Page 34 - Drumul_socialismului_1971_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5005 « J O I 11 FEBRUARIE 1971
m

CUVÍNTAREA ROSTITA

DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU

aţ.iei literar-artistice, aşa cum ce«ta este «enaul patriotismu­ perioară ; am avut pe Câli- bwi intr-o mâsurji_ Şl niai Titus Popovlci sînt reale şi trebuie.sâ.s e_RL^ûcj4pe mai firma si se dezvollâ—creator—
de altfel mai avem mult de lui socialist pe care noi îl nescu şi pe alţii care au a­ măre la realizarea ^sarcinilor câ va trebui sâ analizăm si­ sistematic de lărgirea si in­ i i confruntare deschisă cu
făcut în sfera producţiei ma­ dezvoltăm şi care reprezintă dus o contribuţie de seamă ce stau Sn faţa poporului tuaţia din acest sector şi să tensificarea relaţiilor interna- toate celelalte curente con­
teriale, în activitatea ştiinţi­ o puternică forţă matrice a la orientarea generală, Sn nostru, ' luăm măsurile necesar© pen­ "ţionâle. cunoaşteţi ¿¿alilica. temporane. cucerind tot,£maj
fică, în toate domeniile vieţii progresului Republicii Socia­ condiţiile epocii respective, a tru îmbunătăţirea activităţii externa a partidului şi gu­ inntt CSren, fiind irnbrătisată
flcăin ceea ce e mai valoros. sociale. liste România. (Aplauze pu­ literaturii şi artei patriei "Doresc sâ menţionez fapluL cinematografiei noastre. Noi vernului nostru de dezvolta­ de cercuri tot^irml largi ale
"niai no5irîn~societatea noas- ternice). noastre. Avem pretenţia ca îmbucurâtor câ in ultimii ani re a legăturilor cu toate ţă­ otfiejvirri~prog7,esisie. Tocmai
iîă socTilistâ — omul, căruia Am subliniat cerinţa ca oa­ şi astăzi critica literară sâ se S-au' lărgit, mult..contactele—u- cheltuim mult In cinemato­ rile socialiste, cu t o a t e talele de aceea noi cerem crea tor h;
, ii datorăm „lot Jc"eeâ~"ce menii de creaţie să răspun­ Sursa principală, de, inspir ridice la înălţimea progrele^ niunilor de creaţie, ale scrii­ grafie şi de aceea avem pre­ lumii, fără deosebire de orîn- lor oe târîmul culturii—sL.ar-
înălţat in România. dă tot mai bine solicitărilor raţie pentru omul de artă, lor doblndite in domeniul ar- torilor şi_artiştilor cu oamenii tenţii mari. Aceste pretenţii ‘efuire socială. In acest spirit, fei să. niijjteze cu fprmiitate
Desigur, relevînd realizări­ poporului, făuritorilor socie­ indiferent de naţionalitate, —v — y uter j ; ii. ^ sâ ~a"3uc1T'o muncii ; îndeosebi scriitorii, nu trebuie sâ sperie pe ni­ noi considerăm câ uniunile pentru__triumful, ideologiei
le. progresele pe care le-am tăţii socialiste. Este, cred, un trebuie sâ fie viaţa şi munca contribuţie mai subsUantiala. ‘au "întreprins actiuhr~ meri­ meni ; trebuie sâ organizăm d e crenjie trebuie sâ acţione­ noastre, sâ fie promotori _ ai
dobîndil in toate domeniile, adevăr axiomatic că, pînâ la eroică a poporului nostru,_a la activitatea acestor secioa- torii în acea‘stâ privinţă. Cred în aşa fel munca îneît sâ ze pentru dfrzvoR'ărea reia~Ri- Idealurilor d el_d ce so­
am greşi dacă am spune că urmă, arta, ca orice activita­ * Constructorilor romani, 1 râ.—Critica literară trebuie sit, câ' trebuie lărgite necontenit realizăm filme pe măsura ce­ lor. a ITT cu uniunile cores­ cială, de libertate^, indepen­
nu mai avem nimic de făcut. te socială, trebuie să răspun­ maghiari, germani şi de alte tjlleze cu simţ de râspunde- contactele cu oamenii muncii, rinţelor societăţii noastre. A­ punzătoare din ţările socia­ dentă _şi—onel£âifi_îiitre_pa-—
Există încă multe lipsuri, mul­ dă unei necesităţi — şi numai naţionalităţi — ai noii_orîrL- re oreetia. sâ contribuie Tic-, mergîndu-se în fabrici, ~lâ~sa­ vem desigur şi filme bune. liste; cit şi cu uniunile şi.SQ- poare, să contribuie Ja unirea
te neajunsuri. Cînd apreciem în măsura tn care satisface a- duiri sociale Acesta este iz­ tiv Ja orientarea-ei ideolo’gi- te, in_ instituţii. Pe de o par­ Intre altele, filmul „Mihai cietâţile democratice, progre­ forţelor intelectualităţii pro-
însă ce am obţinut şi ce mai ceastâ necesitate ea îşi con­ vorul viu dătător de viaţă, câ şi esieuca, sa-i ajute pe te* vom putea astfel ajuta la Viteazul''. Pentru câ n-o sâ siste. cu oamenii de ărfă" şi” ‘Kresiste ~cfe pretutindeni în
avem de făcut, trebuie să nu firmă valoarea. Spun aceasta care poate sâ înnobileze orice artişti, inak>sebi_pe cei mai * 1 lărgirea or i z o n c u l t u ral fiu în seara aceasta la premi­ cultnra- înamtaţl de pretTiTin- 'lupta pentru destindere şi
uităm de unde am plecat. pentru câ aici s-a vorbit de operă, să facă din artist un tineri, sâ înţeleagă__.proble­ ar maselor, iar pe de alta, eră. dar pentru câ am văzut dexu. î^sie ae înţeles că cu-_ colaborare internaţională,
Astfel înţelegem cit de lung problema valorii — înţeleasă, creator de valoare nemuritor. mele.ariei, sensul şi orientă­ creatorii vor putea ei înşişi filmul mai înainte, vreau sâ noaşterca culturii universale pentru o lume mai bună.
a fost drumul, ce urcuş am desigur, într-un sens larg, in­ Cine vrea, Sntr-adevâr, sâ fie rile generale^ale culturiL.so.-^. invătft 'de la cei ce muncesc, anticipez aprecierile criticii şi reprezintă o necesitate nu mai fericită^ După cum ştiţi
parcurs, pe ce vîrf ne-am ri­ clusiv estetic. In esenţă, cre.d_ un artist mare, care sâ râ- riajîşie si. totoTdală, să-şi a- vor înţelege mai bine viaţa. sâ afirm câ. în general, mi-a numai Dintru cei care lu­ activitatea internaţională des­
dicat Totul a cerut eforturi, câ şi în artă valoarea este der mînă veşnic tînâr, cine vrea Îucâ aportuf*" la educi^ga Din această legătură strînsâ plăcut această operă cinema­ crează in acest domeniu, ci făşurată de partidul şi sln-
sacrificii. Poporul nostru, terminatâ atît de gradul_In ca opera sa sâ intre pentru gustului artistic al iubitori- cu oamenii muncii vor ieşi tografică. Reuşita filmului a­ pentru orice popor. Nici o lul nostru în slujba acestor
stăpin pe destinele sale, a care opera răspunde necesi­ totdeauna în patrimoniul cul­ _ - - __ _____^ lucruri bune, atît pentru cei cesta, ca şi a altora, demon­ naţiune nu se poate dezvol­ idealuri este apreciată de po­
ldi* dé frumos! ăT marelui
ştiut să folosească toate mij­ tăţii istorico-sociale, necesită­ turii trebuie sâ bea apa lim­ public.- Criticul Î^T^poatelîh- strează câ cinematografia ta. nu-şi poale înscrie cultu­ poare. ne-n adus nenumăraţi
loacele ce le-a avut la înde- ţii spirituale a omului, pre­ pede, răcoroasă si învioră­ d?pITiTr~aceastâ menire numai ce muncesc, cît şi pentru ra în sfera civilizaţiei mon­ prieteni pe toate continente­
creatorii de artă. Am dori, de
mînâ pentru a-şi făuri, sub cum $i de cantitatea şi cali- toare a acestui izvor, sâ pornind de Ta o conoepţie fi­ noastră — şi includ aici şi diale dacă se izolează, dacă le. Iată de ce sîntem partiza­
conducerea partidului, viata tafea muncii depuse pentru soarbă din seva continuu tî- lozofică superioară, înaintată, asemenea, ca oamenii de pe scriitorii scenarişti — poa­ mi participă la circuitul de nii contactelor, ai lărgirii re­
nouă. la care a aspirat întot­ crearea ei. Desigur, această nără si viguroasă a spiritu­ iar această concepţie este in creaţie, uniunile sâ ia parte le crea lucruri bune. Dar, din valori spirituale. Datoria laţiilor internaţionale multi­
deauna Mai avem mult pînâ muncă presupune cultură, cu­ lui poporului nostru, a mă­ ţapQ .i ra i . i i •: < • u u mai activă la viaţa economică păcate, filmele cu adevărat npastrâ este să facem cunosr. laterale ; iată de ce sîntem
In societatea socialistă depli­ noaşterea şi înţelegerea vieţii, reţei sale activităţi creatoare. nislâ, ideologia marxist-]eni- şi socială bune nu sînt prea numeroase cute peste hotare marile rea­ pentru dezvoltarea colaboră­
nă. pînâ la comunism, Mer­ imaginaţie, geniu. Dacă o o- (Aplauze puternice). nisi^ Este necesar ca re-ViT- In cursul discuţiilor mai şi ar trebui sâ obţinem în a- 'i lizări ale culturii patriei rii şi prieteniei cu toţi oame­
gem însă pe un drum bun. perâ literară, un cîntec, o lu­ Sintem^penf.rii-n-largă lir_ tele noastre, ziarele, radjo- mulţi tovarăşi au adus critici cest domeniu o îmbunătăţire noastre, sâ ne afirmăm cu nii de cultură de pretutin­
Fiecare dintre noi trebuie să bertate.-¿ie-xreatLe, dorim sâ televiziunea sâ promoveze Comitetului de Stat pentru mai radicală. Consider câ va cdntribuţia noastră originală deni — şi aceasta cerem tu­
facă totul, punîndu-şi forţele crare de artă plastică este avem o literatură şi o artă j nai activ tot ce eşt.e..valoLus Cultură şi Artă — şi mă aş­ trebui sâ ne gindim şi la lh patrimoniul civilizaţiei in­ turor uniunilor noastre. (A­
alături de ale întregului po­ săracă în idei, lipsită de pu­ diversificată, din punct de. ve­ în creaţie, fără sâ tolereze teptam ca preşedintele eo- îmbunătăţirea formei de con­ terna Róñale." Totodată, conşi- plauze prelungite).
por. pentru a asigura mersul terea de a emoţiona, de a dere al formei, al .stilului, ne nimic din ceea ce contravine niitetului sâ răspundă proble­ ducere a cinematografiei pe derâm că a te izola, în^orlce- Iată, tovarăşi, cele cîteva
ferm înainte al patriei spre convinge, de a înnobila spi­ bronuntâm hotârît îpjpotriva concepţiilor noastre, din ceea melor ridicate, nu sâ citeas­ baze mai democratice, asîgu- domeniu cTlT actmtale. în- probleme pe care am vrut di
comunism. (Aplauze îndelun­ ritul — utilitatea, valoarea ei uniformizării şi şablonismu- ce reprezintă îilee—sau—UzA— că un referai general elabo­ rînd ca şi conducerile uniuni­ seămnâ a renunţa sâ progre­ le ridic în faţa dumneavoas­
gate). pentru om, pentru societate lui. a rigidităţii Si dogma ti s- rgLnngrahâ- Consider, de ase­ rat dinainte. Unele din pro­ lor de creaţie, îndeosebi ale sezi în pas cu cuceririle cm- tră, a tuturor creatorilor de
In discuţiile de astăzi s-au este redusă. mului. Considerăm câ a ac­ menea, câ scriitorii, coiupozi- blemele ridicate îşi aşteaptă Uniunii Scriitorilor şi Uniunii no3^iem umane,, a renunţa, literatură şi a,rtâ din Româ­
făcut si o serie de critici si Arta. «Ie m au cepta şablonismul, uniformi­ I torii, artiştii plastici piai in de mai multă vreme rezol­ Compozitorilor, sâ ia parte la apOrtuPgîndirii si cunoaş­ nia.
s-au evidenţiat unele neajun­ loroasâ cînd .oruul. . ascul-_. zarea, rigiditatea înseamnă a I ^frstâ, deci cu mai multă ex- varea din partea Comitetului mai activă la conducerea şi terii ailor popoare. Iată de Conducerea partidului şi
suri. Este drept, acestea se tind-o, citind-o, privind-p — sărăci viaţa spirituală şi cul­ perienta socială, de creaţie şi., de Stat pentru Cultură şi îndrumarea cinematografiei. ce noi nu sîntem partizanii statului are deplina convin­
referă mai mult la proble­ simte câ ea îi devine nece- turală a poporului nostru. Es­ polfticâ trebuie sâ fie mai Artă. In legătură cu cele Desigur, concep aceasta nu izolării. Cu atît mai mult în gere câ; uniunile de creaţie,
me de ordin organizatoric şi sarâ, indispensabilă, îl trans­ te de înţeles câ activitatea activi, sâ se ^ngaieze'cu mai spuse este necesară şi îmbu­ Sn sens funcţionăresc, ci în domeniul ideoldcic"" izolarea toţi oamenii de artă şi lite­
material. Desigur, activitatea formă. ÎI educă. îi__lârgeş.te_ creatoare a unui popor, in multă pasiune si răspundere nătăţirea conducerii de partid "denotă slăbiciune. lipsa în- re — scriitorii, poeţii, com­
de creaţie trebuie să o ve­ 'Orizontul spiritual. Asemenea toate domeniile, se poate des­ in activitatea de critică lite­ a activităţii pentru soluţiona­ sensul îndrumării ideologice crederii în forţa eonceDtiei pozitorii. pictorii şi sculptorii
dem Si prin prisma rezolvării Opere"~tie_'arRf cere societatea făşura cu succes numai în I rar 5, in' aez£a.terea_.ori£n lâ- rea acestor probleme. JErcfi^ şi artisticer în* sensul elabo­ Talé despre lume şi viată, a — vor face totul pentru a
juste a acestor probleme, de­ de la dumneavoastră, iar a­ condiţiile cînd omul se simte 1-u "miineii Hp Ei nU cu pare a _ pentru rezolvarea rării sî orientării tematicii. filozofiei taleT-â convingerii obţine succese şi mai mari
oarece si de aceasta depinde, ceste cerinţe vor creşte tot liber si stâpîn pe destinele trebuie sâ stea de-o parte, De altfel aş dori sâ vă a­ lor oare te animă — în ca- în domeniul lor de activita­
pînâ la urmă. realizarea unor mai mult în anii ce vin. sale. considerînd câ această misiu­ ^problemelor pe care le ridi­ duc la cunoştinţă câ, in u- zul nostru, 3 eonceoliei ma-. te. adueîndu-şi astfel contri­
opere bune si. totodată, îm­ Noi credem câ datoria scri­ Cunoaşteţi atenţia deosebi­ ne revine numai tinerilor ca­ că''vîâjl—tr£buie. .sâ_£le_per- cest spirit, ne-am gîndil sâ ieri alist-d ialecticev. Noi nu a- buţia efectivă la făurirea de­
bunătăţirea condiţiilor de trai itorilor şi artiştilor este a- tă pe care Partidul Comunist re — aşa cum s-a spus aici Triânentâ._Chiar dacă am re­ aducem îmbunătăţiri şi in 'em de ce sâ ne temem în plină a socialismului în pa­
ale artistului. Eu, trebuie să fceea de a contribui__activ la Român o acordă lărgirii con­ — au ieşit recent din facul­ zolva totul a7.i — mîine, pes­ conducerea şi îndrumarea ra- confruntarea pe plan mon­ tria noastră, la ridicarea bu­
npun, silit satisfăcut că a vom ţ ' făunreă~~omuTuT~nou, la for­ tinue a democraţiei socialis­ tăţi cu diploma de critici de te cîteva luni, vor apare al­ dioteleviziunii. Am hotărît dial în domeniul literaturii şi năstării materiale şi spiritua­
numai asemenea probleme de i marea nnţtHnţ»! ^nrlalîltle. te în ţara noastră. Noi am artă. Viaţa arată' câ a fi cu te probleme, pentru câ alt­ ieri la Comitelui Executiv sâ artei ca în orice alt domeniu le a poporului nostru, la fe­
rezolvat, si nu probleme de j la dezvoltarea umanismului considerat şi considerăm câ adevărat critic presupune fel n-ar mai fi viaţă. De a­ creăm un Consiliu naţional al gîndirii sociale, pentru câ ricirea patriei socialiste. (A­
altă natură. Doresc să spun I socialist, a acelor virtuţi mo­ socialismul şi democraţia înainte de toate a fi creator ; ceea nu trebuie să conside­ ;i 1 radi otelevizTunii române. sîntem convinşi de superio­ plauze puternice).
că în cea mai mare parte rale pe care Horim s& le cul- sint inseparabile. Numai cre- de abia după ce creezi poţi răm problemele rezolvate o — organism larg reprezenta­ ritatea concepţiei noastre, a In încheiere, vă urez dum­
problemele ridicate sint jus­ tivâm la fiecare cetăţean^ şi ind condiţiile satisfacerjL tot şti ce şi cum sâ critici 1 Consi­ dată pentru totdeauna. Este tiv, cu caracter obştesc — filozofiei noastre comuniste, neavoastră, tuturor scriitori­
tificate; ele puteau fi de mult p£ mre poporul român le mai depline- a necesităţilor der necesar sâ se revadă In- deci necesar ca din cele dîs- din care sâ facă parte con­ pentru că credem cu putere lor, compozitorilor, artiştilor
soluţionate dacă conducerile are în însăşi structura sa psi­ materiale şi spirituale ale po- vâţâmîntul si din acest punct <futaîgT sâ se tracă învâtâmin^~~ ducerile unor organizaţii e­ în victoria ei. Concepţia plastici realizări noi şi valo­
uniunilor de creatori s-ar fi hică. Arta va contribui astfel J "porului,’ dezvoltînd un cli­ de vedere. Sâ nujjourjfinx, nu­ te", atît Pentru m u n c a d p vii­ conomice centrale, ale unor noastră s-a dezvoltat in lupta roase în creaţie, multă sănă­
ocupat cu adevărat de rezol­ la modelarea^ unuL "tio înaiuzi/ mat de_ manifestare plenară tor a Comitetului de Stat ministere, ale organizaţiilor cu 'donceDtnie opuse, cTi ifleo-- tate şi fericire. (Aplauze pu­
mai pe baza unor djplome,
varea lor. Aceste probleme tat de -om,"Rata să iupţp p^-ţf a omului în toate domeniile / oameni care cileodata nu ştiu pentru Cultură şi Artă — ca- de masă şi obşteşti, ale u­ Togiile reacţionare. Ea se a- ternice, prelungite).
nu depăşesc puterile noastre, ~tPu,TgVfciren. libertatea şLiiir de' activitate, participarea—ac­ — cutn-şpnixprh vorbă româ­ re~’trebuie sâ intervină activ niunilor de creaţie, oameni
soluţionarea lor nu ridică di­ dependenţa patriei sale, tivă a maselor’ Ia_ fâurirea- nească — să punâjdquiL.beţe şi eficienT ~în solnţianai ea de artă şi cultură şi alţi re­
ficultăţi deosebite. Consider, tr*~t r.iuM vlci.tiismuiu noii orînduiri. putem asigura cruce, să dea'~sT5!iTn _ a Hora problemelor —, cit şi pentru prezentanţi ai opiniei publi­
de pildă, o lipsă a conducerii trD— tl pngtftilf Intra ca*' toţi cetăţenii sâ fje gata ‘ cum sâ facă o maşină electro- activitatea tovarăşilor de la. ce, Citce. sâ-asigi|re orieniarpn.
Uniunii Artiştilor Plastici si Doooare. _(Anlauzc puternice). în oncS nfoment sâ_ apere nicâ sau cum sâ scrie urLra- parTTcI cg£e se—oeupă—de- a- imindi şi rhiur a —
a conducerii Comitetului de p a t —societatea socialistă, ţnarrci—(-Aplauze “ pufernice, pesţe^robleine. Cred câ şi în pruprarneJur radii;ţgţi*vi/.iiinlL
Stat pentru Cultură şi Artă Vorbim de educaţie patrio­ ctrorice Dret. chiar cu sacri- prelungite). actffîlatea" **co7iducerilo^ uni­ A'Cista vă ajuta"i'COndyeerc¿i_
că nu au acţionat pentru re­ tică. Auzim uneori câ poezia f felul ~ vieţii curentă a instituţiei. întregul
zolvarea la timp a probleme­ patriotică ar fi demodată, câ Sînt nenumărate fapte — Eu, ştiţi bine, tovarăşi, sînt unilor de scriitori, compozi­ colectiv sâ răspundă mai -hU.*
lor ridicate aici de artiştii ea ar fi corespuns epocii lui aş putea spune câ sînt zilni­ un admirator al tineretului, tori şi artişti plastici vor tre­ ne cerinţelor actuale ale so­
plastici. Cred că aceste cerin­ Vasile Aleesandri, a lui Bo- ce — care demonstrează cu m-am ocupat mult timp de bui sâ fie aduse unele îmbu­ cietăţii—noastre— Considerăm
ţe vor fi soluţionate într-nn lintineanu sau — hai să zic putere câ dialogul şi consul­ tineret, mă ocup şi acuma ; nătăţiri ; aceste conduceri vor câ înfiinţarea acestui organ
liinp scurt! In ce priveşte — perioadei de după 23 Au­ tarea cu oamenii muncii, cu îi apreciez mult năzuinţele, trebui sâ tragă unele conclu­ naţional reprezentativ care
dreptul de autor — despre gust, cînd printre alţii scriau toate categoriile de cetăţeni, elanul. Trebuje să promovăm, zii din cele discutate astăzi, cel puţin o dată pe lună va
care se vorbeşte de mult - con­ Frunză, Beniuc, Deşliu. Oare cu întregul popor au devenit sâ ajutăm tinerelul, darsînt. spre a soluţiona niai cores­ analiza- şi va elabora liniile
sider ca preşedinţii celor trei aşa să fie. tovarăşi ? Oare o constantă de bază a acti­ pentru u activitate gwnstiPM- punzător şi mai op'erativ pro­ directoare ale programului
uniuni. împreună cu condu­ Vasile Aleesandri este intr-a­ vităţii partidului şi guvernu­ SL-nijţitnl^â dEL-jllXinjire blemele care pot influenţa, radioleleviziunii va duce la
cerea Comitetului de Stat devăr demodat ? Oare sînt lui nostru. Ne preocupăm sâ a tineretului, nu pentru a lâ-. într-un fel sau altul, condiţii­ o îmbunătăţire serioasă a
pentru Cultură şi Artă şi cu demodaţi scriitorii şi artiştii creăm un cadru organizato­ sa această m_uncâ de râsoun- le de viaţă şi de creaţie ale muncii acestui sector. In a­
tovarăşii de la Comitetul patrioţi care prin arta lor au ric tot mai corespunzător ' dere la voia întimplării. oamenilor de artă. cest sens va trebui sâ ne gîn-
Central si de la Consiliul de militat pentru dezvoltarea na­ pentru participarea oamenilor ! vem cu totii o mare răsoun- Nu doresc sâ vorbesc de­ dim sâ procedăm şi la cine­
|dere — de felul cum îndrum
muncii la întreaga activitate
Miniştri care se ocupă de en­ ţiunii noastre, pentru reali­ conomice şi sociale, la elabo­ S spre cinematografie, pentru câ matografie, unde. dc aseme­
ceste probleme să primească zarea unităţii naţionale a po- de conducere a treburilor e­ unâm tineretul depinde vii- aceasta nu a făcut obiectul nea. problemele sînt vaste şi
sarcina ca. cel mult într-o lu­ ponîlui nostru ? Oare creato­ Vrorlii patriei noastre_dcziLol- consfătuirii noastre şi pentru nu pot fi rezolvate numai de
nă. să prezinte Comitetului rii şi operele care în anii rarea hotârîrilor şi îndeplini­ farea ei. bunăstarea şi inde- câ aici nu sint de faţă cei care un grup reslrîns de cadre sa­
Central proiectul acestei legi. grei aî ilegalităţii au slujit rea lor. Rezultatele pe calea penaenta poporului. (Aplauze lucrează în cinematografie lariate.
In general, va trebui să ne cauza eliberării clasei munci­ lărgirii participării oamenilor puternice). Consider însă câ unele pro­
Dreocupâm mai mult de pro­ toare, a omului nu mai co­ muncii la viaţa publică, la In cadrul acestei consfătu­ bleme ridicate de tovarăşul Pe drept cuvînl s-a subli­
blemele materiale, de condiţi­ respund astăzi ? , Scriitorii şi conducerea societăţii au dus iri ne-am propus să discutăm mat câ uniunile de cre.atifi-
ile de viaţă, de muncă si de artiştii care după 23 August la întărirea unităţii dintre şi despre felul cum Intîmoi-
creaţie ale scriitorilor, com­ partid şi popor, au cimentat nă creatorii a 5U-â aniver­
pozitorilor. artiştilor plastici, au luptat pentru lichidarea coeziunea naţiunii noastre so­ sare a creării Vai-nmnm l 'n-
asigurînd soluţionarea lor vechilor stări de lucruri din cialiste. întregul popor ur­ Anii cincinalului 1D6C—1970 un spor de producţie de 12,6 SDV-urilor (scule, dispozitive, gate de calitate corespunzătoare
mai rapidă. Să creăm înj,n-a=.. societate, pentru zidirea socia­ mează neabătut politica par­ mimîs! Român. Desigur, în; au însemnat pentru industria ia sută faţă de realizările din verificatoare) necesare se vor producţiei de prefabricate,
devăr condiţii ca fiecare ar­ lismului nu mai sînt actu­ tidului. în care vede politi­ această privinţă sa făcut locală din judeţul nostru — anul 1970. Deşi sporul de înfiinţa sculării la întreprin­ dotarea cu personal şi apara-
tist să se poată_ dedica ple­ ali ? Se poate accepta un a­ ca sa proprie. Iată dg ce con­ mult; sînt şi proiecte fru­ aşa cum s-a subliniat în se­ producţie e însemnat sînt a­ derile de industrie locală din taj a laboratorului de la sec­
nar. în domeniul iui-de acti­ semenea fel de a gîndi ? sider câ u adevărată__air15 moase. *fh'fre^ul popor se pre- siunea a X-a a Consiliului sigurate condiţii mai bune Deva şi Orâştie. torul de prefabricate al 1.1.L.
vitate* uneî munci intense, Desigur, au apărut noi ge­ mii.tonală cu un adine conţi­ ®RSteşte sâ sârbâtorească a- popular judeţean —ani de rod­ de realizare, sarcinile de Sarcini deosebite ne revin Hunedoara şi s-a stabilit, pe
rodnice. nentrua realiza o­ neralii de artişti si scriRori, nut socialist, comunist _s© ceastâ aniversare cu realizări nică activitate în ce priveşte di­ plan pc unităţi au fost de­ la export, pentru realizarea baza unui studiu al I.C.M (J..
pere de artă cît mai valo­ dar ’tineretul trebuie sâ înţe­ otrare~erea numarTntr-un cli- în toate sectoarele de acti­ versificarea şi sporirea volumu­ falcate corespunzător capaci­ cărora s-au stabilit din vre­ procesul tehnologic optim la
roase..^. — leagă câ tot ce W oieră as- mat de libertate de creaţie. vitate. Noi credem câ şi crea­ lui producţiei. Ca urmare, tăţilor existente şi celor ce me contracte cu întreprinde­ Fabrica de cărămizi Vaţa.
După cam ştîti, am început tâzi -societatea noastră rnT a de,'mUinsa-~pai4iejpare a oa­ torii de literatură şi artă vor prevederile cincinalului au sc vor realiza in unităţi. S-au rile exportatoare pentru cu­ Se va continua diversifica­
un nou__eincinal. *Ne propu­ căzut din cer. Totul este re­ menilor de cultură la viaţa realiza în cinstea acestei a- fost îndeplinite cu aproape stabilit de asemenea o serie noaşterea cerinţelor pieţei ex­ rea şi în celelalte ramuri de
nem sarcini deosebit de mari zultatul luptei, al jertfelor sociaT5"~TPP8triei, a poporului. mversâri opere valoroase — două luni mai devreme, reali- de măsuri, din caic unele au terne. Ca urmare, s-a diver­ producţie prin asimilarea a
pentru dezvoltarea în conti­ înaîntaşîToK L’eea ce au ele" * In acelaşi timp trebuie să fie câ acestea vor apare pînâ zîndu-se peste prevederile fost realizate iar altele sînt sificat nomenclatorul de pro­ 30 noi produse destinate mai
nua re_jipatrieî. în legătură fâcOf tinerii de azi, copiii, spun răspicat câ sîntein ad­ la 8 mai sau după această acestuia o producţie ee depâ- în curs de realizare, menite duse, contraclîndu-se o mai eu seamă fondului pieţei. Pen­
cu' aceasta consider că si o- nepoţii, strănepoţii noştri, es­ versarii neîmpăcaţi ai con­ dată. Ceea ce as dori înşâ sâ tru asigurarea unor condiţii
bligatiile şi răspunderile u­ te sâ ducă mai departe aces­ cepţiilor reacţionare, retro­ subliniez este _câ eu n11 pd- mai bune de asimilare şi o
niunilor de creaţie cresc. Ri- te realizări, bogatele tradiţii grade in orice domeniu de vesc problema aceasta în si- pregătire corespunzătoare a
\ dicarea nivelului de viaiá-.al de luptă ale poporului, sâ activitate s-ar manifesta, deci he, ca o actiune legată pur. fabricaţiei se va organiza un
\ ponorului impune dezvoltarea facă totul pentru a dezvolta si în literatură şi artă. Noi_ şi simplu de o datâ_de o fes­ Preocupări şi perspective în atelier de proiectare pentru
şi întări unitatea şi forţa cprpni creatorilor ca fiecaVe, tivitate. Eu privesc sărbăto­ produsele noi şi tehnologiile
Í tot mai intensă_a. activităţii naţiunii noastre socialiste. A­ Drin mijloacele sais_jspeciile rirea a 50 de ani de_viaţă acestora.
\ spirituale. Exigentele eonstruc- ceasta înseamnă a fi patriot! \ ce. sâ~niiliteze activ împntii-, a-‘partidului nostru în sensul Aşa cum am mai menţionat,
foHIor socialismului cresc nu Numai acela care porneşţe_de “|| va teoriilor si- ideilor—reUro^. unei treceri In revistă a tot pentru anul 1971 sint asigu­
numai ÎTi materie de ^bunuri la "convingerea ca ..prin .tot. grade, mistice, a ^oricăror în-^ ceea ce am făcut bun şi a rate condiţii mai bune de-
materiale, "ci sl în _dompniul cercări de a promova, sub dezvoltarea industriei locale eit în alţi ani pentru realiza­
I valorilor culturale. Am con- ceea ce face trebuie sâ ser­ cfiT?nte forme, ^concepţii -e»e- ceea ce am făcut râu, precum rea sarcinilor de producţie.
şi în sensul- deschiderii unei
íñ cincinalul care a vească interesele poporului se rimate. reacţionare. Am mnî Existenţa acestor condiţii,
perspective de îmbunătăţire a
trecut peste 340 de mii de a­ înscrie- în rîndul adevăraţilor vorbit despre aceste proble­ activităţii pentru ridicarea ni­ precum şi aplicarea in conti­
oameni de artă si
eultunâ.
partamente la oraşe şi 260 Trecutul patriei ne dă un lu­ me şi consider câ nu este ne­ velului_ideologic si artistic seşte 60 milioane lei. Au fost sâ preintîmpinc apariţia u­ Jargâ gamă de piese turnate nuare a unor măsuri pentru
de mii de case la sate. Mu- minos exemplu în această cesar sâ insist şi acum asu­ al creaţiei. Consider, deci, că livrate suplimenta^ şantiere­ nor fenomene negative în ac­ din fontă, confecţii metalice, lărgirea producţiei fac po­
tindu-se în casc noi, oamenii privinţă. (Aplauze puternice). pra lor. Cred câ toţi sîntem ¿îqjyprtuirpa creării partidului lor de construcţii 73 000 mc tivitatea economică şi să asi­ piese de schimb, materiale de sibilă îndeplinirea şi depăşi­
îsi cumpără mobilă, televizor, ' S-a vorbit aici despre cul­ de acord, tovarăşi, câ, acţio- trehui&-sâ— îndemne sâ a- prefabricate din beton armat, gure orientarea şi profilarea construcţii (cioplituri, var. rea indicatorilor de plan şi a
aparat de radio ; ei doresc tura naţionalităţilor conlocui­ nînd în slujba poporului ca­ nalizâm felul cum am mun­ 65 000 mc agregate de carieră producţiei pe cîteva direcţii cribluri) precum şi divers angajamentelor Consiliului
însă să-şi cumpere şi cărţi toare. Este evident pentru ori­ re şi<i luat soarta în propri­ i cit şi_ceea_ce avepj desfăcut şi balastieră, 15 000 mp uşi- principale din care amintesc : mobilier mărunt, in prezent popular judeţean luate ea
de vnloaie. să asculte muzi­ cine câ trăind si muncind, ile mii ni şi făureşte orîndui- peiitnu-ca Intreaga^iioastiA-ac- fercslre şi alte produse. S-au creşterea volumului de cola­ exportul este contractat în răspuns la chemarea la în­
că bună. să-şi împodobească împreună. .roinânii,_maghiarii, rea socialistă, avem datoria tivitate_Iln domeniul Jiteratu- livrat, dc asemenea, supli­ borări cu industria republica­ întregime, însă pentru deru­ trecere a judeţului Neamţ.
realiza
Industria locală va
interiorul cu statuete, cu ta­ ¡germanii, slrbii şi celelalte ca, în strînsâ legătură cu po­ 1 rii. muzicii şi .ariei_plastice mentar populaţiei prin co­ nă, sporirea în continuare a larea contractelor în bune peste plan în acest an pro­
blouri. Este firesc ca oamenii naţionalităţi trebuie* sâ S£_cu=- porul. sâ luptăm împotriva sâ fie străhAtură de—soirit co- merţul socialist bunuri de producţiei materialelor de condiţiuni este necesar sâ duse în valoare de 5,7 mili­
noştri de ai lâ să răspundă a­ noascâ cit mai bine unii oe__ oricăror concepţii opuse ţe­ nwiHSk—Aceasta nu înseam­ consum în valoare de 11 mi­ construcţii si diversificarea insistăm pe lingă întreprin­ oane lei, va depăşi livrările
alţii, inclusiv pe olan spiri- lurilor sale. Sâ milităm ferm nă. tovarăşi, nici rigiditate, lioane lei La export s-au li­ bunurilor de consum destina­ derile exportatoare pentru
cestor necesităţi, acestor do­ pentru triumfuL concepriilor vrat produse, peste prevede­ te fondului, pieţei. transmiterea operativă a spe­ la fondul pieţei cu 500 000 lei
rinţe ale cetăţenilor care as­ TuaÎ. Trebuie sâ existe o a- i socialiste si comuniste. nici dogmatism, ci spirit cre­ rile cincinalului. în valoare cificaţiilor. cu deosebire pen­ Şi va spori eficienţa activită­
piră la o viaţă civilizată, cul­ propiere, o_îmJbj.nare in_via- . ; S-a vorbit despre roiul cri­ ator. deschiderea drumului li­ de 3.3 milioane lei valută. Orientarea producţiei în di­ tru confecţii metalice. Pentru ţii sale economice ¿rin reali­
ţa şi creaţia culturală, o cti-l'
tă. ber imaginaţiei, închinării a Toate aecsle realizări de­ recţiile menţionate aduce du­ zarea a 590 000 Jei beneficii
nouştere reciprocă a trecu- ’ ticii. S-au relevat succesele tot .ceea ce se face poporului, pă sine cea mai mare creşte­ continua lărgire n nomencla­ peste plan.
Problemele creaţiei_ trebuie ml ui şi a prezentului.. Numai i acestui sector şi, in acelaşi fericirii sale (Aj)lauze puter­ monstrează că în industria re in ramura prelucrării me­ torului de produse este ne­
dezbătute din toate unghiu­ afh“vom dezvolta unitatea în 1 timp, i s-au adus critici; du­ nice). locală există încă resurse ar talelor In cadrul acesteia se cesar să se asigure în maî Înfăptuirea sarcinilor stabi­
rile de vedere ; afît' al préo- iiiptei :omunâ penlrn făuri­ pă părerea mea juste S-au căror valorificare asigură ba­ va continua, aşa cum am mai mare măsură participarea lite industriei locale de sesiu­
cupârilor profesionale ale ar- rea socialismului şf comunis- exprimat, de asemenea, cri­ Vom sărbători şi 150 de za necesară pentru îndeplini­ menţionat, dezvoltarea cola­ întreprinderilor de industrie nea a X-a a Consiliului popu­
tisFiTor,'" cit şi al cerinţelor muluŢ.- De aceea, eu consider tici îndreptăţite la adresa u­ ani de llf rascoala Iui Tudor rea corespunzătoare a sarci­ borării cu industria republi­ locală din judeţ la acţiunile lar judeţean şi a măsurilor
spectatorilor, cititorilor, .bene­ iftftîeDlîn.. îndreptăţite unele nor reviste, ziare, a radiote- VJadimirestru"— de asemenea nilor ce ne revin în actualul cană, în principal prin pro­ de eontraclare şi prospectare pe care ni le-am propus pen­
ficiarilor culturii. Pe ageasîâ critici formulate aici, pre­ leviziunii: Este adevărat, a^- un '.moment important în is­ cincinal, în care producţia va filarea pe această activitate a pieţelor externe. tru mai buna organizare a
producţiei şî a muncii, pre­
bază~“trehuie îmbunătăţită ac- * cum şi propunerile, legate de vem lucrări de critică_lite- toria*' patriei noastre. Tot în creşte la nivelul anului 1975 a întreprinderilor de indus­ Sporuri însemnate s-au pre­ cum si eliminarea operativă
tivîfalea de creaţie. p r i i t mni multor rărti nle_ rar-ârtistică bune. care aduc acest an. peste o lună şi ceva. cu 174 milioane lei faţă de trie locală din Orâştie si De­ văzut şi pentru materiale dc a unor deficienţe ce vor apă­
*Avem rezultate minunate în ftVtionalitătilor conlocuitoare o contribuţie însemnată la o­ va avea loc sărbătorirea Co­ realizările anului 1970. Spo­ va. Se vor prelua treptat in construcţii. în principal pe
literatură şi artă. dar există Tn limba română si invers. rientarea activităţii in aceste munei din Paris ; mai sînt ruri însemnate vor cunoaşte fabricaţie noi repere şi sub- seama creşterii producţiei de rea în activitatea noastră,
“A'ceuslă îmbinare a florilor sectoare. şi liirrĂid şi "alte date care evocă eve­ de asemenea livrările dc măr­ ansamble complete pentru cărămizi, prefabricate din be­ 'Or asigura o desfăşurare
din păcate şi neaiunsurî pe culturale, această cunoaştere nimente istorice din trecutul furi pentru fondul pieţei şi ton. cribluri şa Ne-am pre­ corespunzătoare producţiei în
care ar trebui -să le discutăm.. reciprocă pe plan spiritual care nu numai câ nu_se_mli- oamenilor muncii din patria livrările la export, pe seama maşini-unelle. maşina de cu­ văzut dc asemenea ca în a- unităţile de industrie locală
\ mai amănunţit, inclusiv în este, după părerea mea. o câ la un nivel etic si este­ noastră — români, maghiari continuării diversificării pro­ sut şi maşina de spălat rufe oesl an sâ realizăm o instala­ astfel incit sarcinile primului
tic ""corespunzător, care stnL
de Ia U.M.' Cugir prin folosi­
i coloanele revistelor şL ziare-, parle integrantă a educaţiei lîoăUe He__un conţinut, valo­ şi germani. Sş cuvine ca sâr- ducţiei si profilării unor în­ rea intensivă a spaţiilor dis­ ţie nouă pentru producerea an din acest cincinal, nn în
îorr fără ca aceasta să supe- patriotice a oamenilor mun­ bâtorindu:le_ sâ n;u facem q- treprinderi şi secţii din ca­ ponibile, amenajarea şi dota­ varului cu o capacitate dc care vom aniversa împlinirea
pe cineva. Spunînd adevă­ cii din ţara noastră. Patrio­ ros de, idei, dar care exprim cest „l.ugr.u_f^phiriT rezTîmind drul acestora. rea cu utilaje a acestora, tre­ 10 000 tone/an şi sâ dublăm n 50 de ani dc existenţă a
rul în spirit critic. spitiiuJ tismul în noile condiţii so­ mă şi unele teze greşite, cu totul la scrierea unui articol, Deosebit de important pen­ cerea la lucrul în 2 şi 3 capacităţile de producţie la Partidului Comunist Român
tQtii 1 inacceptabile. Noi a­
i propriu muncii generale__a. ciale sc bazează pe faptul câ vem. după cum se ştie, o tra­ la realizai ea unei sculpturi tru realizarea sarcinilor pe schimburi. Se vor pune în agregate sortate He carieră şi să fie îndeplinile în mod e-
parlicfului nostru. ruT iîşniUL— toţi cei ce muncesc, indife­ diţie frumoasă in critica lite- sau picturi, ,1a compunerea u­ întregul cincinal 1971 —1975 funcţiune noi capacităţi dc altele. xcmplnr.
pe" nimeni, cT asigurăm oio-_ rent de naţionalitate, creează rnr-artislicâ. Am avut un Do- nei bucăţi muzicale. Trebuie va fi modul în care vom reu­ producţie, din caro menţio­ Pentru îmbunătăţirea cali­
c re sul arfei si al—ewdirii es­ împreună, sinus uniţi, pe toa­ brogeanu-Gherea, un Maio- sâ mergem mai departe! sa” şi să ne realizăm sarcinile pe nez turnătoriile de fontă de tăţii materialelor de conslcur­ fng. PETRU PRODAN
tetice! Trebuie să recunoaş­ te planurile, pentru dezvol­ trageifPTnx’ârânijjit^-din felul anul 1971. primul an al cin­ la întreprinderile de industrie ţii ne-am prevăzut realizarea directorul Direcţiei jutfelene
tem deschis că mai avem tarea şi înflorirea patriei un­ rescu care. cu limitele lor, cum muncim, reflectînd euui cinalului în care industriei locală din Petroşani şl Hune­ unei instalaţii de sortat-spâ- de industrie localâ
mult de făcut pe târîmul cre- de s-au născut şi trăiesc. A­ au dnt lucrări de valoare su­ locale propriu-zîse îî revine doara, iar pentru asigurarea
sâ acţionam pentru a contri- lat balast care să asigure agre- Hunedoara