Page 33 - Drumul_socialismului_1971_02

PROLETARI D IN TO A TE ŢĂR ILE. U N IŢ I-V Â !

Opinia publică mondială
condamnă agresiunea S.U.A. jj

în Laos

B Comunicat comun după

convorbirile dintre Norodom

Sianuk şi Ton Duc Thang

i
B Curier, Atlas
I

A, A
INTILNIREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU P1EHARA

CU OAMENII DE ARTÀ Şl CULTURA

Miercuri, 10 februarie, kj torilor şl filialelor din ţară, ratori şi alţi lucrători din o- într-un spirit de înaltă ango- externă o portidului şi stotului,
Pa lotul Consiliului de Stat, to­ ale celorlalte uniuni de gricultură. cu oomenii de şti­ jore militantă, probleme octu- otaşomentul profund faţă de
varăşul Nieolae Ceauşescu. creaţie, numeroşi scriitori, inţă şi cultură, al dezbaterii o/e ale creaţiei literar-ortisti- couzo socialismului, hotârirea
secretar general ol Partidului compozitori şi muzicologi, pic­ şi consultării ample cu între­ ce, sarcinile ce revin artei şi de a pune in centrul creaţiei
Comunist Român, preşedintele tori, sculptori, artişti decora­ gul popor asupra tuturor culturii in făurirea socialismu­ munco eroică şi viaţa tot moi
Consiliului de Stat al Republi­ tori, graficieni, membri ai con­ problemelor care privesc pre­ lui, în formorea conştiinţei ino- infloritoore a poporului nostru,
cii Socialiste România, s-a ducerii Comitetului de Stat zentul şi viitorul patriei noos- intate a constructorilor noii realităţile actuale, trecutul glo­
înHInit într-o consfătuire de pentru Cultură şi Artă, critici tre, construcţia socialismului şi orinduiri. în înflorirea vieţii rios, aspiraţiile de pace şî prie­
lucru cu oamenii de arta şi literari şi de arta, redactori comunismului, consfătuirea de spirituale a poporului, a prile­ tenie cu toate popoarele. Evi­
cultură. şefi ai presei centrale şi ai lucru cu creatorii de literatu­ juit, totodată, înfăţişarea ma­ denţiind în acest context preo­
Au luai parte tovaroşii Emil publicaţiilor de specialitate, ră şi artă reflectă grija deo­ rilor realizări obţinute în acest cupările oomenilor de cultură In ziua de 10 februarie a.c. s-au des­ 6. Informare cu privire la efectivul,
Bodnaraş, Paul Nicolescu-Mi- directori de edituri şi alţi oa­ sebită pe care partidul şi gu­ domeniu in anii cincinalului şi artă, vorbitorii au formulat chis lucrârile plenarei Comitetului Cen­ compoziţia şi structura organizatorica a
2ÎI, Gheorghe Râdulescu, Ja­ meni de cultură români, vernul o acordă dezvoltării recent încheiat, core se însoriG critici Io odresa activităţii u- tral al Partidului Comunist Român. Ple­
nos Fazelcos, Dumitru Popescu. maghiari, germani şi de alte vieţii spirituale a poporului în tabloul prefacerilor adinei niunilo' de creaţie, a Comite­ partidului la 31 decembrie 1970 ;
Leonte Râutu, GKeorghe Stoi­ naţionalităţi din întreaga nostru, îmbogăţirii potrimoniu- pe care le-a cunoscut întrea­ tului de Stot pentru Cultură nara are la ordinea de zi : 7. Informare cu privire la compoziţia
ca. Miron Constontinescu. Mi- ţară. Iul nostru de valori culturale. ga ţară. şi Artă, ou făcut propuneri 1. Proiectul Comunicatului cu privire şi mişcarea cadrelor din nomenclatura
hai Gere, Ion lliescu, precum Oamenii de cultura şi artă, Participanţii la discuţii au In cadrul consfătuirii ou luat preţioose pentru soluţiona rea la îndeplinirea planului de dezvoltare
şi Pompiliu Mocovei, preşedin­ întreaga asistenţă au întîmpi- subliniat câ. alături de între­ cuvintul acad. Zaharia Stan­ unor probleme de care de­ economico-socialà a Republicii Socia­ organelor de partid şi de stat la sfîrşi-
tele Comitetului de Stat pen­ not cu căldură, cu aplauze gul nostru popor, care întîm- cu, Ion Dumitrescu, Brăduţ pinde dezvoltarea ascendentă, liste România în perioada 1966-1970 ; tul anului 1970 ;
tru Cultura şî Arta, Zahorio îndelungate pe secretarul ge­ pinâ semicentenarul partidu­ Covoliu, Tîtus Popovici, scrii­ continuă o literaturii şî artei 8. Unele probleme ale activităţii de
Stancu, preşedintele Uniunii neral al partidului, pe ceilalţi lui cu noi şi importante suc­ tor, Vosile Drăguţ, artist din patria noostrâ. 2. Raportul Consiliului Central al U­ partid şi organizatorice.
Scriitorilor, Ion Dumitrescu, conducători de portid şi de cese, oamenii de artă şi cul­ plastic, Jozsef Meliusz, scriitor, In încheierea lucrărilor con­ niunii Generale a Sindicatelor cu privi­
preşedintele Uniunii Compozi­ stot. tură vor cinsti gloriosul jubi­ Gheorghe Apostu, sculptor, sfătuirii, a luat cuvintul tovară­ re la activitatea desfăşurată de sindi­ La plenara participó, ca invitaţi,
torilor, Brăduţ Covoliu, pre­ Inscriindu-se în practica leu prin creaţii valoroase care Don Hâulieâ, critic de artă. şul Nieolae Ceauşescu. Cuvîn* membrii Consiliului de Stat al Republi­
şedintele Uniunii Artiştilor curentă a stilului de muncă sâ înfăţişeze drumul de luptă Nieolae Breban, scriitor, Pa­ tarea conducătorului partidu­ cate şi sarcinile lor în etapa actualâ cii Socialiste România, preşedinţii co­
Plastici. ol portidului, a conducerii sa­ şi victorii al poporului nostru, triciu Mateeseu, artist plastic, lui şi statului, urmărită cu vie de dezvoltare a ţârii noastre ; misiilor permanente ale Marii Adunări
La întîlnlre ou participat le, personal a tovarăşului sub conducerea portidului, ta­ Siito Andros, scriitor, Pompiliu satisfacţie, cu un deosebit in­ 3. Proiectul legii cu privire la acti­
membrii conducerilor Uniunii Nicoloe Ceouşescu. in codrul bloul minunat al României Mocovei, care au exprimat, în teres. a. fost subliniată în re­ vitatea de comerţ exterior, de colabo­ Naţionale, membrii Consiliului de M i­
Scriitorilor, Uniunii Compozito­ dialogului permanent, direct, socialiste de astăzi. numele tuturor oamenilor de petate finduri cu puternice şi rare şi cooperare economica şi tehnico- niştri, şefi ai secţiilor Comitetului Cen­
rilor, Uniunii Artiştilor Plastici, purtot cu muncitori, ingineri, Consfătuirea, în cursul córe­ ortâ şi cultură, odeziuneo de­ îndelungi aplauze. ştiinţificâ a Republicii Socialiste Româ­ tral al Partidului Comunist Român,
conducătorii asociaţiilor scrii- tehnicieni, cu ţărani coope­ la participanţii au abordat, plină Io politico Internă şi (Agerpres) membri ai Colegiului Central de partid,
nia ;
4. Proiectul legii cu privire la perfec­ conducători ai unor instituţii centrale
ţionarea continuă a pregătirii profesio­ de stat şi organizaţii obşteşti, secretarii
nale a salariaţilor din unităţile socia­
Consiliului Central al Uniunii Generale
CUVINTAREA ROSTITĂ liste de stat ; a Sindicatelor, redactori şefi ai presei
5. Proiecul hotărîrii cu privire la per­
fecţionarea cadrelor de partid, de stat centrale.
In cursul zilei au fost studiate mate­
şi ale organizaţiilor de masa in proble­ riale ce urmeazà a fi dezbătute,
DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU mele conducerii activităţii economice şi Lucrârile plenarei continuă.
sociale ;

Stimaţi tovarăşi. xist-leniniste a partidului tei, care vor sâ transmită un ral al palnei. Totodată, pro­ Muncind înfrăţiţi, învingînd
nostru, rezultat care se în­ mesaj, sâ contribuie la reali­ fundei? transformări înnoi­ multe greutăţi, oamenii mun­
Ne-am gîndit să organizăm scrie In contextul general al zarea ţelurilor societăţii toare din societatea noastră cii au clădit tot ceea ce ad­
aceaslă consfătuire pentru a progresului material şi spi­ noastre socialiste. Succesele au constituit şi constituie un mirăm astăzi, lot ceea ce
trece în revistă munca desfă­ ritual al patriei noastre, al obţinute sint rezultatul fap­ viu* izvor de inspiraţie pen­ he-a dus şi ne duce înainte
şurată de creatorii de artă societăţii noastre socialiste. tului câ politica partidului şi tru toţi cei oare doresc să-şi pe drumul progresului şi ci­
din ţara noastrâ şi, totodată, îmi amintesc de prima In- guvernului; nostru a deschis pună forţele creatoare în vilizaţiei. Tocmai ageşli oa­
pentru a dezbate problemele Lllnire pe care am avut-o cu largi posibilităţi de afirmare slujba patriei, a poporului meni noi trebuie^şâ fie eroii
noi ce stau în fata activităţii membrii uniunilor de creaţie. in cimpul creaţiei tuturor a­ dîn care s-au născut şi în operelor scriitorilor- şi artiş­
lor in anul acesta şi în anii Au trecut de atunci aproape celora care doresc sâ parti­ mijlocul căruia trăiesc. Pri­ tilor, pentru aceşti oameni
viitori. 6 ani. lini vin in minte preo­ cipe la înflorirea culturii şî viţi, tovarăşi, harta ţării nous- trebuie scris,'compus, pictat
Informările prezentate de cupările oamenilor de cultură artei României. tre ; priviţi noile construcţii şi sculptat Desigur, trebuie
preşedintele Uniunii Scriito­ şi artă la acea consfătuire şi Nu pot sâ nu menţionez economice, noile edificii so- pricepere şi timp pentru a
rilor. al Uniunii Compozito­ le compar cu preocupările lor faptul câ în toţi aceşti ani cîal-culturale. Dacă un sculp­ studia acest om, pentru a-1
rilor şi al Uniunii Artiştilor de astăzi. Nu aş dori sâ reamin­ creatorii de literatură şi artă tor s-ar apuca sâ dâltuiascâ înţelege în toată complexita­ Angajamentele minerilor niere Ţebea sînt orientale rile de muncă şi în special
Plastici, precum şi cuvintul tesc pioblemele ridicate a- au dovedit câ înţeleg idealu­ in marmură chipul României tea şi măreţia vieţii sale so­ de la Intreprindeita minie­ spre reulizarea în acest an a lemn pentru susţinere, ceea
de astăzi, greu ar putea cu­
celorlalţi tovarăşi care au tuncî ; în principiu, ele se rile societăţii noastre, au ur­ prinde tot ce s-a înălţat în ciale şi intime. Subliniez a­ ră Ţebea în întrecerea închi­ unei producţii cu 25 000 tone ce provoacă greutăţi în reali­
vorbii în cadrul consfătuirii refereau, mai cu seamă. ]a mat şi urmează neabătut li­ oraşele şi satele patriei noas­ cest lucru pentru câ, uneori, nată aniversării semicentena­ cărbune mai mult dccît anul zarea ritmică a planului de
au evidenţiat câ in aceste im­ necesitatea creării unui cli­ nia generală a partidului nos­ tre în aceşti ani. Ar trebui chiar în critica literară se rului partidului au cu obiec­ trecut. Acest spor de produc­ producţie, oerind în acest
portante sectoare ale activi­ mat propice manifestării de­ tru. sprijină activ politica sa nespusă fineţe şi răbdare porneşte de la ideea eronată tive principale : ţie trebuie obţinut prin creş­ sens comitetului de direcţie
tăţii spirituale au fost obţi­ pline a capacităţii creatoai-e internă şi externă, care cores­ câ omul de astăzi ar avea O Extragerea peste preve terea productivităţii muncii, să întreprindă măsuri pentru
nute, în ultimii ani. rezulta­ a artiştilor, astfel ca prin punde pe deplin intereselor pentru o asemenea lucrare. preocupări simpliste, care nu deri a I 000 tone cărbune; precum şi prin punerea în ex­ normalizarea aprovizionării.
te dc seamă Intr-adevăr, li­ talentul şi priceperea lor sâ întregii naţiuni. Iată de ce, Dacă un pictor ar încerca sâ oferă poetului, scriitorului, Q Depăşirea producţiei ploatare a noi zone miniere. Ridicarea calitativă a ac­
teratura a cunoscut în aceşti contribuie In ridicarea nive­ înfăţişeze aceste realizări, ar artistului posibilitatea de a în­ marfă cu 200 00(>' lei ; Analizînd cu competenţă şi tivităţii economice, realizarea
ani o puternică dezvoltare ; lului de cultură al poporului, dînd o înaltă apreciere acti­ ieşi, desigur, o frescă minu­ făţişa cunoştinţe înaintate, o- £ Reducerea cheltuielilor spirit de lâspundere activi­ exemplară a sarcinilor de
au apărut numeroase opere la făurirea omului nou, so­ vităţii scriitorilor, muzicieni­ nată, dar i-ar trebui multe rizonluri sufleteşti largi. Unii de producţie cu peste 100 00U tatea necorespunzătoare din plan impun ca o condiţie
cu un conţinut de idei bo­ cialist. lor şi artiştilor plastici, leali- nuanţe de culori şi multă i­ mai consideră câ e greu sâ lei ; anul trecut, adunaica genera­ esenţială întărirea ordinii şi
gat. inspirate din munca şi Aşa cum s-a leliefat în ca­ zărilor pe care le-au obţinut maginaţie. Aşa cum unui scri­ întîlneşti asemenea oameni £ Beneficii peste plan în lă a reprezentanţilor salariaţi- disciplinei în toate comparti­
preocupările poporului. S-au drul discuţiilor de azi, în pe­ în anii trecuţi, doresc sâ-i itor i-ar trebui o muncă în­ printre producătorii de bu­ valoare dc 100 000 lei. mentele producţiei, ridicarea
obţinut rezultate bune şî în rioada care a trecut s-au cre­ felicit din toată inima. (A­ delungată şi grea pentru a nuri materiale şi câ este bine Munca din acest an a mi­ calificării personalului la ni­
creaţia muzicală, simfonică at. Intr-adevăr, condiţii fa­ plauze). reda aceste realiz.ări in pa­ sâ-î cauţi în trecut sau la nerilor de la Ţebea. ca de velul tehnicii dîn dotare şi
şi de masă. inclusiv în mu­ vorabile penti-u ca toţi oa­ După cum ştiţi, o dată cu ginile unui roman. Şi_ totuşi^ cafenea, pe bulevard Sînt de altfel a tuturor colectivelor al ‘ tehnologiilor moderne de
zica uşoară. De asemenea, menii de creaţie literar-artis- . anul 1970. am încheiat şi aceste măreţe succese ale oo- acord cu cei care au criticat minereşti din judeţul nostru, lucru. De aceea, toţi partici­
putem spune câ şi artele ticâ să-şi poată pune pe de­ i planul cincinal pc perioada 1 porului nostru trebuie sâ faptul că în presa noastră li­ este îndreptată spre sporirea Adunări generale panţii la discuţii au pus un
plastice — pictură, sculptură, plin în vuloare aptitudinile, 1906-1970. In aceşti ani am I stea la baza creaţiei lilerar- terară îşi mai fac loc aseme- continuă a extracţiei de ma­ accent deosebit pe lichidarea
grafică. arta monumentală şi talentul, geniul. Rezultatele obţinut rezultate remarcabile hrtlstice. neu opinii Nu, tovarăşi, su­ terii prime minerale, introdu­ lipsurilor semnalate in acest
decorativă — au oferit lu­ obţinute in aceşti ani în dez­ în ridicarea economico-socia- Dar, alături de realizările fletul omului nou, conştiinţa cerea în circuitul economic a ale salariaţilor domeniu. arâtind câ există
crări dc valoare. lâ a patriei, în îmbunătăţirea care au îmbogăţit şi înfru- lui deschid artistului un ori­ noi cantităţi de substanţă mi­ posibilităţi reale pentru obţi-
Merită, totodată, subliniat voltarea literaturii, muzicii şi condiţiilor de viaţă ale popo­ nmseţat chipul patriei, jnfân- zont nelimitat de investiga­ nerală utilă, în paralel cu îm­ neiea unor rezultate bune în
— aşa cum a făcut foarte artelor plastice din România, rului nostru. tui rea cea mai mare, cea mai ţie. Cercelatea. şi redarea-.a- bunătăţirea tehnologiilor de acest un.
bine tovarăşul Meliusz — la care v-aţi referii, sînt pînâ de preţ este făurirea omu­ cestui univers_uman oaloi- extracţie şi preparare, redu­
faptul câ în aceşti ani. ală­ la urmă rezultatul lichidării Directivele Congresului al lui nou, a conştiinţei înain­ \ tant — iată ce cerem noi cerea consumurilor specifice Planul de măsuri tehnice
turi de cultura românească, acelor neajunsuri şi stări de IX-Iea al partidului au fost ( tate a muncitorilor, ţărani­ creatorilor de artă. Sâ glori- de materiale, ridicarea pro­ lor de la Ţebea a scos in e- şi organizatorice adoptat de
literatura şi arta naţionalită­ lucruri negative din trecut realizate în inti-egime. în bu­ lor şi intelectualilor — ro­ ductivităţii muncii, a eficien­ videnţâ importante resurse adunarea reprezentanţilor sa­
ţilor conlocuitoare din Româ­ care încătuşau gîndirea crea­ ne condiţiuni. Succesele liieia- mâni, maghiari, germani şi ţei întregii activităţi. interne care, utilizate raţional, lariaţilor prevede măsuri
nia au cunoscut o puternică toare. posibilitatea de expri­ l urii sLfutei, condiţiile „care de alte naţionalităţi —, care (Continuore in pog,. a 2* a) In acest context, eforturile prin acţiuni şi măsuri ener­ concrete, bine gîndite, a căror
dezvoltare. Acesta este rezul­ mare liberă a celor care au le-au favorizat sint nemijlo­ au creat toate valorile, toa­ colectivului întreprinderii mi- gice, vor conduce la soluţio­ transpunere in fapt consti­
tatul politicii naţionale mar- de spus ceva în limbajul ar­ cit legate de progresul gene- tă bogăţia noastră naţională. narea problemelor majore ale tuie o datorie de prim ordin
procesului productiv, la în­ a comitetului de direcţie. A­
I făptuirea exemplară a sarcini­ ceste măsuri privesc depăşi­
i lor pe anul în curs Constitu­ rea planului stabilit la lucră­
i
i i ie un fapt pozitiv câ, urmă­ rile de pregătire şi asigurarea
In cinstea Zilei rind ridicarea calitativă a ac­ pe această bază a liniei ac­
i noi de istorie pe valea Crişului tivităţii întreprinderii, darea tive de front, organizarea a
două brigăzi de înaintare ca­
ceferiştilor de seamă şi intervenţiile în re sâ realizeze ce) puţin 60
dezbateri ale salariaţilor au
pus un accent deosebit pe li­ ml pe lună. asigurarea func­
Numele i se leagă de Criş, a început să se facă sim­ mîndria printr-o întrebare : mai mult de 34 700 zile de muna arc în jurul a 5 000 chidarea unei serii de lip­ ţionării în permanenţă a pa-
iru abataje cameră, creşterea
suri de natuiă organizatorică
de locuitori. Ca să nu mai
spitalizare". Cifrele, la care
Rilm intens de j aşa cum oamenii s-au te- ţită specializarea indicată de „Ce, numai la oraş, la Brad, se adaugă alte cîteva mii vorbim de faptul că cele care au influenţai negativ re­ productivităţii fizice cu cel
se poate 7"
partid ca una dintre căile
gat de aceste locuri de clnd
se ştiu, de li sc pierde o- de sporire a avuţiei obşteşti. Se poate şi la Baia. O de consultaţii vorbesc de­ 5 cămine culturale de pe alizarea sarcinilor de plan. puţin 200 kg pe post, îmbu­
lucru pe şan-; birşia fu istorie Pentru că Ixi Baia de Criş se poate demonstrează faptele. Tîm- spre munca celor 7 medici şi raza comunei însumează Referiri critice s-au făcut în nătăţirea aprovizionării teh-
1 000 de locuri,
peste
a­
însăşi comuna lor — Baia vorbi despre prezenţa unor plarii, cizmarii, croitorii, 23 de cadre medii care dică lot al cincilea locuitor special la defecţiunile electro­ nico-materiale, economisirea a
frizerii, olarii, ori lucrătorii
fierul liniei { de Criş — a intnit în is­ atribute ce au fost nu de­ curăţătoriei nu-şi văd capul muncesc cu dăruire in spita­ are un loc in sala căminului. mecanice care nu o dată nu 240 mc lemn de mină. redu­
lul cu 110 paturi şi in cir­
cerea cheltuielilor de produc­
mult proprii doar oraşului.
dereglat întregul flux de ex­
toria tumultuoasă a luptei
pentru libertate şi dreptate. Poate autorul acestor rîn- ploatare şi transport al căr­ ţie, creşterea calificării.
ferate Petro- | Şi cu oricare dintre locui­ duri a folosit prea multe bunelui. Importante măsuri sînt pre­
cifre. Dacă a făcut-o, din
torii din Baia. Ţebea, Bal- respect pentru oamenii, aces­ — Am avut dese defecţi­ văzute şi pentru investiţii,
uni electromecanice — arăta
şani-Simeria I dovin, Cărăstău, ori Rişcu- tor locuri a făcut-o. Pentru în cuvintul său inginerul Vir­ calitatea producţiei şi pro­
liţa ai sta de vorbă, tinăr
iecţia muncii. Vor trebui de
i ori bătrîn, îţi va spune cu aceia care au „tras" curen­ gil Niţâ, asistenţa tehnică, asemenea rezolvate integra!
tul electric in satele comu­
mtndrie: „pe la noi au lup­ de către comitetul de direcţie
Lucrările de electrificare; tat Horia şi lancu". Justi­ nei — in acest cincinal e controalele şi îndrumările nu
a căii ferate ce leagă Ier-: ficată mindrie pentru tre­ rîndul Caraciului —, pen­ au fost întotdeauna eficiente, problemele legate de buna
mocentrala Mintia de baz.i-: cutul de glorie căruia-i stau tru cei care au creat prin resimţindu-se frecvent lipsa funcţionare a abatajului fron­
nul Văii Jiului se desfâşoa-j drept mărturie maiestuosul In cele două şcoli de centru de atita lucru. Ca să nu mai cumscripţiile medicale pen­ munca lor o nouă mtndrie de experienţă şi competenţă tal dc la mina Mesteacăn. în
râ într-un ritm intens. Sint; gorun al lui Horea şi mor- — de la Baia şi Rişculiţa — vorbim de noul complex co­ tru ca omul să fie sănătos, acestor meleaguri „ca oa­ in repararea şi întreţinerea care scop sînt necesare mă­
in curs de definitivare lu-; mîntul „Craiului moţilor" şi in celelalte din Lunca. mercial, dat în folosinţă a­ să se bucure de rodul mun­ menii să trăiască* in casa unor utilaje mai pretenţioase suri urgente ţinind seama de
crârile de mărire a gabari-ş în fata căruia oamenii îşi Baldovin, Cărăstău, Rişca nul trecut, in care de drag cii lui. lor. Nu poţi să nu le îm­ slabele rezultate ce se obţin
\ tului la 4 tuneluri, urmînd ca; pleacă pios capul. ori Ţebea învaţă azi aproa­ intri. Şi, tot la Baia de Cr.iş. Străbătind Baia de Criş şi părtăşeşti sentimentele cind care au intrat în dotarea mi­ In acest loc de muncă. Mem­
! în cel mai scurt timp sâ fie: Zilele noastre. ale epocii pe 600 dc elevi. Pe raza in locul unde lancu şi-a că­ satele din jur, te surprinde iţi vorbesc despre tot ce nei Mesteacăn. brii comitetului de direcţie,
i terminală şi reconstrucţia: In care. visele şi năzuinţele comunei îşi desfăşoară ac­ utat sănătatea, vin azi oa­ plăcut catargul (n formă de au înfăptuit, ca şi atunci Defecţiunile în aproviziona­ întregul colectiv de mineri
\ tunelului de la Bănită. Pa-; înaintaşilor sini realităţi ce tivitatea 12 unităţi de pro­ meni pină şi din Blăjeni şi ,,T" ridicat pe lot mai multe cind iţi amintesc de Horea, rea tehnico-materialâ au pri trebuie să-şi îmbunătăţească
i ralel se execută şi lucrări-j le trăim, pe care le făurim, ducţie şi de deservire, in Vaţa, ba chiar de la Hăl- case — 286 in toată comuna de lancu şi de cartea ră­ radical activitatea deoarece
I le de dublare şi refacere a: au adăugat comunei o nouă afară de cooperativele agri­ magiu, din alt judeţ. ..E —, melodiile vesele ce sc masă simbolic deschisă in cinult în anul trecut nume­ numai în acest mod vor pu­
! liniei ferate pe tronsonul de; măreţie, inscriind-o pe or­ cole. „Azi nu trebuie să căutat spitalul nostru, c a- revarsă din case. Explica­ acel an 1935 cind sub gorun roase dificultăţi în realizarea tea fi găsite resurse care sâ
j circulaţie Pui—Livezeni, j bita civilizaţiei, a progresu­ mergi la oraş pentru un devăral". Şi, drept argu­ ţia o dau tot cifrele. In co­ s-au adunat plugarii. Acum sarcinilor. Vorbitorii Octavian permită obţinerea unor rezul­
oamenii „scriu* prin mun­
mună sint peste 1000
de
I creindu-se posibilitatea în-j lui. a emancipării socialiste costum de haine. Dacă nu-ţi mentare. directorul spitalu­ abonaţi la radio şi radiofi- ca lor noi pagini de istorie Dârâştenn, Petru Simon, tate pe măsura posibilităţilor
place ce găseşti la complex,
de care dispune acest colec­
j tensificării transportului pei Se poale vorbi azi la Baia lui face apel la cifre. „Nu­ care. Aceste cifre se ccr ra­ pe valea Crişului. Gheorghe Toinn şi alţii au
de o bază materială traini­ iţi faci la comandă, la cro­ tiv mineresc.
I acest sector. că — cele cinci cooperative itorieReplica aparţine u- mai in anul trecut am avut portate la încă una, pentru arătat câ de foarte multe ori
agricole de. producţie Aici mu cetăţean ce-şi exprima peste 2 470 de internări cu a-i desluşi semnificaţia. Co­ D. CALIN no există materiale la locu­ Ing. NICOLAE 2AVOIANU