Page 40 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 40
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 006 • VINERI 12 FEBRUARIE 1971
L a M o s c o v a , L o n d ra şi W a s h in g to n
\ fost deschis spre semnare privind
denuclearizarea teritoriilor submarine TUNEL PE SUB
CANALUL MINEC1I
Proiectele privind con
MOSCOVA 11 (Agerpres). — suri menite să preîntâmpine Douglas Home, şi de amba siunilor diplomatice acredi- strucţia unui tunel pe sub
Corespondentă de la Lauren- cursa înarmărilor pe fundul sadorii Uniunii Sovietice şi lali la Washington. Canalul Xfînecii între
ţiu Dută şi Silviu Podină: L«v mărilor şi oceanelor. El a S.U.A., primul ministru bri In încheierea ceremoniei a Franţa şi Anglia au rnai
11 februarie, la Moscova a subliniat, de asemenea, că tanic Edward Heath a rostii luat cuvîntul preşedintele făcut un pas spre realiza
fost deschis spre semnare, in actualul tratat reprezintă o scurtă cuvîntare, sublini Nixon care a afirmat că tra rea lor. John Pcyton, mi
prezenta lui Alcxei Kosîghin, doar o măsură parţială in ind importanţa acestui docu tatul „constituie un modest nistrul britanic al trans
preşedintele Consiliului de domeniul dezarmării. U.R.SS., ment. A luat apoi cuvîntul pas spre un obiectiv mult porturilor. a făcut cunoscut
Miniştri al U R.S.S., Tratatul celelalte ţări socialiste, a ministrul de externe al An mai vast care este controlul in Camera Comunelor că
cu privire la interzicerea am spus el, duc o luptă perseve gliei. care a invitat pe re armelor nucleare oc sol". o comisie franco-britanică
plasări) armelor nucleare şi rentă pentru prohibirea ar prezentanţii celorlalte ţări ce ★ urmează să decidă asupra
a altor arme de distrugere melor nucleare, chimice şi şi-au exprimat dorinţa de a Tratatul va intra în vigoa studiilor privind proiecta
în masă pe fundul mărilor şi bacteriologice, pentru lichida adera la acest tratat să sem re după depunerea instru tul tunel. Ministrul britanic
oceanelor şi în subsolul lor. rea bazelor militare străine, neze documentul. Au semnat mentelor de ratificare de că a precizat că va fi. publi
Din partea U.R.S.S., trata ' pentru rezolvarea celorlalte ambasadorii Austriei. Birma- tre minimum 22 de guverne, cată o Carte Albă pe a-
tul a fost semnat de Andrei probleme ale dezarmării niei. Canadei. Danemarcei, inclusiv guvernele statelor coastă temă.
In foto : Femei din zona eliberată din laos iniţiate in minuirea armelor, pentru
Gromîko, ministrul afacerilor Mentionînd dificultăţile şi di Etiopiei. Iordaniei. Italiei. Ja depozitare putea apăra libertatea. a-ş.
externe, iar din partea Sta vergentele ce pot apare în poniei. Mongoliei, Norvegiei. CEAS CARE ARATA
telor Unite şi Angliei, cele cursul negocierilor asupra u Olandei, Suediei şi ai altor TIMPUL LUNAR
lalte două tari depozitare, de nor măsuri din sfera dezar ţâri.
In numele guvernului Re*
ambasadorii lor Ia Moscova, mării, Alex'ci Kosîghin a ară publicîi Socialiste România, Primul ceas care arată ii
Din împuternicirea guver tat că. „aşa cum demonstrea tratatul a fost semnat de timpul lunar a fost expus
nului român, tratatul a fost ză experienţa, calea spre un ambasadorul român la Lon Largi proteste împotriva agresiunii de curind la planetariumul
semnat de Corneliu Mănes- acord poate fi găsită". dra, Vasilc Puneau. Hayden din New York.
In prima zi, tratatul a fost
cu, ministrul afacerilor ex ★ Cronometrai, pus la punct
terne al Republicii Socialiste semnat la Moscova dc repre WASHINGTON 11 (Ager de către astronomul Ken-
România. La semnare, a fost zentanţii a 40 de ţări. pres). — Joi. a avut loc, în neth Franklin, are ca uni
In aceeaşi zi, ministrul a
de fată Teodor Mnrinescu, facerilor externe al U.RSS., marele auditorium al Depar tate dc bază a timpului
ambasadorul extraordinar şi A. Gromîko. a oferit un de tamentului de Stat. ceremo americano-saigoneze in Laos lunaţiunea. egală cu 20,5.1
plenipotenţiar al României în jun în cinstea miniştrilor n- nia semnării Tratatului cu dc zile pămintene. perioada
U.RS.S. facerilor externe din ţările privire la interzicerea ampla cit durează o zi şi o noap
Din partea guvernelor Bul socialiste prezenţi la Mosco sării armelor nucleare si a te selenară.
gariei. Cehoslovaciei, R. D. va cu prilejul semnării tra altor arme de distrugere în HANOI v
Germane, Poloniei şi Unga tatului. masă pe fundul mărilor şi o- nezâ în Laos — anunţă agen wav — a fost blocată timp călcare flagrantă a Cartei „PEŞTELE SPADA“
riei, tratatul a fost semnat ★ reanelor şi în subsolul aces Guvernul R. D. Vietnam ţia de presă „Eliberarea". A de mai multe ore. în coloa O.N.U., a acordurilor de )a «
de miniştrii de externe ai a LONDRA 11. — Corespon tora. a dat publicităţii o declara gresiunea americano-saigone- na demonstranţilor aflîn- Geneva din 1954 şi 1902. Pescarii de pe micul 1
cestor târî. dentul Agerpres, Nicolae Plo- La ceremonie a participat ţie privind „escaladarea răz zâ împotriva Laosului — sub du-se. în ciuda frigului de trauler franţuzesc ..Igua-
liniază declaraţia — repre
na'\ care sc afla doar la 1
In alocuţiunea rostită cu peanu. transmite : Joi dupâ- preşedintele Richard Nixon boiului şi extinderea agresi zintă o nouă şi gravă esca minus 3 grade C, peste 2 500 TIRANA
acest prilej, preşedintele Con amîazâ, la Londra a avut loc Din partea S.U.A., tratatul a unii în Laos“, In care se a ladare a războiului din Indo de persoane Demonstranţii două mile în largul coas v
s-au adunat în piaţa „Times
tei, au simţit la un mo
siliului de Miniştri alU.R.SS. ceremonia semnării Tratatu fost semnat de secretarul de rată că intervenţia ini li tară china, constituind totodată o Square“ unde au participat Poporul şi guvernul alba ment dat că in plasa pe
a apreciat încheierea tratatu lui cu privire la interzicerea stat, William Rogers, şi dc americano-saîgoneză încalcă încălcare a independenţei, Ia un miting, în timpul că nez. solidare cu lupta dreap care ci o întinseseră in
tă a poporului laoţian şi a
lui drept un act pozitiv în amplasării armelor nucleare ambasadorul James Lconard, independenta, suveranitatea, suveranităţii, integrităţii teri ruia numeroşi vorbitori au celorlalte popoare ale Indo- IfiHşperanfa unei capturi bo- II
viata internaţională, un prim şi a altor arme de distrugere şcfiîl delegaţiei americane în integritatea terîtorialâ şi neu toriale şi a neutralităţii Lao- condamnat noul act de agre xjfiate o nimerit un exem
pas spre demilitarizarea to în masă pe fundul mărilor şi Comitelui pentru dezarmare tralitatea regatului lao Sllluî. siune împotriva popoarelor rhinei. condamnă energic o- plar neobişnuit. In pofida
tală a fundului mărilor. In oceanelor şi în subsolul lor. de la Geneva. Din partea ce ţian, violează acordurile de Indochinei. tacul armat împotriva Laosu- eforturilor pe care le-au
acest sens. a spus el. trata După ce tratatul, a fost lorlalte state an semnat am la Geneva din anul 1962 pri Guvernul Revoluţionar Pro Cea mai mare manifestaţie Uii. se spune în declaraţia făcut timp îndelungat, ei
tul prevede continuarea ne semnat de ministru) afaceri basadorii U.R.S.S. şi Angliei, vind Laosul, pe care S.U.A. vizoriu al Republicii Vietna Ministerului de Externe al nu au reuşit să aducă la
gocierilor asupra altor mă lor externe al Angliei, Alee precum şi ceilalţi şefi ai mi- le-au semnat şi sînt obligate mului de Sud îşi exprimă antirăzboinică de miercuri a R. P. Albania. Guvernul şi suprafaţă plasa şi, deci.
avut loc în oraşul Boston La
Albaniei
sprijinul deplin
pentru de
sprijină
poporul
să le respecte. claraţia dată publicităţii la 8 Baltimore, între demonstranţi ferm declaraţia Comitetului nici bănuitul trofeu. Nu
Guvernul şi poporul R. D. februarie dc Comitetul Cen şi poliţie s-au produs cioc Central al Frontului patrio mică a fost mirarea pesca
Noi membri nepermanenţi Vietnam, se spune în decla tral al Frontului patriotic niri soldate cu rănirea mai tic laoţian din 4 februarie rilor cînd au scos in sfirşit
raţie. sînt animate de dorin
1971 şi declaraţiile făcute în
ţa fierbinte de a avea la laoţian şi cere încetarea ime multor persoane. sprijinul său de Ministerul din apele mării numai ră
măşiţele plasei. Plasa pes
Demonstraţii de protest au
frontiera apuseană un Laos diată a intervenţiei militare avut loc şi în aproape toate de Externe al R. D. Vietnam. carilor de pe „Iguana“
ai Consiliului de Securitate cu adevărat paşnic şi neutru, americano-saigoneze în Laos, ..eampus"-uri)e universităţilor Guvernul Revoluţionar Pro capturase un... submarin.
retragerea trupelor agresoare
de a stabili şi dezvolta cu a
Ironia snartei face ca a
cesta relaţii de bună vecină de pe teritoriul acestei ţâri, americane. La Universitatea vizoriu al Republicii Vietna cest submarin aparţinind i1
Berkelev din California pe
mului de Sud şi Guvernul
NEW YORK 11 (Agerpres). Farahlb, şi-a exprimat opozi Reprezentanţii Franţei. Si tate. pe baza principiilor astfel îneît poporul laoţian ste 2 000 de studenţi au cerut Regal de Unitate Naţională forţelor maritime militare
— Consiliul de Securitate a) ţia faţă de ocuparea ilegală riei, U.R.S.S,, Poloniei şi Ita coexistentei paşnice. Poziţia să-şi poată hotărî singur soar să se pună capăt războiului al Cambodgici. ale Franţei să poarte nu i
O.N.U., întrunit in prima sa a locului R.P Chineze in liei au sprijinit punctul de R. D. Vietnam constă în a ta, fără amestec dinafară. dus de S.U.A. în Indochinâ. mele de ,.Esnndonu, adică
şedinţă din acest an, a hotâ- Consiliul de Securitate de că vedere al delegatului somalez, plicarea scrupuloasă a acor Poliţia a intervenit cu bruta CAI RO ..peştele spadă".
rît primirea a patru noi sta tre reprezentantul ciankaişist. ccrînd expulzarea ciankaişis- durilor de In Geneva din 1962 WASHINGTON litate folosind gaze lacrimo i
te — Argentina, Belgia, Italia El a apreciat că acest orga tului din Consiliul de Securi privind Laosul. Guvernul gene pentru a-i împrăştia. Organizaţia dc solidaritate DIN NOU DESPRE
şi Somalia — ca membri ne nism al ONU. are dreptul tate R. D. Vietnam cere în mod In principalele oraşe ame Timp de aproape o oră nu a popoarelor Asiei $i Africii MARTIN nORMANN
permanenţi ai Consiliului pe şi datoria de a se pronunţa In aceeaşi şedinţă, a fost hotărît guvernului S.U.A. să ricane au avut loc miercuri durat ciocnirile dintre poliţie a dat publicităţii la Cairo o 1
timp de doi ani. Cu acest pri în fiecare an asupra validită examinată şi cererea statului înceteze neîntîrziat războiul marşuri şi demonstraţii de şi studenţi. în cursul cărora declaraţie în care condamnă L Criminalul de război na
lej. a fost ridicată din nou ţii deplinelor puteri ale mem Ruthan de a fi primit în agresiv din Laos. Vietnamul protest împotriva intervenţiei opt poliţişti nu fost răniţi, cu hotârîre intervenţia initi- , zist Martin Bonnann tră
americano-saigoneze în Laos.
problema restabilirii dreptu brilor săi atunci cînd pri Organizaţia Naţiunilor Unite. de sud şi Cambodgîa, să re După cum informează agenţi iar un automobil a fost in tară ainerieano-saigoneză în 1 ieşte in oraşul brazilian
rilor legitime ale R.P. Chine meşte pe noii membri aleşi Consiliul a adoptat o reco trasă trupele S.U.A şi ale a ile occidentale de presă, ma cendiat. La Universitatea Laos. Declaraţia conţine un ^ Porto Alegre, capitala sla-
ze Io ONU. Reprezentantul şi a cerut să se pronunţe în mandare în acest sens ; pri liaţilor lor din Indochina, rea majoritate a acestor de Slanford, tot din California, apel către toate organizaţiile i Uilui Rio Grande do Sul.
pentru ca popoarele Indochi-
Somaliei, Abdul Rahim Abby acesl sens. mirea statului Buthan va a nei sârşi rezolve singure pro monstraţii s-au desfăşurat demonstranţii au pătruns în progresiste dc a sprijini lup- ’ Această ştire a fost anun
!a justă a pononrelor din în- \
ţată de ziarul „Jomal da
vea loc la viitoarea sesiune a blemele interne. fără incidente. Un număr incinta unui centru de cerce dochina împotriva agresiunii i Semana" in baza cercetă
tări cu destinaţie
militară,
Adunării Generale, el deve Guvernul R. D. Vietnam, mate de persoane s-au ală pentru a protesta contra par americane Popoarele vjetna- ’ rilor întreprinse de un
ticipării universităţilor ame
La Roma s-a încheiat primul nind. astfel, al 128-lea mem continuă declaraţia, condam turat coloanelor de demon ricane la îndeplinirea comen mez. laoţian şi cambodgian \ grup de detectivi particu
stranţi. cerînd să se pună ca
nă energic pregătirea de că
trebuie sâ-si hotărască sineu- ţ
lari. La fel ca şi alţi
bru al O.N.U,
tre S.U.A. a unor noi aven păt războiului şi să fie rea zilor Pentagonului. re soarta, fă^î nici un nmes- i foşti conducători nazişti
congres al Partidului Socialist turi militare împotriva R.D. duşi în tară militarii ameri tec dinafarâ — subliniază ' care s-au refugiat tu
Vietnam şi avertizează că cani din Indochinâ. BRUXELLES declaraţia. \ America Latină, scrie
Tn capitala S.U.A.. aproxi
Unitar PNOM PENH poporul vietnamez va riposta mativ 1 000 de persoane au Intervenţia în Laos a tru A DEN 1 ziarul, Bormann a fost su
faţă de orice noi acţiuni mi
pus unei operaţii dc chi
litare ale S.U.A. demonstrat in faţa Casei Al pelor saigoneze, sprijinite de \ rurgie facială. F,l poartă,
ROMA 11 — Coresponden pala prevedere a rezoluţiei Lon Noi şi-a încetat In încheierea declaraţiei se be purtînd drapele ale Fron forţele armate ale S.U.A., re Preşedintele Consiliului de t de asemenea, in permanen
tul Agerpres. Nicolae Puicea. relevă că „baza oricărei po arată că poporul şi guvernul tului Naţional de Eliberare prezintă un pas primejdios Miniştri al Republicii Demo- J ţă asupra lui o fiolă cu
din Vietnamul de sud. Poliţia
transmite : După patru /¡le litici democratice în Italia R. D. Vietnam cheamă po pe calea escaladării războiu cratire Populare a Ycmenu- | cianură pentru cazul în ca
de dezbateri, la Roma a luat este refuzul categoric de tem orar activitatea poarele şi guvernele ţârilor a intervenit, fâcind uz de lui în Indochinâ. se sublinia lui. Mohamcd Aii Haj'tham, ^ re va fi capturat.
sfîrşit primul congres al Par sprijinire a forţelor de dreap socialiste frăţeşti, ale ţărilor bastoane de cauciuc, pentru ză în declaraţia Asociaţiei a condamnat. în numele fiu- .
tidului Socialist Unitar (P S D ). ta". In ce priveşte opţiunile PNOM PENH 11 (Ager iubitoare de pace şi drepta a-i împrăştia pe demon Internaţional1? a Juriştilor vcrnului său, intervenţia a- ’ O NOUA serie df
rare — încă din prima zi a PS.D.l în domeniul politi pres). — Intr-un comunicat te. organizaţiile internaţiona stranţi. Democraţi. dată publicităţii merîcano-snigonezâ in Laos. \ CUTREMURE IN SUDUL
lucrărilor sale — a revenit cii externe, în document se oficial se arată că şeful au le. popoarele din întreaga Ju La New York, principala )a Bruxelles Asociaţia cali El a subliniat că extinderea . CALIFORNIEI
la vechea sa denumire : Par arată că acesta sprijină efor torităţilor de la Pnoin Penh, me, inclusiv poporul ameri arteră de circulaţie - Broad- fică această acţiune ca o în- agresiunii S.U.A. în Tndochi- ’
tidul Socialist-Democi atic I- turile guvernului de dezvol generalul Lon Noi, „a tre can, să lupte pentru a curma no reprezintă un pericol ex- \ -Sudul Californiei a fost
tnlian (PS.D.l ) Raportul la tare a relaţiilor cu ţările buit să înceleze temporar Ia timp noile acţiuni milita XlENG QVANG 11 (Agerpres). — Inlr-un comuni hem de grav pentru pooon- i din nou zguduit miercuri
congres, prezentat de secre nealiniate, se pronunţă în fa orice aclivitale, din motive de re ale S.U.A. în Laos şi în cat al comandamentului forţelor patriotice laoţienc, rele din această peninsulă de o serie de cutremure de
tarul naţional. Mauro Fcrri. voarea unor raporturi econo sănătate“. întreaga Indochinâ. să-şi in reprodus de agenţia France Presse, se arată că 46 de intensitate „apreciabilă“.
a stat la baza unor vii dis mice şi culturale amicale cu Citînd surse din Pnom tensifice sprijinul acordat avioane ţi elicoptere inamice au fost doborîte in re lîRAZZAVlLLE ^ Conforrn dotelor prelimi
cuţii. caic au relevat încă o ţările socialiste, precum şi Penh, agenţia France Presse luptei popoarelor vietnamez, giunea din sudul ţării, de la începutul agresiunii a- Consiliul dc Sfat al Renii- \ nare, numărul victimelor
dată existenta a două ten pentru pregătirea conferinţei relata, la 11 februarie. că laoţian şi khmer împotriva me.ricano-saigoneze in Laos. Comunicatul precizează blicît Populare Congo şi Bi- l cutremurului de marţi se
dinţe in sinul socîal-democi a- eenernl-europene de securi Lon Noi a fost Victima unui agresiunii S.U.A., pentru sal că numai in cursul zilei de 10 februarie au fost do-
tate. infarct şi ar fi parţial imobi varea naţională. roul Politie al C.C. al Parti- . ridică la 5J de morţi, sute
tilor italieni : o tendinţă re borîtc 2.1 de elicoptere, care încercau să debarce tru dului Congolcz al Muncii au ’ de răniţi şi 9 persoane da
lizat. Funcţiile lui Lon Noi
prezentată de Mauro Ferii, In zilele următoare, direc au fost preluate de Sirik VIETNAMUL DE SUD pe la Cha I — o zona situată în apropiere de fron dat publicităţii Ia Rrazznvil- \ te. dispărute, despre care
sprijinit de vicesecrelaru! ţiunea P S D ! va desemna Matak. tiera cu Vietnamul de sud. Atacurile trupelor helio- le o declaraţie în care con- k se crede că s-ar afla sub
PS.D.l . Antonio Cariglia. şi noul secretar al partidului. Guvernul Revoluţionar Pro purtate au fost respinse. Comunicatul arată, în ace damna intervenţia militară * dărimături. Daunele mâlc-
de alţi lideri ai partidului, vizoriu al Republicii Vietna laşi timp, că forţele patriotice laoţiene au respins. in amcricano-saiconezâ în Laos \ riale se cifrează la peste
care se pronunţă pentru în mului de Sud a dat publici localitatea Coboc, trei atacuri succesive declanşate dc şi escaladarea războiului dus \ mi miliard de dolari.
forţele agresoare. In cursul luptelor, 10 elicoptere au
tărirea conlucrării celor pa CHILE Principalele zone agricole tăţii o declaraţie care con fost doborîte. de S.U.A. în Indochinâ. De _____________ - J
tru partide de cenlru-stînga damnă cu fermitate interven claraţia cere încetarea oces
din coaliţia guvernamentală ţia mi litará americano-saigo- tei intervenţii militare
în jurul platformei de deli au fost împărfite ţăranilor Guvernele
mitare strictă faţă de opozi este cel mai important con quinisto" (Borcelono), „Urba-
ţie. iar cealaltă tendinţă, re SANTIAGO DE CIULE 11 terenuri abandonate de pro j LONDRA. - In cadrul tract din practica comerţului so‘‘ (Bilboo). „Nuevo Monto- R.P. Chineze şi Ni
prezentată de preşedintele (Agerpres). — Ministrul de in prietarii lor sau prost gos i alegerilor parţiale pen- sovieto-finlondez. na Qjijano‘‘ (Santander) şi
Consiliului naţional al parti terne chilian. Jose Toha. a a podărite. Ministrul de interne î tru Consiliul comitatului „Eaton Iberica". geriei au hotărît să
dului, Mano Tanassi. şi alţi nunţat că 294 de latifundii chilian a relatat, pe de altă j Monmoulshire (Jara Ga- j QUITO. - Nave militare e-
conducători ai PS.D.l., sus din principalele zone agricole parte, că procesul de prelua j Iilor), jn circumscripţia e- j cuodoriene au sechestrat şi a NEW YORK. - Corporaţia stabilească relaţii
ţine o politică mai flexibilă, aJe Chile au fost preluate şi ■ leclorolă Abersychan Nord, j mendat miercuri un nou vas aeronautică americană „Lock
pentru a evita izolarea re a latifundiilor şi darea lor ; a fost ales Golf Miles, ! de pescuit american surprins heed1* a anunţat că va con diplomatice
împărţite ţăranilor. Un ma
P.S.D.I. de curente politice re număr dintre acestea, a în folosinţă celor care le lu i membru al Partidului Co- j in apele teritoriale ale ţârii, cedia 6 500 de muncitori de
de stîngu. spus cl. referindu-se la vizi crează întîmpinâ unele difi : munist din Marea Brita- i o căror limită a fost fixată la uzinele sale din Burbank PEKIN M — Coresponden
Ambele tendinţe şi-au gă cultăţi din cauza opoziţiei : nie. Bl o obţinut 933 de j de guvernul de la Quito la şi Polmdale, ca urmare a în- tul Agerpres. fon Gâlâteanu,
sit afirmarea în documentul ta făcută recent in provincii î voturi, faţă de 537 cite o j 200 de mile. Cu acesl inci tirzienlor in livrarea motoare transmite : Un comunicat co
final al congresului Princi le Cautin şi Valdivia, sînt moşierilor. i primit principalul său } dent, numărul navelor ameri lor britanice „Rolls-Royce“ cu mun chino-nigerian, dat pu
j contracandidat, reprezen- \ cane care au fost reţinute de care urmează o fi echipate blicităţii de agenţia China
; tontul Partidului laburist, j flota militară ecuodorîonâ sa avioanele aerobuz „Tristor”. Ho- Nouă, anunţă că. in confor
RADIO : i tului alegerilor Goff Mi- \ ridică la 18. tărirea va intra in vigoare la mitate cu interesele şi dorin
Dupâ anunţarea rezul- ;
ţa Republicii Populare Chi
CINEMA i Ies a făcut un apel la j BELGRAD. - La Belgrad a MADRID. - De cîteva săp sfirşitul ocestei săplămim. Pre neze şî Republicii Federale Ni
PROGRAMUL 1 : 6.D0 De la j unirea eforturilor tuturor ; fost semnat acordul comercial tămini, in intrega Spanie se şedintele uzinelor din Califor geria. guvernele acestor ţâri
G.OO la 9.30; 9,30 Memoria pâmîn- ■ celor care se pronunţă î Înregistrează o puternică miş nia ale firmei, Charles Wog- au hotărît să stabilească re
DEVA : Omul rtl» Sicrra tulul rom ânesc (reluai c) ; 10,00 iugoslavo-sovietic pe termen care socială pentru drepturi ner, o onunţot co. in prezent,
(„Patria"); Petrecerea („A r Retrospective pe traseele cincma- j împotriva politicii Parii- i lung (1971-1975). Acordul pre democratice , şi împotriva con este exominată posibilitoteo laţii diplomatice la rangul dc
ta “); SI.MLRIA : Timp pentru lului — cifre şi iapte; m,05 Cin- | dului conservator. Vorbi- j vede sporireo schimburilor re ambasadă, cu efect imediat.
a trAi („Mureşul'’) ; HUNE lecc şl iocuri popularc din cedierilor masive şi a închide dotării oporatelor „Tristor" cu
DOARA ; B D. In tri In ne UobiogCA; lli.ÜU Fonoteca pentru ■ torul o subliniat rolul ce-i j ciproce cu o treime, in corn- rii unor fabrici, hotorite de motoare produse de firmele Guvernul şi poporul R.P.
fiinţe („Slileriircisiul*) î P a copil; ll.oâ Din cimeccle popoa- ■ revine Consiliului comită- poraţie cu perioada prece conduce-ile diferitelor între „Generol Electric' sou „Prott Chineze, relevă comunicatul,
triei* $i muzica („Constructo rolor; H.15 Consultaţie jurldicâ; i tului în apărarea intere- : dentă de cinci oni. sprijină în mod hotărît gu
ru l“) ; CALAN : De şapte ori i ) .25 Prietenii muzicii corale — prinderi. In semn de protest ond Witney'V Dor ch'or şi în
şapte („11 Iunie"); TEL7UC : program alcAtuit le sugestia i selor populaţiei care l-a [ După cum informeoză agen acest caz. o precizat Wogner, vernul şi poporul Nigeriei,
AeeastA femele (..Minerul'); ascultătorilor; 12.00 Microi ecnal : ales. ! ţia Toniug. părţile ou discu împotriva acestor acţiuni, in toate popoarele africane. în
PETROŞANI : In ghearele in Kiril Scmov; 12.10 Un Interpret ultimele zile ou fost dedon- programul de producere o oe- lupta lor împotriva imperia
vizibile ale rir. Mabusc şi şl rolurile sale ; Julieu a Si- 10,00-11,30 Emlstunl-lecţii p en tat unele probleme majore robitelor omericane va fi ¡n-
Pom ul dc CrAciun („7 Noiem m ionato: 12.30 Imilnirc cu m e tru lucrătorii din agri de interes reciproc ole cola şote greve Io uzinele „La Mo- tirziat cu citeva luni. lismului. colonialismului şi
brie*); TAJPFNI : Vagabondul, lodia popular;! şi interpretul cultură. Creşterra vaci HELSINKI. - La Helsinki a borării economice pe termen neocolonîalismului, pentru a-
seriile I-fl („Cultural“) ; LO- preferat; 13.00 Radiojurnal: 13.10 lor de lapte ; fost semnat un acord comer
NEA : Senilnja (.,!Minerul“) : A vanprem ieră cotidiană: 13.22 Re 17,00 Telcşcoală. Chimie el. cial pe anul 1971 intre R.P. lung. acordînd o atenţie par pârarea independentei naţio
Aşa am vroit („7 Noiem bus melodii: U,00 Compozitorul X-.vit; Legătura tovalcn- ticulară cooperării tehnîco-Şti- nale. suveranităţi» de stat şi
brie*); ANINOASA r Ilibrr- săptăminil : M aunce Ravcl; M,30 lă. Miologie — cl. a Chineză şi Finlanda, reîoteo- inţifice şi formelor de comerţ TUNIS. - In cadruf lucrărilor celei de-a 10-a conferinţe integrităţii teritoriale. Guver
natus („M uncitoresc"); PF- Ciută Ana Munteanu. Yifiana IX-a : Fotosinteza. M a zo agenţia China Nouă. a Comisiei economice a O N U, pentru Africa au luat
TRILA : A nchetatorul din Pop. Nicu Costachc şi Ilie Sina- tematică — cl. a X ll-a : şi de plăti. S-ou discutol, de cuvîntul reprezentanţii mişcărilor de eliberare din Mozam- nul Republicii Federale Nige
u m b r i („M uncitoresc“); VUI.- randa: lă.05 Revistn economică ; Introducerea «tructurilor TIRANA. - La Tirana a fost asemenea, unele proiecte, cum ria recunoaşte guvernul Re
CAA> : Ultimul mohican 13 30 Pagini vocale şi orchestrale algebrice ; ar fi construireo unei conduc bic, Guineea Bissou şi Namibia. De menţionat că repre publicii Populare Chineze
(„M uncitoresc“) ; URICANI : din muzica rlc estradă: l5.tr> Mu 10,00 Căminul... la Cluj ; semnat un protocol care re zentanţii teritoriilor olricane neautonome participă pen
Canarul şl viscolul („7 No zică de p rom enadă; 16.0C Radio 18,40 Lumea copiilor prezintă glementează schimburile de te de gaze. tru primo dotă Io o asemeneo conferinţă, in coIitote de drept singurul guvern legal
ju rnal; JC.20 Retrospective pe repre/entînd întregul popor
iembrie*); n A R B A T E N I: Ina tre! poveşti sem nate de mărfuri şi plăţile pe anul 1971 observatori. Moi mulţi delegaţi au cerut, însă, ca aceştia
traseele cincinalului; 10.30 Din HAMBURG. - la Hamburg
Iote «le rAzbol $i Jan d arm u l creaţia lui Ion Vasilescu; 16,50 Mlreea Sintim breanu şl intre R.P. Albania şi R.P. să fie admişi pe viitor ca membri cu drepturi depline. chine'/.
O. P anru -Iaşi ;
sc InsoarA („6 August“); O- Publicitaie radio: 17,Of) Pentru 19.00 Reflector ; Ungară, informează agenţia s-a deschis procesul intentai Reprezentanţii teritoriilor amintite au relevat succesele Cele două guverne — se a
patrie; 17.30 Concert de muzică împotriva lui Anton Binner şi
RAŞTIF : RA/.bunarea sfinţii- 19.IU Tragerea Loto ; rată în comunicat — au că
populară; lă.OO Orele sern: 20.00 19,20 1001 de xcri ; ATA. Friedrich Paulus, foşti ofiţeri obţinute de forţele de eliberare împotriva colonioliştilar.
lui („P atria“); llelga („Fla- Tableta de seară: 20.05 Zece m e 19.30 Telejurnalul de «cară ; Delegatul din Namibia (teritoriu din sud vestul Africii, zut de acord să dezvolte re
cArâ*); GEOAGIU-nAl : P ro lodii preferate: 20.37 Bijuterii m u 20.00 România *71. Azi — ju d e RIGA. - U.R.S.S. va livra SS, acuzaţi de a fi participat, laţiile diplomatice. prietenia
zicale; 20.S5 Silinţa la zi ; 21,011 Finlandei, în perioada 1971 în 1940, la masacrarea a cir plasat sub odministroţio directă o O N U.) o acuzat au
cesul; HAŢEG : ,,Z° („P o p u lui H unedoara ; şi colab narea dintre cele două
Muzică dc cafc-co n cert: 21.23 20.30 t*jtm rom ânesc „Stmpa- torităţile de Io Pretorio că „refuză să cedeze preroga
lar“) ; BRAD : Sechestrul dc P.C.R.-50. Consemnări de Paul Mcul domn R* ; 1975, petrol in valoare de ca 200 de cetăţeni polonezi tivele lor ON U." şi „continuă să io măsuri ilegale in (ăiî. pe havn coexistentei paş
persoanA („Steaua roşie"); Popcscti Nevcanu; 21.31) Revista 22,00 Mal avei! o întrebare ? circa 500 milioane ruble. Ni in regiunea Lublin. Binner şi Namibia". nice. a principiilor respectu
GURABARZA ; Sflrşltul ag en şlagărelor; 22.00 Radiojurnal: Tem a : Sistemul nervos kon Berzukov. adjunct ol şe Paulus au ordonat şi dirijot lui reciproc suveranităţii,
tului TV(C („Minerul"); ILTA : 22.30 Reportaj In Do m ajor; 22.55 şi limitele suprasolicită fului Serviciului naţional de operaţiunile de execuţie o Alţi vorbitori au evocot problemo ajutorului economic şi integrităţii teritoriale, nea
rii ;
O peraţiunea „Lconllne* („Eu Moment poetic: 23.00 Reportaj In 23,00 T elejurnalul de noapte ; navigaţie, o declarat unui co prizonierilor Io Josefov şi pentru ţările in curs de dezvoltare. mestecului in treburile inter
m in a”). Do m ajor (continuare) ; 0,03-6,00 23,10 închiderea emisiunii. respondent TASS că ocesto Rudaviec. ne. egalităţii in drepturi, a
Estrada nocturnă. vantajului mutual.
Redactat ţi ad m in istraţia z i a r u l u i : D e v a , etr. D r . P e tru G r o z a , n r. 35. T e le f o a n e : 123 17 şi 1 15 88. Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. 44 065