Page 45 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 45
PROLETAPI DIN TO A TE ŢĂ R ILE . U N IŢ I-V A !
$
î
$
B Programul viitoarei Con
\ I mediului înconjurător l
ferinţe mondiale asupra
I B Curier, Atlas I
m Din ţările socialiste
B Necrolog pentru... şiling
ANUL XXII). Nr. 5 008 DUMINICA 14 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
m i n - J a W W M M W M — — K— « ^!M ttn/i/irtttinnttnf/tinmHriM irf9/ritrrnrrrtm tm /rrtfm iw ttM tn\
A A w
MAREA ÎNTRECERE ÎNCHINATA GLORIOSULUI
SEMICENTENAR AL PARTIDULUI CINCINALUL 19661970
Ritmuri şi cote de intensitate LA BAZA DEZVOLTĂRII IMPETUOASE
maxima in siderurgie A ECONOMIEI, UN AMPLU PROGRAM
I
»
•
W
®
A
Impresiona ntă dintotdeouno Hştilor este orientată şi între pa tono de fontă decît în anul zore Io cele două . laminoare,
prin dimensiunile şl complexita cerea colectivelor de Io fabri trecut. Pe această bază, la conducătoare ale întregului flux
tea sa, activitatea siderurgiş- cile de aglomerare, Numai în furnalele de 1 000 mc volum u- productiv, se repercutează fa DE INVESTIŢII
tilor hunedoreni pulsează acum primele 12 zile ole oceste ‘luni, tî-l s-au elaborat suplimentar vorabil asupra creşterii ritmu
la ritmuri şi cote de intensita cele două fobrici au pus la dis în aceosto lună cite 135 tone rilor la toate celelalte copacl-
te maximă. Recordurile sau pro poziţia secţiilor de furnale 3 170 de fontă zilnic. tăţi. Aceasta a permis ca tn
ducţiile de vîrf obţinute pînâ tone de aglomerat autofondant Aproape 3 300 tone'de oţel prîma decadă să se obţină nu-
mai ieri au devenit permanenţe peste plan. peste pion înscriu pe graficul moi la laminoarele de sîrmo,
cotidiene, in timp ce colecti Furnaliştii — beneficiari aî o- întrecerii şî colectivele de oţe- profile uşoare, mijlocii şi benzi INVESTITIIIE DIN SI Investiţiile din fondu
vele tind cu fermitote spre noi cestul efort colectiv, şi-au om* lari. Este o realizare de pres o producţie suplimentară de £1 Investiţiile din fondu-
niveluri contitotive şi Calitati plificot preocupările in direcţia tigiu, puternic consolidată de 480 tone laminate într-o largă
ve, pe măsura marilor sarcini obţinerii unor indici înalţi de u- eforturile rodnice pe linia res gamă tipodimensionolă. rile centralizate ale statului
ale actualului cincinal. tilizcre şi a unor consumuri re pectării progromului sortimen Amplificareo ritmurilor de
Angajaţi în moreo întrecere duse de cocs. Cele peste 3 400 tal. reducerii rebuturilor şi ridi producţie în toate secţiile de
închinată semicentenarului par tone de fonta produse în ccest cării valorii calitative a lingou- boză ale marelui combinat hu- au totalizat 289,7 miliarde
tidului, cocsorii îşi onorează din an cu cocs economisit constitu rilor de oţel. nedoreon, energio cu care ac-
plin angajamentele. De Io în ie din acest punct de vedere Lominatorîi sînt Intens preo ţioneoză colectivele, In frunte lei, mai mult decît s-a in
ceputul anului şi pînâ acum ei un argument temeinic. O remar cupaţi de utilizarea cu înolt cu organizaţiile de partid, pen
ou produs suplimentar 460 tone că deosebită pentru colectivul randament a capacităţilor pro tru ridicarea colitativă a între
de cocs. De remarcat este ca- secţiei o 11-a furnale. In primele ductive. Aceasta apare deosebit gii activităţi, prefigurează cer vestit în cei 10 ani pre
litateo îmbunătăţită a cocsu 12 zile din februarie aici s-ou în de evident la bluminguri, unde titudinea unor realizări de pres AT
lui, exprimată printr-o rezisten. registrat indici de utilizare de tigiu ale siderurgiştilor hunedo
ţă medie la toba Micum de peste 1,55 tone de fentă pe mc în prezent se obţin cu peste reni în mareo întrecere închi- cedenţi.
peste 74 la sută. ceea ce con de volum util şl zi calendaris 900 tone de laminate mai mult ' notă semicentenarului partidului.
stituie un real sprijin pentru fur tică şi consumuri specifice de decît Io începutul anului trecut,
nal i şti. Tot în sprijinul lurna- cocs mai mici cu peste 15 kg îmbunătăţirea indicilor de utili- A l, VALERIU
B 86 la sută din to
PlfNARA C O U U I « 1 1 NATIONALE Noi capacităţi talul investiţiilor au
fost orientate spre
A COOPERATIVELOR AGRICOLE OL PRODUCŢIE de producţie creşterea potenţialului
întreprinderea de blănuri economic al ţării.
In ziua de 13 februarie , Comitetului Central al Parti vist al U.N.C.A.P.; Mireea „Vidra*' din Orâştie, care şi-a
a.c. a avut loc -plenara Con dului Comunist Român, ple Gogioiu, activist al U.N-.G.AP. ; dublat in cincinalul trecut
siliului Uniunii Naţionale a nara Consiliului Uniunii Na Simion Roth, preşedintele volumul producţiei globale, a
Cooperativelor Agricole de ţionale a Cooperativelor A C.A.P. Miercurea, judeţul căpătat noi spaţii şi dimen
Producţie. Lucrările plenarei gricole de Producţie a apro Sibiu; Ştefania lonescu. preşe siuni. Recent a fost terminat ■ Au fost date în ex
au fost prezidate de tovară bat eliberarea tovarăşului dinta C.AP. Putineîu, jude şi racordat Ja circuitul pro
şul Virgi) Trofin, membru al Virgîl Trofin din funcţia de ţul Teleorman. ductiv un pavilion industrial
Comitetului Executiv, al Pre preşedinte al Consiliului U Ca vicepreşedinţi ai Con cu 5 niveluri destinat îndeo ploatare circa 1 500 capa
zidiului Permanent a] C C. al niunii Naţionale a Coopera siliului U.N.C.A.P. au mai sebi sporirii si diversificării
producţiei
pentru
export.
P C R. tivelor Agricole de Producţie. fost aleşi tovarăşii : Gheor S-au creat astfel premisele cităţi şi obiective indus
Plenara a dezbătut propu In funcţia de preşedinte al ghe Popa. Simion Roth, Şte- îndeplinirii in condiţii opti
nerile cu privire la atribuţi Consiliului Uniunii Naţionale fanîa lonescu. me a sarcinilor de plan pe
ile -şi organizarea uniunilor a Cooperativelor Agricole de Pe baza recomandărilor re 1971 care prevăd creşterea 1965 triale.
cooperatiste, precum şi unele Producţie a fost ales tovară centei plenare a C.C. al producţiei industriale valo
măsuri de îmbunătăţire a şul Gheorghe Petrescu, mem P.C.R., prin noi alegeri, din rice pe unitate cu 20 milioa
activităţii şi componenţei or bru al CC. al P.C.R. cei 36 de membri ai Comite ne lei faţă de realizările a
ganelor de conducere ale a Biroul Permanent a fost tului Executiv al Uniunii nului precedent.
cestuia şi a adoptat un com completat prin alegerea to Naţionale, 25 lucrează in Pe platforma spaţiilor noi
plex de măsuri care .c5 cre varăşilor : Maria Zidaru, vi producţie ca preşedinţi de de lucru, unde se confecţio
eze cadrul umanizatorac pen cepreşedintă a Uniunii Naţio cooperative agricole şi con nează mânuşile pentru ex
tru atragerea mai largă a nale, preşedinta CAP. Pâ- silii intercooperatiste. port, s-a înfiinţat şi o linie
maselor de ţărani cooperatori uleşti. judeţul Satu Mare ; In încheierea lucrărilor tehnologică de prelucrare şi
la elaborarea hotâririlor şi Dumitru Tudose. vicepreşedin plenarei a luat cuvintul to valorificare superioară a de
aplicarea lor în. viaţă. te al Uniunii Naţionale, pre varăşul Gheorghe Petrescu, şeurilor de blană şi piei de
La dezbaterea problemelor şedintele CAP. Stoicâneşti, preşedintele Consiliului Uniu vînat. Bucăţile ce râmîn de
au luat (uvînlul : Vasile Nea- judeţul Olt ; Mihai Uborny. nii Naţionale a Cooperative la croitul hainelor şi articole
goe. Ion Negoîţâ. Nieolae A- vicepreşedinte al Uniunii Na lor Agricole de Producţie. lor de blănărie vor servi din
nou ca surse de materie pri
sandpî. Dumitru Dinişor, ţionale, preşedintele U J.C A P mă pentru alte obiecte de
Mihai Bîrliga. Mustan Ruvin, Harghita ; Ion Oprişan, acti- (Agerpres) podoabă şi fanleziuri solici
Mihni Nicnlau. Gheorghe Di tate peste hotare. In acest • Producţia globală
nu. Marin Pannit. Nieolae scop s-au asimilat şi urmea la sută la „Viscoza“ repere din mase plasti nos şi 1 200 tone de
Hudiţeanu. ză a fi realizate şi livrate industrială a crescut în Lupeni. ce pentru frigidere, au metal.
Ţinînd seama de faptul că anul acesta pe piaţa externă anul 1970 faţă de 1965 toturisme „Dacia“ şi
în perioada actuală, uniunile covoare din deşeuri de bla • In anul 1970 s-au ® !n cincinalul 1960
cooperatiste, cooperativele a In Editura politică au apărut: nă. carpete, periniţe. sacoşe, de 2f28 ori la Fabrica alte piese pentru indus
gricole. înheagn masă a ţă-' garnituri ornamentale pentru b chimică Orăştie şi cu produs cu 947 tone pig tria constructoare de -1970 au fost materia
rănilor cooperatori sînt an interioare etc. în valoare to 14,5 la sută la „Vîsco- menţi metalici şi 2 197 lizate fonduri de inves
gajate în munca pentru în tală de 1 365 000 lei valută. maşini.
făptuirea măsurilor privind N1C0LAE CEAUŞESCU Dar produsele pentru ex za“ Lupeni. tone produse din mase (iţii pentru dezvoltarea
îmbunătăţirea organizării, pla port nu se rezumă numai la plastice mai mult decît ® Valoarea lăzilor capacităţii de producţie
nificării şi conducerii agricul atît. Colectivul întreprinderii • Aproape întreg în anul 1965. navetă din polietilenă, cu 1 100 tone de pig
turii. cuprinse în expunerea Cuvîntarea la plenara Comitetului Central va confecţiona şi furniza anul
din noiembrie 1970 a secre al Partidului Comunist Român din 10-11 acesta partenerilor din An sporul de.producţie s-a a fitingurilor şi a pie menţi de fier anual şi
tarului general al partidului, februarie 1971. glia, Belgia. Canada, Dane obţinut pe seama pro- • La ora actuală, la selor de scurgere livra a sectorului de prelu
marca, Elveţia. Republica Fe
tovarăşul Nieolae Ceauşescu, derală a Germaniei. S.U.A. şi \< ductivităţii muncii, ca F.C. Orăştie se fabrică
precum şi în activitatea de Suedia peste 350 000 perechi te anul trecut echiva crare a materialelor
pregătire Şi desfăşurare a mânuşi din velur, cu 50 000 re a crescut în aceeaşi peste 800 de sortimen
campaniei agricole de primă NIC0LAE CEAUŞESCU perechi mai mult decît anuP perioadă de 2,1 ori la te, iar în anul 1970 au lează cu o economie de plastice cu 2 100 tone
vară. plenara a hotârît amî- trecut. Se vor exporta în a-
narea celui de-al II-lea Con Cuvîntarea la întîlnirea cu oamenii de artă celaşî timp 4 000 misade din :: F.C. Orăştie şi cu 14,3 fost omologate 124 de 6 000 mc material lem articole injectate anual.
gres al uniunilor cooperative piei de vînat, fiind prevăzute H
lor agricole, convocat pentru şi cultură din 10. II. 1971. şi la acest sortiment însem-
luna mai 1971, pînâ la o dată ' nate creşteri faţă de realiză
care se va stabili ulterior. rile anului precedent.
La recomandarea plenarei A. ZAHARIE
im-mum fmmsĂ pt m tj íh
im etm PA1MWÁ
Anul trecut, deşi localitatea pe frontul reconstrucţiei şi neri şi reparaţii pe 59 660 mp tigiu şi pe târim edilitar-gos-
flia a fost foarte greu lovită de refacerii, al muncii volunlar- străzi şi trotuare. în valoare podăresc, cetăţenii comunei
inundaţii, s-a refăcut într-un patriotice pentru gospodări de 306 000 lei. precum şi pe şi-au propus să realizeze lu
ritm foarte rapid, datorită rea şi înfrumuseţarea comu 56 km de drumuri, în valoa crări în valoare de 35H 000 lei.
ajutorului multilateral acor nei. re de 428 000 lei. S-au con Se vor executa lucrări de
dat de stat. sprijinului pri Cît de rodnică a fost acti struit 1 500 mp trotuare, 1 întreţineri şi reparaţii pe
mit din partea muncitorilor vitatea depusă de locuitorii km de diguri de apărare şi 17 000 mp străzi şi trotuare,
din judeţ, hărniciei şi dîrze- comunei Ilia — în frunte cu s-au taluzat I 500 mp maluri. precum şi pe 38 km de dru
niei localnicilor. Astăzi Ilia organele şi organizaţiile de Pentru frumoasele rezulta muri; se vor construi ) 000 mp
este mai mîndră şi mai fru partid — rezultă din valoa te obţinute în îndeplinirea trotuare, se \ror amenaja şi
moasă. rea lucrărilor cu caracter e- şi depăşirea angajamentelor extinde zonele şi spaţiile
Locuitorii acestei comune dililar-gospodâresc executate luate în acţiunea de gospo verzi etc.
şj-au dovedit încă o dală uni prin muncă patriotică in dărire şi înfrumuseţare a co In acest an — aşa cum s-a
tatea şi solidaritatea în ac 1970. care se ridică la su munei. Ilia a fost declarată subliniat in ultima sesiune a
ţiune. hărnicia şi priceperea ma de 1 563 700 lei. Comitetul comună fruntaşă pe judeţ în consiliului popular comunal
în muncă pentru traducerea executiv al consiliului popu întrecerea patriotică, fiind — cetăţenii din Ilia sînt ho-
în viaţă a sarcinilor de ordin lar comunal, toţi deputaţii clasată pe primul loc şi atri- târîţi să muncească şi mai
edilitar-eospodâresc şi ocupa şi-au adus o contribuţie de' buindn-i-se un premiu în bine. să ridice şi mai sus gra Lo Fobrico de fibre artificiale „Viscoza" Lupeni, dotată cu Dinamică occeleratâ, diversificare largă, perfecţionarea cali
rea unui loc fruntaş în între seamă în organizarea muncii valoare de 70 000 lei, dul estetic şi edîlitar-gospo- tativă şi eficienţă - iată coordonatele dezvoltării producţiei
cerea patriotică. Anul 1970—* şî mobilizarea largă a mase AninNnţi de dorinţa de a dâresc al comunei, pentru a utilaje moderne, se realizează o productivitate a muncii cu
anul marilor încercări — a lor de cetăţeni la acţiunile de dobîndî noî succese în între ocupa şi în acest an un loc 14,3 lo sută mai more decit în 1965. de mase plastice la F.C. Orâştie. e
fost transformat de către lo gospodărire şi înfrumuseţare cerea patriotică şi pentru a de frunte în întrecerea -pa
cuitorii din Ilia intr-un an a comunei. Astfel. în 1970 în timp ina semicentenarul par
de noî şi importante victorii s-au făcut lucrări de întreţi tidului ca, realizări de pres triotică. J
