... Sâ nu mai vor­
tivitatea acelora care in anii pe două autobuze. Maşinile
dc onoare, ca şi de cuvinte­ i-a încredinţat nobilul man­ bim despre ospect, despre
grei ai ilegalităţii au luptat le tovarăşului Constantin dat ca, alături de alţi’ ti­ benzină şi întotdeauna cu de­ rulează mai mult, sînt mai bi­ confortul creat călătorilor... Prin cursuri de ridicare !
pentru libertate şi dreptate, Peirescu — secretarul comi­ neri, să-şi reprezinte cole­ păşiri de plan. ne îngrijite. De asta depind
precum şi faţă de realizările tetului de partid din unita­ gii de generaţie — munci­ - Aţi condus aceeaşi maşi­ realizările noastre. Eu zic că - Cum reuşiţi să îndepliniţi a calificării
tori. ţărani cooperatori, stu­
înfăptuite sub conducerea tea in care lucrează: ..Sînt nă ? lucrăm mai bine decît de u­ şi otribuţiile taxatorului ?
mulţi timplari în întreprin­ denţi, elevi etc. — Ia cel - Cu puţină strădanie. Şi cu
partidului. Cele mai reuşite derea noastră, dar el se nu­ de-aI IX-lea Congres al U- - Am dus autobuzul la do­ nul singur. Rezultatele <le prestigiu dobîndite de colectivul de
acţiuni de acest fel aparţin mără printre rei mai buni!“. viuuii Tineretului Comu­ uă reparaţii capitale. Acum - Aţi rămas vreodată in po­ multă grijă, eu atenţie faţă de muncă al l.t'S. Hunedoara sint nemijlocit legate de
preocuparea sus(imită ce se manifestă în privinţa ri-
detaşamentelor claselor a Cine vrea su-l cunoaseă nist. E şi aceasta un înalt este în o treia. L-am dus şi no. cu călătorii în drum ? pasageri, călătoria poate fi (licării calificării profesionale a lucrătorilor. Edifica- I !
semn al preţuirii şi sfimpi
IV-a A şi C, intitulate .,Da­ nu-i nevoie să meargă la de astă dată cu norma de plăcută.
Haţeg Mun^n /ui e prezen­ dc care se bucură timvlnrul - Cine, eu ? Nu ! Nici eu, tor esle faptul că în anul trecui s-au pregătit peste
lă de foc şi singc'* şi „Sa ne tă $> la Hunedoara. in Ion Prejban de la I I L. Ha­ rulaj intre două R.K.-uri (re­ nici Ştefan şi nîci Grosu. Ma­ Minutele s-au scurs şi oro MO do muncitori prin cursuri de scurtă durată, cu i
cunoaştem patria". mol-.jlierul modernului Ho­ ţeg, paraţii capitale—n.n.) depăşită şinile sint bune şi dacă le în­ plecări: a întrerupt dialogul. participare în producţie, in meseriile de dulgheri, ?i. \
Manifestările au fost înche­ tel ..Rusca" şi la căminul cu 20 000 de kilometri. grijim... dări, fierari helonişlj şi instalatori, iar alte zecî de ti- I
studenţilor de la institutul PETRE FARCAŞIU S, P. ncri au fost calificaţi, prin ucenicie (a locul de mun­
iate cu programe artistice că, ca instalatori tehnico sanitari.
cu adine fior patriotic. __________________________________ __________ _______