Page 35 - Drumul_socialismului_1971_02

DR' 'IJL SOCIALISMULUI • Nr. 5005 « J O I 11 FEBRUARIE 1971 3

*
e
o
Cil
•
a

LOR I I ML MARXISM

Umăr la umăr, pentru edificarea I
#

© in întîmpinarea socialiste multilateral dezvoltate !
e
©
semicentenaru­ moral-politico a poporului, a t u ­ n u m ai muncind, crciiU) In com un stăpfnl pe to a n a lor, oamenii de naţionalitate m aghiară, sub
rea soci&lă şl naţională, deveniţi
Intâtlre.A p erm an en ta a unltâtll
au păşit pe drum ul progresului,
conducerea organelor şl organi­
tu ror claselor $1 păturilor socia­ valori m ateriale şl culturale, lup- muncii rom âni, m aghiari, uniţi zaţiilor de partid, şi-au adus din
lo reprezintă un a din coordona- tind alături. înfrăţiţi. Politica de (n Jurul partidului şl sub condu­ plin contribuţia la Înfăptuirea 9
9 telo fundam entale ale ActivhA(u învrăjbire dusă de clasele ex ­ cerea acestuia, şl-au închinat în ­ planurilor de producţie In Indus­ 9
9 Partidului Comunist RomAn, o ploatatoare nu a p utut înlătura treaga lor energie înălţării edifi­ trie şl agricultură. El muncesc 9
9 lui partidului com ponentă esenţială a p reo cu ­ ceea cc s-a făcut In com unitatea ciului soclallsi, dlnd viaţă v astu ­ înfrăţiţi, u m ăr la um ăr, pentru 9
sporirea producţiei do fontă, oţel
lui program al partidului co m u ­
9 părilor pentru perfecţionarea În­ de vjaţâ şi luptă, ceea ce veacu­ nist, de făurire a unei Industrii şi lam inate la H unedoara şl Că- 9
rile au sedim entat — frăţia
tregit
şl
vieţi sociale ţi de stat.
9 Prin aceasta se asigură o mat unirea. puternice, de aşezare a relaţiilor lan, p en tru a creşte producţia dc 9 Concomitent cu acţiunile de perfecţionare calitativă a producţiei de metal, la Hunedoara
cărbune In
bazinul Petroşani,
9 In oceste zile. numeroase lo­ puternică afirm are a energiilor Prelulnd şl rldlclnd pe o treap ­ agrare pe baze noi. socialiste şl pentru creşterea producţiei agri­ 9 se întreprind ample măsuri pentru combaterea poluării atmosferei.
creatoare ale oam enilor muncii.
tă superioară tradiţiile înaintate
calităţi din judeţul nostru sînt Intensificarea participării tu turor rostuite de vrem uri, Partidul Co­ do m odernizare p erm an en tă a cole vegetale şl anim ale, Iar la 9 In foto ; Una din instalaţiile de electrofiltre care captează pralul provenit din procesele
martore ole unor omple şi di­ categoriilor do cetăţeni la con­ m unist Rom ăn, în arm at cu teoria agriculturii, de înflorire a cul­ acţiunile iniţiate pentru în lătu­ 9 siderurgice.
verse manifestări culturale, de­ ducerea statului, la progresul com unism ului ştiinţific, are m e­ turii. rarea efectelor Inundaţiilor Oa­
dicate opropiotei sărbători - general al societăţii. ritul Istoric de a fl proclam at şl O deosebită im portanţă pentru menii muncii din Judeţ au luptat
din greu, um ăr Ia um ăr, pentru
P erfecţionarea continuă a o r ­
semicentenarul Portidului Co­ g an izam politice a societăţii salvarea bunurilor m ateriale din
munist Român. noastre socialiste creează, tot­ întreprinderi şi Instituţii p rim ej­
odată, cel© m ai bune condiţii duite de stihia apelor.
Orlnduirca socialistă a creat şt
f» Din veştile sosite la redac­ pentru Afirmarea p lanară a Măreţele înfăptuiri din anii o altă condiţie hotărltoarc pen­ Condiţiile de cazare si studiu-factori de bază in
9 ţie consemnăm, in primul rind, muncii unite, a prieteniei şt fră­ tru rezolvarea problemei naţio ­ i i
9 ¡ntilnireo pionierilor din mu­ ţiei de neclintit a cetăţenilor p a ­ nale. g aran tarea şl ex ercita­
triei, fără deosebire de n aţio n a­
m nicipiul Deva cu tovarăşul loan litate. „Llchidind cu hotArirc dis­ construcţiei socialiste bertăţilor soclal-polltlce ale tuturor
rea Iii fapt a drepturilor şi li­ 9
Patilineţ, secretar al Comite­ crim inările sociale şi naţionale cetăţenilor : m anifestarea liberă 9
9 tului municipal Deva al P.C.R., din trecut, aslgurlnd rezolvarea sfera creaţiei. P rin grija P.C.R. 9 buna desfăşurare a procesului instructii/—educativ
In 9
a tu turor forţelor poporului
9 care a evocat citeva momente justă, pe baza principiilor m ar- există o largă gam ă de publica-
problemei
\isnt-lcnlnlsm ului, a
din lupta comuniştilor in anii naţionale — sublinia tovarăşul Apărat cu ferm itate principiul consolidarea unliâtil socialiste a Iţi dc toate genurile editate In 9
M colac Ceauşeseu — crelnd con­
grei ai ilegalităţii, despre diţii economice, politice, sociale m arxist, profund um an, d em o­ întregului popor a reprezentat-o limba m aternă. Iar program ele 9 Procesul instructiv-educativ directorul grupului. George cazare pe care le are în mo­
Comitetului
holârirea
plenarei
cratic şi mobilizator al pgalitâţii
lupta partidului clasei mun­ şt culturale pentru realizarea In drepturi a tuturor naţionalită­ Central al Partidului Comunist de televiziune in limba m ater­ 9 ce se desfăşoară în şcoală se Gherda — avem 23 de clase mentul de faţă grupul şcolar.
nă au lărgit aria de inform are,
9
deplinei egalităţi in drepturi a
Român d i n , octombrie i960, care
e citoare împotriva fascismu­ tu tu ro r cetăţenilor ţârii — r o ­ ţilor din România. Acest m om ent prin infilnţarca Frontului U nită­ politică a oam enilor muncii. dovedeşte pe zi cc trece tot de elevi cărora le sînt puse Pentru aceasta ne-am adresat
se înscrie, cu Utere de aur In fi­
lui, pentru o viaţă mai mâni, m aghiari, germ ani, sf r 1)1 lele Istorici prieteniei dintre o a­ ţii Socialiste şl a consiliilor o a­ TAstrind am prente specifice, mai amplu, mai complex. El la dispoziţie 12 săli dc stu­ administratorului şcolii, An­
de alte naţlunalItAtl — partl-
bună. Intilnirea din sala dnl şl statul nostru dezvoltă co n ­ menii muncii rom âni şi do alic menilor muncii ale naţionalităţi­ activitatea culturală in rlndul na- este susceptibil în permanen­ diu. Toluşi. printr-o judicioa­ tonie Miclea.
ţionalit Aţilor
conlocuitoare
din
Ridicindu-se
atit
lor conlocuitoare, a creat cadrul
festivă a liceului pedagogic, tinuu prietenia frăţească dlnirc naţionalităţi. exploatării burghezo- organizatoric, cu eficienţă sporită, ţara noastră se inspiră din ace­ tă de îmbunătăţiri, de per­ să programare a orelor, pro­ — La cantina noastră —
îm potriva
la care au luat parte peste poporul rom ân şi naţionalităţile moşiereşti, cit şi îm potriva asu ­ menit Kă contribuie la întărirea leaşi realităţi sociale, are drept fecţionări. solicită o continuă cesul instructiv-educativ cu­ ne comunică interlocutorul —
300 de pionieri şi şcolari, a conlocuitoare, m unca lor unită pririi naţionale, anim at de p rin ­ continuă a frăţiei Intre oamenii subiect viaţa şl m unca unită a şi deplină concordanţă cu im­ noaşte o desfăşurare normală. iau masa peste 400 de elevi.
pentru Înflorirea patriei com une
tutu ro r celor ce m uncesc, slu­
9 continuat cu un recital de po­ — Rom ânia socialistă*. cipiile internaţionalism ului prole­ muncii rom âni şl al naţionalită­ jeşte prieteniei şl frâliel dintre perativele majore ale vieţii. Astfel. în timp ce o parte din Meniul se înscrie în norma
ţilor conlocuitoare.
tar, Partidul Comunist Rom ăn a
9 ezie patriotică prezentat de Alături de poporul rom ân, pe com bătut hotârit naţionalism ul şl Constituirea In judeţul H une­ poporul rom ân şl naţionalităţile La desfăşurarea lui sînt che­ elevi sînt încadraţi la orele de calorii fixată. In ceea ce
conlocuitoare,
activităţii
unite
9 un grup de recitatori de Io teritoriul patriei convieţuiesc de şovinismul, politica discrim inări­ doara a consiliilor oamenilor pentru înflorirea patriei co m u ­ maţi să-şi aducă contribuţia, teoretice, restul efectuează o- priveşte cazarea, aceasta este
multe secole şi oam eni al m u n ­
lor naţionale ori rasiale, a mili­
9 şcoala generală nr. 1. cii de alte naţionalităţi care nu tat neobosit pentru deplina ega­ muncii de naţionalitate m aghiară ne. Pe întreg cuprinsul ju d eţu ­ într-o măsură însemnata şi rcle de practică. Ucenicii ce asigurată în cele două cămine
determ inat, sub îndrum area
a
lui, In cinstea Aniversării semi­
9 In soţul Pouliş, prof. Mircea m uncit şi m uncesc îm preuna, au litate ţn drepturi a tu tu ro r cetă­ partidului, o Îm bunătăţire con­ centenarului partidului, in clu­ o serie de factori auxiliari se califică la locul de muncă pe care le avem )a dispoziţie,
9 Valea, directorul Muzeului ju­ creat şl creează valori mAteriale ţenilor. tinuă a activităţii desfăşurate buri, cămine culturale, formaţiile (dar de mare importanţă!) în studiază alternativ, pe grupe, iar condiţiile sînt dintre cele
9 deţean de arheologie, s-a in- şt culturale, anim aţi de aceleaşi Prem isa politică h o tăn to are ca­ pentru educarea In spirit patrio ­ artistice de amator) prezintă p ro ­ vederea atingerii finalităţii cile 3 luni. Dificultăţi apar mai bune.
tic şi Internaţionalist a cetăţeni­
9 tilnit cu elevii şcolii din lo­ năzuinţe fireşti de a-.şf făuri In re a perm is rezolvarea In spiri­ lor de naţionalitate m aghiară şl gram e In limbile rom ână, m a­ dorite — formarea cetăţeanu­ Există cazuri de elevi
ghiară şl germ ană, mijloc efi­
9 calitate. p ac0 şl libertate un trai mal tul învăţăturii m arxlst-leniniste a mobilizarea mai activă a acestora cient de educare şl înfrăţire lui de mîine care să sc inte­ care să solicite cazarea şi să
e bun. In acest proces s-au cu ­ problemei naţionale In România, la înfăptuirea politicii partidului Intre oamenii muncii de diferite greze rapid acolo unde socie­ nu le puteţi satisface cererea?
9 La Gurasoda, cetăţenii au noscut şl 9c cunosc mm bine, se a reprezentat-o răstu rn area clase­ şi statului nostru. Prin activita­ naţionalităţi. Viafa şcolii — Doar trei cazuri. Aceştia,
Dezvoltarea culturală a naţio­
9 ascultat un reuşit recital de preţuiesc reciproc, In procesul lor exploatatoare şl cucerirea tea desfăşurată s-au asigurat nalităţilor conlocuitoare in npirl- tatea o cere. e adevărat, fac naveta de la
9 versuri închinat patriei şi par­ muncii apftrlnd adevăratele se n ­ puterii politice d e cAtre clasa noi posibilităţi ca oamenii m u n ­ tul deplinei egalităţi In drepturi Tn cursul vizitei noastre )<i marc distanţă, sculîndu-se de
9 tidului, iar la căminele cultu­ timente de solidaritate. Privind muncitoare. Statul socialist a în­ cii m aghtarl sâ-şi valorifice tn Îşi găseşte expresia tn faptul că Grupul şcolar minier Gura- la 4 dimineaţa. Deocamdată
9 rale din Bâiţa şi Hârţăgani, unitatea de azi prin prism a Is­ lăturat pentru totdeauna Inegali­ deplinătate multiplele lor posibi­ porţile invâţâm tntului dc toate barza nc-om îndreptat în însă în timpul orelor de me­ ei râmSn în atenţia noastră
gradele sint larg deschise cetă­
9 am consemnat prezenţa unui torici putem spune că românii, tatea socială şl naţională, asu p ri­ lităţi In viaţa socială şl politică, ţenilor ţârii, Indiferent dc naţio­ principal atenţia asupra con­ ditaţie. cînd spaţiul devine
O numeros public la serile lite­ m aghiarii şi celelalte naţionalităţi rea şl exploatarea, a înfăptuit realiztnd prezenţa lor mai acti­ nalitate. Instruirea In limba m a ­ diţiilor de studiu şi de caza­ total insuficient. Atunci se şi sperăm ca pînâ la urmă
să-i putem caza.
• rare de evocare a unor mili­ conlocuitoare, generaţii de gene­ pentru prim a oară principiile e- vă In rezolvarea treburilor o b ­ ternă este asigurată dc la trep ­ re ale elevilor. ajunge în situaţia neplăcută
tele elem entare ale invâţăm lntu-
9 raţii, au putut trece prin multe gaiităţii In drepturi intre toţi oa­ lui plnâ la cel superior. Un marc Grupul dispune dc o şcoa­ cînd elevii sînt nevoiţi să stea In camere, din care nu lip­
9 tanţi de frunte ai mişcării co­ vitregii, au putut Învinge In menii muncii fără deosebire de şteşti, In desfăşurarea activităţii n u m ăr de oameni aI muncii m a­ lă profesională (Curs de zi) cîte trei intr-o bancă, mai a­ sesc chiuvetele, oglinzile, lo­
culturale.
sau
9 muniste şi muncitoreşti. luptă Îm potriva exploatatorilor şi naţionalitate. Eliberaţi de nsuprl- In acest sens, oamenii muncii ghiari Sint aleşi deputaţi r ă sp u n ­ cu un efectiv de 3G0 elevi. les în ziua de marţi. Pe par­ cuiesc cîte 5 elevi. Intrăm şi
prom ovaţi !n m unci de
9 dere alături do oamenii muncit Aici se pregătesc viitorii e- curs se va rezolva acest lu­ noi în cîleva camere (blocul
9 rom âni, Iar pentru merite)« lor Icetricienî şi lăcătuşi de mină. cru prin extinderea grupului. elevilor din anii I şi II). De
e slut decoraţi cu ordine şl m e ­ mecanizatori mineri. prepa­ Tot o problemă de viitor ră- la intrare ne întîmpinâ un
dalii.
• Conducerea întregii societăţi mîne şi mărirea capacităţii miros greoi, Explicaţia ne-o
9 de către Partidul Comunist ratori dc minereu. lăcă­ actualei cantine. Deocamdală. dă administratorul de imo­
tuşi pentru industria con­
9 i n t e r d e p e n d e n t e Rom ân constituie garanţia şt structoare de maşini, electri­ ru sprijinul I.M. Barza, am bil. Elisabeta Oprea : ..Elevii
fundam entul politic al rezolvării
9 problemei naţionale, al consoli­ cieni pentru reparaţii-inlrcţi- rezolvat o pixiblemâ acută, sînt nevoiţi să-şi păstreze hai­
9 dării pe un plan superior, cu un nere. strungari, care la absol­ care îngreuna mult efectua­ nele de muncă, pantofii. în
conţinut, a
unităţii frăţeşti
nou
Ne-am obişnuit cu
zllelo
9 noastre pline, bogate in reali­ cem 5,2 la stilA din producţia m ent a fost mobilat eu mobilă rpferirea se face la principalele dintre oam enii muncii rom âni Şl vire vor fi repartizaţi în di­ rea practicii elevilor din anul dulapuri aflate în cameră".
9 zări. Realizări pc care Ic con­ industrială a ţării ; flecare al nonă. centre industriale ale Judeţului, de alte naţionalii Aţi. Politica p a r ­ ferite întreprinderi din ţară I : începînd cu actualul an ..Amănuntul'' contravine nor­
3-lea locuitor al judeţului este
Şirul legăturilor legice, obiec­
9 sem năm . Individualizate lot salarlau lată doar citeva p r i­ tive. al interdependentelor ca ­ ajnnglnd la 16 televizoare la IDO tidului reprezintă forţa ce un i­ şcolar- s-au dat in folosinţă melor de igienă. Oare dula­
mal sus pe scara valorilor m a ­ mordialităţi ale Hunedoarei In dc locuitori In Deva. la 10,4 şl fică energiile întregului popor Prin ucenicie la locul de
9 re converg spre realizarea ţelu ­ IM televizoare la 100 de locui­ pentru făurirea viitorului fericit două ateliere de lăeâtuşerie. purile cu pricina nu şi-ar pu­
teriale. Fiecare dintre ele r e ­ economia ţării. muncă se califică strungari,
9 prezintă, insă, d o ar o parte E num erarea valorilor ar p u ­ lui suprem al socialismului — tori ai municipiilor Petroşani şl. al patriei. Tocmai de ace«a. o a ­ sudori, lăcătuşi auto-moto ne­ urmînd ca pe parcurs să fie tea găsi locul în altă parte’
omului — nu se
bunăstarea
9 din acel întreg pc care-l făurim tea continua. Ele au determ inat opreşte aici. In casele hunedo- respectiv, H unedoara. Ar trebui menii muncit rom âni, m aghiari, cesari I.M. Barza şi T.M. Hu­ terminale şi celelalte. întrebarea noastră nu pri­
iflO de vagoane de cale ferată
germ ani şl de alte natlonallMii
9 — societatea socialistă. O parte attc m ulaţii, de astă dată In renilor au Intrat 38 971 televi­ num ai pentru transportul tele­ consideră P a rtid u l. Comunist Legat de studiu, trebuie să meşte răspuns Deocamdată
Însuşi
pentru că socialismul
9 g cslc o unitate legică, obiecti­ sfera vieţii m ateriale şl spiri­ zoare, 28 097 , aparate, rle radio. vizoarelor pe care hunedorenh Romăn ca propriul lor partid, in nedoara. Grupul dispune. în gazdele nu găsesc rezolvarea.
tuale a hunedorenflor. Jntr-un
O vă, unitate de convergenţe singur cincinal 18 76S de fa­ 17 288 frigidere, 21 280 maşini de le-au cum p ărat In rel 5 ani, ca ei găsind sprijin. încredere şl acelaşi timp, de o şcoală dc amintim că elevilor le este Cu puţină iniţiativă gospo­
spre unul şi acelAşl ţel: satis­ milii — cel mai m arc n u m ăr spălat rufe, 13 202 aragazuri — să limităm com paraţia d oar la încurajare, receptivitate şl a ju ­ maiştri. pusă la dispoziţie o bibliote­
facerea din ce in ce mal deplină din ţară după Bucureşti — s-au s-au folosit cifre exacte pentru un singur exem plu. tor concret In afirm area ideilor — Aveţi un număr marc că spaţioasă, cu sală de lec­ dărească, sperăm ca aceasta
a nevoilor m a te n a lc şl spiri­ m utat In ap artam en te pentru că flecare dintre aceste obiecte Ciiind aceste cifre nu poţi să înaintate, a noului In realizarea să poată fi soluţionată. La fel
tuale, m ereu crescînde. ale nu-ţi pul întrebarea : cine stnt progresului m aterial şl spiritual dc elevi. Reuşeşte spaţiu) pc tură. avînd un fond dc 18 000 cum îşi aşteaptă rezolvarea
omului. Aceasta presupune, tot bencficlartl ? Firul Interdepen­ al patriei. volume, dintre care doar fon­
legic, obiectiv, participarea denţei fenom enelor situate In care îl aveţi la dispoziţie su dul documentar tehnic se ri­ şi alte probleme acute întîl-
conştientă, unanim ă, la făurirea sfera producţiei şi in cea a v ie­ Prol. SOOŞ ANDREI asigure desfăşurarea normală niie aici. cărora factorii răspun­
bunăstării Întregului popor — ţii materiale şl «plm uate duce preşedintele Consiliului dică la 12 000 volume — cărţi zători vor trebui să le acorde,
realitate palpabilă a co ntem po­
• raneităţii. Vorbim despre b u n ă ­ Reflecţii în faţa cifrelor la inevitabilul Ioc fruntaş pe j'udeţeon al oamenilor muncii u procesului instructiv-educa­ tehnice şi manuale. pe viitor, mai multă atenţie.
care-l ocupă Judelui Hunedoara
9 stare pentru că o trăim, o v e­ In tabloul Industrializării so­ de naţionalitate maghiară 9 tiv ? Am dorit să cunoaştem şi
O dem la fiecare pns. Cităm cifre cialiste a ţării, ru consecinţele 9 — In total — ne răspunde posibilităţile de eantînizare şi M. BODEA
fireşti determ inate obiectiv de
• stalislicc rie dim ensiuni aproape acest proces complex, la creş­ * 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 *
incredibile. Dacă le priveşti l- realizarea cărora stalul a In­
• zolatc. da. Sint aproape de n e­ vestit 960 milioane lei. Im p re­ are valoare ridicată In dotarea terea num ărului de salariaţi, la
ani
fAmtlict. In ultimii cinci
9 crezut. Num ai că ele nu pot sionante cifro echivalind cu un huncdorenll au cum p ărat p ro ­ sporirea veniturilor fiecărei fa­
milii, u ridicarea m n d a r d u fu i
„sta în picioare" declt privite
9 In corelare cu altele care le-au adevărat oraş ridicat din te ­ duse mctalo-ehimlcc, m ajo rita­ de viaţă a populaţiei, $| ţa î n ­
9 dc.icrminat ca efect ul in ter­ melii din banii statului In n u ­ tea de folosinţă îndelungată, tn ceputul acestor legături, al a ­
care
mai cinci ani. Oraş pc
lei.
9 dependenţei fenom enelor socia­ noii lui locatari l-au mobilat valoare dc peste 1 591 000 zestrea cestor interdependenţe se află
Comparativ
vorbind,
9 le. Intre judeţele ţârii. H u n e­ din nou — In cincinal huncrio- populaţiei Judeţului nostru sr Partidul Comunist Rom ân, po­ C I N C I N A L U L 1966-1970
9 doara se situează pc primul loc renii aii cu m părat peste 4? 60i) situează şl ea deasupra mediei litica sa înţeleaptă, pe care o
la volumul producţiei ifc cocs
garnituri de cam ere combinate
9 metalurgic. m inereu de fler. şi 15 500 garnituri dc bucătărie, pe ţară. In Judeţ revin 12 a- transpunem fără preget In v ia­
pa?aic dc radio la 100 de locui­
9 foniă, oţel. lam inate finite pli­ in să nu mal am intim piesele tori faţa de 11 aparato cit este ţă, lnreglstrlnd ritm uri de dez­
ne şi cărbune ; depăşim de voltare cu adevărat sp ecta­
9 două ori media pe ţară In ceea izolai© care dau locuinţelor a ­ media pc ţară şi 7 . 6 televizoa­ culoase.
O eu priveşte producţia industria­ cel plus de confort. Statistic re I a tot a irţiA locuitori faţă de
8,1 cit reprezintă media pe ţară.
9 lă pe cap de locuitor ; p ro d u ­ vorbind, flecare nou eparta- Cifrele stnt Insă mal m ari dacă S. POP
V . VARIAU DE BUNURI DE LARG CONSUM
A
Toţi cooperatorii sîn t datori să contribuie O Industria alimentara deţine 6,1 la suta din pro*
ducţia globală a judeţului, valoarea acesteia în 1970
fiind mai mare cu 41,4 la sută dectt cea realizată în
la progresul unităţii anul 1965. In paralel cu celelalte ramuri ale economiei ju­
Cooperatorii din Sălaşu de Sus, râspunzînd chemării mult dc 100 hectare — n.n.). • Alături de unităţile industriei republicane şi deţului, în cincinalul 1966-1970 industria bunurilor
la întrecerea intre cooperativele agricole, au hotârit să-şi In astfel de condiţii se poate bunul plac al cooperatorilor, locale, cooperaţia meşteşugărească şi-a adus un a­ de consum, de care depinde nemijlocit satisfacerea
la cooperativă ducindu-se fi­
înzecească eforturile pentru obţinerea următoarelor can­ aştepta oare sâ se obţină 1 400
tităţi de produse peste prevederile planului : — 1 G00 kg cereale la hectar broase de slabă calitate, cu port însemnat la satisfacerea cerinţelor populaţiei. La nivelului de trai al populaţiei, a înregistrat o dez­
valoare nutritivă scăzută.
© 14,5 TONE CEftEALE PAlOASE, în anul 1971? ora actuală in judeţul nostru funcţionează 499 de voltare dinamică.
© 11,5 TONE PORUMB, Sub orice critică s-a desfă­ Formele îmbunătăţite de or­
© LA FONDUL CENTRALIZAT AL STATULUI VOR VA­ şurat şi activitatea în sectorul ganizare şi retribuire a mun­ unităţi cooperatiste cu 3 074 de lucrători care preş* întreprinderile de industrie alimentară, cu pon­
LORIFICA SUPLIMENTAR 10 TONE CARTOFI, 4 TONE zootehnic. Unitatea a rămas cii în cooperativele agricole, teozâ servicii pentru populaţie. dere mare în producţia acestei ramuri, au realizat
LEGUME, 20 HL LAPTE SI 0,6 TONE CARNE. datoare Ia fondul centralizat care sînt preconizate a se a­
plica în ’ conformitate cu mă­
cu produse animaliere a căror V , in anul 1970 produse in valoare de 722 milioane lei,
In anul care s-a încheiat, lioanelor de lei datorită re­ valoare depăşeşte 120 000 lei. surile adoptate de conducerea
în bilanţul activităţii coope­ coltelor slabe obţinute ca ur­ In timp ce efectivele şi pro­ partidului, sînt menite sâ de­ cu 19 la sută mai mult decît în 1965. De asemenea,
ratorilor din Sălaşu de Sus mare a neefectuârii în con­ ducţiile.nu s-au realizat, la termine schimbări esenţiale la „V idra* Orâştîe, în ultimul an al cincinalului
s-au consemnat realizări diţii corespunzătoare a lu­ în activitatea economică a B
considerate sub limita ori­ crărilor agricole, rămînind capitolul mortalităţi s-au în­ C.A.P., în munca şi viaţa ţă­ trecut capacitatea productivă a crescut faţa de SS
registrat nu mai puţin de 6fl
căror posibilităţi şi cerinţe. neprăşite sau neplivîte sule de bovine şi 191 ovine (!). ranilor cooperatori. Adunarea 1965 de peste 2 ori. <s
Producţiile şi veniturile pla­ de hectare cultivate cu po­ Consiliul de conducere al generală a cooperatorilor din Aceste niveluri înalte de producţie îşi găsesc ex­ «
nificate nu s-au îndeplinit la rumb, cartofi, legume şi pă- Sălaşu de Sus, pe baza cu­
nici o cultură şi specie de a­ ioase. C A P. avea dnlorîa şi posibi­ noaşterii posibilităţilor reale plicaţia in grija permanentă a partidului şi statu­
nimale, ceea ee a determinat — Zadarnic încercăm sâ a- litatea sâ intervină la timp de sporire a producţiei agri­ lui nostru pentru ridicarea cantitativă şi calitativă
ca la indicatorul producţie runcăin vina pe condiţiile cu măsuri energice pentru cole de care dispune unitatea,
globală să se înregistreze a­ curmarea acestor neajunsuri a hotârit sâ întreprindă astfel a producţiei bunurilor de consum, pentru creşterea
bia cifra de 996 000 lei, re- naturale nefavorabile — îşi de măsuri şi acţiuni îneît în nivelţjlui de trai al populaţiei. In aceşti cinci ani au
prezentînd mai puţin de 40 acest an nivelul producţiei
la sută din prevederi. Ca ur­ globale şi marfă să sporeas­ fost alocate importante fonduri de investiţii mate­
mare, nivelul retribuţiei nuin. Adunări generale în cooperativele că de aproape 3 orî faţă de a­ rializate în dezvoltarea Fobricii de piine Deva, con­
cii s-a situai undeva sub ju­ nul precedent, fapt care va
mătatea celui stabilit. permite ea in mod corespun­ struirea tunelului de congelare la abatorul din H a­
Prin puterea lor de sinteză, ci­ agricole de producţie zător sâ mărească şi fondul ţeg, liniei de îngheţată de la Livezeni, atelierului
de retribuiré a muncii.
frele amintite reflectă lipsuri
Finalizarea obiectivelor- res­
serioase în preocuparea condu­ pective éste posibilă insă nu­ pentru producţia de bunuri de larg consum şi fa­
cerii unităţii şi a cooperato­ expunea punctul de vedere dar preşedintele unităţii, Pe­ mai în condiţiile cînd consi­ bricii de gheaţă la Orâştie, dezvoltarea capacităţii
rilor pentru folosirea judici­ cooperatorul losif Basarab. tru Iancu (care a fost schim­ liul de conducere în frunte de producţie la „V idra" Orâştie. Deosebit de rod­
oasă a pămînLului şi aplica­ bat din funcţie pentru slaba cu noul preşedinte, brigadierii
rea măsurilor agrotehnice Dacă participam cu toţii la activitate ce a desfâşurat-o — şi toţi cooperatorii vor pune nică a fost şi activitatea muncitorilor, maiştrilor, teh­
menite să asigure înfăptuirea muncă şi puneam umărul la n.n.) şi ceilalţi factori de răs­ umărul la îmbunătăţirea ac­
sarcinilor înscrise în planul executarea lucrărilor agricole pundere au preferat sâ adop­ tivităţii economice a C.A.P., nicienilor şi inginerilor din sfera productivă a bunu­
nu ne găseam în situaţia de
de producţie şi financiar al te postura dc observatori ai vor munci cu dăruire şi ab­ rilor de consum. In industria alimentoră. de
cooperativei. O imagine reală a „acoperi" planul cu regrete gravelor deficienţe manifesta­ negaţie pentru ca indicatorii
asupra deficienţelor exislenie lirz.ii. te în zootehnie. Tn marc par­ înscrişi în planul de produc­ exemplu, productivitatea muncii in anul 1970 a
în privinţa valorificării po­ O asemenea opinie au îm- te pierderile din sectorul crescut cu aproape 70 000 lei pe salariat faţă
tenţialului productiv al coo­ pârtăşit-o şi cooperatorii Ion creşterii animalelor îşi gă­ ţie şi financiar să fie reali­ de 1965.
Gabor. Ştefan Inncu. brigadi­
perativei se poate forma cu- erii Olivia Itul şi N'icolae sesc explicaţia in faptul că zaţi în mod exemplar. De alt­
noseînd modu] cum nu parti­ llerţeg. Ba mai mult. ei au n- Îngrijitorilor nu li s-a pretins fel, se ştie bine, este în folo­ In această perioadă s-a pus un accent mai pro­
cipat cooperatorii la activita­ sâ muncească cu spirit de sul unităţii şi a) fiecărui coo­ nunţat pe îmbunătăţirea calităţii produselor, diver­
tea de producţie. Astfel, faţă râtat că din neajunsurile răspundere, nefiind cointere­
dc totalul dc 22 700 norme semnalate nu s-an tras învă­ saţi prin sistemul de retribu­ perator ca la hectarul de pă- sificarea şi asimilarea de noi sortimente menite sâ
convenţionale planificate s-au ţămintele cuvenite Ca dova­ ire practicat su obţină rezul­ rnînt şi pe cap de animal să răspundă într-un grad mai înalt cerinţelor de con­
realizat abia revenind dă. pînâ la data de 20 ianua­ tate superioare. In plus se obţină maximum de pro­
în medie mai puţin de 14 rie. deşi a existat un timp a existat o slabă preocupare ducţie cu cheltuieli cît mai sum ale populaţiei.
norme pe un cooperator apt deosebit de favorabil, nu s-a pentru asigurarea bazei fura­ Magazinul de textile din Petrila. Foto : N. GHENA
de muncă. „Economia" de întreprins nimic pentru ferti­ jere. pe unele suprafeţe imu­ reduse, ceea ce în final va
lizarea terenului ru îngrăşă­
pesie 14 000 norme convenţio­ minte organice (se apreciază rile rămînind nerccoltate. determina creşterea întregii
nale s-a soldat eu pierderi că există ranlilâli dc gunoi iar repartiza ren nutreţurilor eficiente a activităţii econo­
clin producţie dc ordinul mi- care se pot administra pe mai după cosi ie s-a făcut' după mice a cooperativei agricole.