Page 46 - Drumul_socialismului_1971_02

8 ■ — —— . — ..■iiu-nwr, v.wn i. »nu^p
ÂSHzaxxs DRUMUL SOCIALISMULUI C Nr. 5 008 © DUMINICA 14 FEBRUARIE 1971

Dupfi încheierea primului Pe măsura agravării eondi-
războl mondial, situaţia eco- ţîllor tn care era nevoită să grevlştl Greviştii Insă n-au muncitorii nu se Intimidează,
nomlcâ a României era dezas- trăiască şl să muncească, stn- putut fi Infrînţi decît după dar la a două Intervenţie a
două zile. In timpul grevei, acesteia, cînd se înregistrează
truoasâ. Un număr mare de rea de spirit a muncitorimii
întreprinderi şt-au Închis por- hunedorene era tot mai agi- muncitorii mineri din Lupeni, ciocniri sîngeroase, muncitorii
ulcan şi Petroşani au ţinut sînt nevoiţi să cedeze,
ţile, iar altele lucrau doar cu tată. In repetate rînduri, în mal multe adunări, cu prlte- Dezvoltarea rapidă a lupte-
o parte redusă a capacităţii cursul anului 1919 se înain-
lor de producţie. Cantitatea teozâ Direcţiei societăţii „Mi­ Jul cărora au cerut mărirea îdr greviste, şi în special gre-
salariilor, acordarea de
ali­
de cărbune extrasă în Valea nerul" Petroşani şi Consiliului mente şi îmbrăcăminte pre­ vele pe ramură, oraşe sau zo­
Jiului, de pildă, scade de la Dirigent numeroase memorii cum şi reducerea orelor de ne, anunţau premisele unei
2 200 000 tone în anul 1913, prin care se cere introduce­ greve generale pe întreaga-
muncă iar cu ocazia tratati­ ţară. La nceAsta au contribuit*
la 987 860 tone în anul 1920, rea ajutoarelor de boală, a velor dintre patroni şi mun­
producţia de metal a uzine­ concediilor plătite, reorgani­ citori aceştia din urmă au în cea mal mare măsură mi­
lor din Hunedoara s-a redus zarea caselor de frăţie şi n- reuşit să smulgă anumite re­ litanţii revoluţionari, în frun­
de la 134 089 tone în acelaşi provizionarea cu cele necesare vendicări. In acelaşi tîmfr te cu membrii grupurilor co­
an, la 3 896 tone în 1919 La traiului zilnic. Faţă de aceste muniste, care în acea perioa-
minele din Munţii Apuseni, revendicări, conducerea socie­ mlnerii au cerut autorităţilor desfăşoară o activitate mai
rflsplndiie a
mililnie si eht-ere« pe tova- sistematici de
intinprasrea după cum ne arată o statisti­ tăţii se plînge Intr-un raport râşii lor de muncă arestaţi. ideilor marxism-leninismulul.
că a vremii, producţia de aur că „organizaţia socialistă îi
a scăzut de la 1 901,790 kg în pune pretenţii, ce cu o Jumă­ La început autorităţile refuză Sînt publicate o seric de bro­
acest lucru, fapt ce a deter­
1914, la 581 kg în 1920 tate de an înainte, de însăşi minat intrarea în grevă şi a şuri care cuprind lucrări ale «[
Toate acestea au avut grave bolşevici au fost puse", Iar cu salariaţilor de la calea ferată, lui Lenin şi documente ale In-}
consecinţe asupra situaţiei prilejul altul raport cere Con­ situaţie ce a dus la ellberareo ternaţionalei comuniste. Gi u-
muncitorilor, ele determinînd siliului Dirigent „să ia măsuri celor arestaţi şi la ridicarea purile comuniste cereau trans-i [
o tot mai mare creştere a cît mai drastice pentru con­ moralului de luptă al munci­ formarea partidului socialist |*\ In atelierul de reparaţii electrice al minei lupeni se efectuează zilnic importante lucrări
în partid comunist
lui partidului numărului şomerilor şi o în­ cedierea şi expulzarea din Va- torilor. in asemenea împrejurări sc[; de remediere a defecţiunilor survenite in exploatarea diferitelor maşini şi utilaje.
răutăţire evidentă a condiţii­
£8
lor de muncă şi de viaţă ale apropie ziua de 20 octombrie
(înd în întreaga ţară avea
2 000 de ore oferita muncii populaţiei. înceapă greva generală Ob
) voluntar-patriotice. lată unul din Urcarea vertiginoasă a preţu­ ectivul principal al ei a fost î ;
X darurile pe care elevii utecişti rilor, scăderea rapidă a sala­ cucerirea de drepturi demo-Vi I acţiune de mare actualitate -
>de la Grupul şcolar sanitar din riilor reale ale oamenilor eratice, printre revendicările <7
•| Hunedoara il închină, cu gene­ muncii aduceau claselor ex­ grevei generale însoriindu-se *»(
rozitatea virstei, aniversării o ploatatoare mari profituri şl recunoaşterea sindicatelor şi a
•',50 de ani de la crearea Parti- accentuau pauperizarea mase­ comitetelor de întreprindere, J'[
Jdului Comunist Român. Uteciş- lor muncitoare. In cererile şi retragerea gărzilor militare-, îngrijirea culturilor de toamnă
»Iii anului I ca şi cei din anii cuvîntârile reprezentanţilor din înti-eprinderi. încetarea [
<¡1 şi II ai şcolii profesionale au tuturor categoriilor do oameni represiunilor împotriva meni- v!
„ *► făcut, in aceste ore, cea mai ai muncii, In presa militantă brilor organizaţiilor muncito-!
X frumoasă dovadă a hărniciei şi (în măsura In care scăpau reştl etc. Greva s-a mnnifes-y Datorită efortului sporit de­ însemnate de culturi păioase cului şoarecilor se cer depis­
¿’ entuziasmului. Aici, la grupul cenzurii) $| chiar în rapoar­ tnt mal puternic în unele X pus de către lucrătorii din u- să fie fertilizate cu cantităţi tate cuiburile şi puse momeli
si Şcolar sanitar hunedorean, ma- tele organelor statului burghe- centre ale /Transilvaniei, in- [ nilăţile agricole cooperatiste reduse, Iar o bună parte — otrăvite, din arsenit sau ar-
\ ’ nifestârile dedicate semicente- zo-moşieresc apar o serie de deosebi în Valea Jiului, la a- y şi de stat din judeţul nostru, circa 50 la sută — să nu fie seniat de calciu şi Aldrin, prin
\'[ norului partidului poartă am- aprecieri care caracterizează telierele din Simeria şi la /' cît şi condiţiilor climatice fa­ fertilizate. In această situa­ prâfuire la galerii. Aceeaşi
[prenta fiorului patriotic, a dra- situaţia Ia care s-o ajuns. Câlan. Intr-un raport al In-- vorabile din toamna anului ţie este deosebit de Important grijă se va acorda depistării
V» gosteî pentru popor şi partidul Formularea „Ne-a ajuns cu­ spectoratului minier din Pe- l trecui, însâmînţârile s-au e- ca acţiunea de fertilizare sâ şi combaterii ploşniţei cerea­
i său. Seri literaro şi concursuri ţitul la os şi nu mai putem troşani se arată că. tn dimi­ fectual, comparativ cu anii fie bine organizată în fiecare lelor, fiind posibilă apariţia a­
; pe teme ca : „Figuri de eroi al răbda" precum şi altele dc neaţa zilei de 21 octombrie precedenţi, la un nivel cali­ unitate şl să continue prin a- cestui dăunător în culturile ce
S clasei muncitoare", „50 de ani acest fel exprimau nu numai 1920. greva primeşte un ca­ tativ superior Aceasta a făcut plicnrea de îngrăşăminte su­ se învecinează cu zona îm­
v;de lupte", „Moment din istoria situaţia extrem de grea, ci lea Jiului a elementelor re­ racter general în toată Va­ posibilă intrarea în iarnă a plimentare în primăvară. Pri­ pădurită.
P.C.R." sint doar citeva din ac- constituiau totodată şi avertis­ voluţionare" Cu toate măsu­ In urma satisfacerii parţia­ lea Jiului. majorităţii culturilor bine ră­ oritate la fertilizare se va a­ Cu toate că pînă în prezent
X ţiunile cu profunde rezonanţe mente date guvernului pri­ rile represive, amintita socie­ le a unor revendicări de ordin Si acum, ca şi altă dată. sărite şi înfrăţite — doar 13 corda culturilor bine răsărite, nu s-a manifestat fenomenul
.economic şi eliberarea celor
iy in rindul tinerilor. Viitorii ob- vind hotărîrea de luptă a ce­ tate este din nou nevoită să arestaţi, muncitorii au început autorităţile trimit armata pen­ la sulă reprezintă suprafeţele urmînd apoi celelalte suprafe­ de descălţare a semănături­
•' solvenţi ai şcolii tehnice de aici lor exploataţi şi asupriţi. arate că „agitaţiile continuă tru a forţa pe muncitori să unde plantele sînt răsărite ţe In ceeo ce priveşte epoca lor, este necesar ca în conti­
X* au hotă rit să poarte numele de Sub conducerea elementelor cu tot mai mAre amploare“, lucrul în după-amiaza zilei de reia lucrul Cel care nii au •> parţial, iar 4 la sută nerâsâ- de administrare, se va urmă­ nuare sâ se controleze cultu­
rile.
y! „promoţia semicentenarului par­ revoluţionare din cadrul par­ iar în lunile noiembrie şl de­ 8 Ianuarie. Datorită terorii reuşit să fugă în munţi nu ri ca pînă la desprimâvârare rile, iar în cazul că se consta­
Condiţiile climatice din lu­
. tidului". tidului socialist, muncitorimea cembrie ale aceluiaşi an — dezlănţuite de autorităţile mi­ fost arestaţi şi duşi sub es- v nile decembrie şi ianuarie, cu sâ fie completate şi aplicate tă dezrădăcinarea lor, sâ se
litare, după două săptămîni,
din întreaga ţară s-a ridicat după cum raportează directo­ greva izbucneşte din nou, cu corlă la lucru, dar chiar da­ perioade scurte de tempera­ dozele de îngrăşăminte azota­ treacă la tâvâlugftul acestor
la luptă, neexistlnd aproape rul societăţii Consiliului Diri­ o mai mare intensitate. De că erau introduşi cu forţa în ! f turi scăzute, nu au determinat te (pînâ la 250—350 kg la ha), suprafeţe Acolo unde cultu­
nici o fabrică, uzină şi între­ gent — „producţia s-a scum­ mină, ei nu lucrau. Iată ce pierderi însemnate de plante. profitînd de zilele cu îngheţ rile de păioase au formai
La Şcoala generală nr. 7 din prindere în care să nu fi avut data aceasta, cele mai mari spune într-un act oficial de-. în cazul aplicării mecanizate. cruste se va grâpa cu agrega­
Hunedoara s-a desfăşurat prima loc conflitte şi greve, în u­ pit considerabil prin repeta­ ciocniri între muncitori şi ar­ spre adeziunea muncitorilor i Observaţiile făcute asupra Dacă terennl nu tnal înghea­ tele de grape sau se vor apli­
tele greve ale muncitorimii“.
fază a concursului „Ani de nele repetîndu-se de mai mul­ Nefiind satisfăcute revendi­ mată au avut loc la Lupeni. „Faptul că minerii s-au opus 7 stării culturilor duc la consta­ ţă pentru a putea utiliza ma­ ca lucrări cu sapn rotativă
Greva a fost înăbuşită, iar 78
mari realizări", organizat din te ori. Desigur, la aceasta a cările muncitorilor, aceştia de muncitori mineri, acuzaţi cu atîta dîrzenie măsurilor re­ tarea râ plantele au vegetat şinile, se va organiza fertili­ Îndată ce se poate intra în
iniţiativa Comitetului judeţean al contribuit în bună măsură şi sînt nevoiţi să revină cu o tot ca organizatori ai grevei, au presive şi au continuat circa X în condiţii destul de bune. zarea manuală a culturilor, teren.
H U.T.C. La faza pe şcoală, la triumful Marii Revoluţii So­ 14 Zile greva se datoreşte ac- J iar boabele care nu fuseseră acordînd atenţie respectării
1 care au participat reprezentan­ cialiste din Octombrie, care, mai mare insistenţă, în aceas­ fost trimişi Ia Curtea marţială tivitâţii puternicului gcup co-• încă răsărite au germinat a­ dozelor stabilite şl uniformi­ Condiţiile climatice, pe lin­
tă luptă simţindu-se din plin din Sibiu.
ţii celor patru clase a Vlll-a, aşa cum arăta tovarăşul rolul socialiştilor, comuniştilor munlst, care a mobilizat şi a proape în totalitate, avînd tăţii de repartizare. Nu se gă favorizarea dezvoltării cul­
turilor. nu creat mediu favo­
elevii au adus un bogat bagaj Nicolae Ceauşescu ... a stimu­ “ < 7 7 ', ' * -mpUflc». condus (» mineri, iniţiind di- colţul pornit şi rădăcinile de admite sub nici un motiv în-
ritul revoluţionar
<^de cunoştinţe. Primul loc l-au lat spiritul i-evoluţionar al şi democraţilor români, care spiritul revoluţionar creşte ferite forhie de luptă, de 3—4 cm. tîrzierea acţiunii de fertiliza­ rabil germinării şi răsăririi u-
creşte. ferite forme de luptă, de la!
răspîndeau în rîndul munci­
nuî mare număr de seminţe
ocupat Cristian Atanasescu, clasei muncitoare, al maselor torimii un vast material pro­ astfel că la 19 martie 1920 retragerea în păduri Dezvoltarea normală a cul­ re deoarece îngrâşâmintcle
tfel că la 19 martie 1920 retragerea in păduri şl ocu-' >
.
V ^
.
... K
.
u n r i l n n i tn n
Ioana Soita şi Alexandru Pătruţ largi populare de pe tonte pagandistic ce avea menirea muncitorii înaintează Direcţiei paren galeriilor, pînâ la de- < < turilor de toamnă depinde în­ trebuie sâ fie solubilizate şi de buruieni, exislînd un real
^ d in clasa o Vlll-a D, care vor meridianele globului, râsunînd de a arăta calea luptei revo­ minelor din Petroşani un ul­ monstraţl; de stradă, ca aceea [) să în foarte mare măsură de transportate la nivelul rădăci­ pericol de a avea lanuri îm-
y, reprezenta şcoala generală nr. ca un îndemn la lupta pentru luţionare ca singura ce poa­ timatum în care se arată că. de la Vulcan". lucirile tehnice ce se apli­ nilor plantelor pentru a le buruienate în acest an In a­
7 la faza pe municipiu a con­ realizarea aspiraţiilor lor de le aduce eliberarea, de sub dacă în 24 de ore nu II se DUpâ înăbuşirea sîngeroasâ [ 1 că în continuare. Se pune deci utiliza imediat în primăvară. ceastă situaţie este de maxi­
mă însemnătate ca. alături de
cursului. libertate şi progres, pentru e­ jugul exploatării. Şi, într-ade- satisfac cererile, vor decla­ a grevei, au urmat tot felul ! întrebarea » . în ce direcţie Observaţiile făcute în teren plivi tul ■ manual, să se organ i-
trebuie orientată atenţia ca­
liberare socială şi naţională“. vâr, organele represive arătau ra grevă. Cum era de aştep­ de represiuni şi percheziţii,! drelor tehnice şi a conduceri­ au condus la concluzia că pe 7.eze în unităţi şi plivitul chi­
tat, cele cerute nu sînt sa-
unele suprafeţe s-au eviden­
Intr-un asemenea climat, în rapoartele pe care le în- tisfăcute ba mai mult «u»lal CU* ‘scopiV de a ^depărta în << lor unităţilor agricole ? ţiat atacuri de dăunători, în mic. Iată de ee. de pe acum
rînd
tocmeau referitoare la starea rii|e c ’
în judeţul Hunedoara, şi în tocmeau referitoare la sta trebuiau să le fie pr,mul rInd eîem^ntele comu— Pentru a cunoaşte modul unităţile trebuie să-şi procu­
„lancu la Hălmagiu,, - piesa iste. pentru că, aşa ___ __,, proporţii reduse în majorita­
spirit a muncitorimi
^ istorică pe care echipa de tea­ special în Valea Jiului, unde de spirit a muncitorimii, că nlătite nu se «rhita niri i n,ste- pentru că, aşa cum se< cum evoluează culturile tre­ tea cazurilor, care însă pot re ierbieidul necesar în canti­
arată într-un memoriu, „îna­
elementele revoluţionare
; tru a Liceului industrial din Hu- se afla unul dintre cele mal „clementele revoluţionare in- 20 marUe. |f. aşaXum iXo ar°‘â ‘n'r' Un memor,u’ "îna- buie sâ se facă observaţii, genera pagube însemnate da­ tăţi suficiente, cunoscinil că
intea grevei muncitorii erauv!
V» nedoara a pregătit-o in cadrul puternice detaşamente ale drumâ pe muncitori pentru dovedeşte un document al stâpîniţl cu desâvîrşire de ide- X numărători şi luări de probe că nu se iau măsuri corespun­ Ia un ha este nevoie de l T>
* manifestărilor închinate aniver- muncitorimii din ţara noastră, a-şi susţine revendicările, tin- vremii : „Ne mal putînd în­ lle comunismului şl ale Inter-< periodic. Acest lucru dă po­ zătoare. Cele mai mari daune pînă la 2 kg Diclordon sodic
V> sării din mai, ca şi montajul iau fiinţă consiliile şi gărzile zînd chiar Ia cucerirea puterii dura mizeria, foamea, condi­ naţionalei comuniste". sibilitatea cunoaşterii îndea­ sînt provocate de Zabrus şi sau 0,5—0.8 kg Dicotex.
<•; muiical-literar „50 de ani de muncitoreşti. Punînd stâpîni- politice..,“. In asemenea îm­ ţiile grele de muncă, nelegiu­ • Luptele revoluţionare la [o proape a stadiului de vegeta­ şoareci. Atacul de Zabrus, Modul cum cadrele tehni­
puterii prejurări, muncitorii cer ca
/) lupte eroice" realizat cu con- re vremelnic asupra irile şi prigoana autorităţilor, care ne-am referit în mod suc- ' ţie a plantelor şi luării celor care se manifestă în special ce şi conducerile de unitâli
[cursul elevilor losil Vizi (anul militare şi civile, ocestea au toate acordurile dintre el şi muncitorii mineri, români şi cint scot în evidenţă comba-S mal indicate măsuri pentru a pe suprafeţe unde griul a ur­ se vor preocupa de aplicarea
ni F.A.), Gotfild Pistorî (anul II dat dovadă de multă maturi­ patroni să fie stabilite de o maghiari din Petroşani au de tivVmteT şi^oYnţTde 1 ^ ! asigura dezvoltarea lor în mat mai mul(i ani după grîu. acestor măsuri se va reflecta
^ F.B.), Nicolae Cheian (anul II tate revoluţionară şi, deşi con­ comisie mixtă, în cai-e să al­ condiţii optime. trebuie combătut prin prăfui- nemijlocit în nivelul recolte­
J.C.) şi Nicolae Catrina (anul diţiile vremii nu au fost fa­ bă reprezentanţi. De sublini­ I'8’"' ; H Y \ ? m,r. ' maselor’ *'•»»• 'or revoluţio- Cu toâte că pînâ acum vo­ re cu Heclotox 3 sau Dibutox lor, în asigurarea celor mal
grevâ care la 26 martie a cu- nar. Aceste lupte ale prolela- .
> I J C.) s-au bucurat de o caldă vorabile unei izbînzi depline, at este faptul că în repetate prins Ş! Amnoasa, Petnla şi rialuiu| de e meleagurile. lumul precipitaţiilor nu a fost 34-5 în cantitate de 30 kg la bune condiţii de obţinere n u­
V primire şi audienţă din partea se poate considera că încerca­ rînduri patronii au fost nevo­ Lonea, numărul minerilor a­ noastre, ca şi ale întregii cla-; ‘ prea mare, totuşi, pe unele ha. In scopul combaterii ata­ nor producţii superioare de
[X tinerilor spectatori. In prezent, rea din toamna anului 1918 a iţi să recunoască că aceasta flaţi în grevă, în această zi se muncitoare din ţară, s-au) porţiuni — mi erode presio­ pe fiecare hectar cultivat
C [elevii anului III A îşi HI B se pre­ constituit o reuşită experien­ este o urmare a mişcărilor ridieîndu-se la 9 000". Arma- na re. terenuri plane sau so­
din 1918
ta jntiă în acţiune şi începe nosculă pînâ atunci Ele au < •'
gătesc pentru concursul „Sa ne ţă revoluţionară, care a sti­ ta inii a în • c ridicat pe 0 treaptâ nemalcu-<‘ luri impermeabile — s-a ob­
[cunoaştem patria", iar uteciştii mulat lupta muncitorimii din La 5 ianuarie 1919, munci­ servat fenomenul de băltire a 10 ani de activitate
din liceu întocmesc fotomonto- anii următori, dind acesteia torii din Valea Jiului se ri­ case pe stiadâ Mulţi munci- tu| are nevoie. în primul rînd <X apei Deoarece culturile de
posibilitatea să-şi cunoască dică din nou la luptă, decla- toamnă nu rezistă la băltirea
’ je in care e oglindita lupta co-
forţa de care dispune, să-şi i înd grevă, Aşa cum relevă lovooLJ î g h" n dm de Un partid Hiaixist-leninist, . apei, se impun măsuri urgen­
/ munîştîlor hunedoreni sub con­ verifice şi să-şi corecteze for­ documentele vremii, autorită­ apiopleie, iar după reîntoar- capabil sâ-l oreanizar* «a 1 •'' te pentru evacuarea excesu­ rodnica pentru colec­
cerc
încep sâ manifes- conducâ In lYp« “ ea « sa!
* ducerea P.C.R. mele de luptă în vederea cu­ ţile au ocupat încrucişările de teze pe stiâzi pentru elibera- înfăptuit la 8 mki 1921 Î lui de pe toate suprafeţele,
.
elibera
ceririi revendicărilor economi­ străzi şi au început să dezar­ rea celor arestaţi. Cu toate că «( prih executarea de rigole
irestnt . Cu inul* rA
Prol. M. CONSTANTINESCU ce, sociale şi politice. meze pe cei 12 000 de mineri intervine din nou armata, Prol. ION FRAJILA (şanţuri) orientate către un tarea, recondiţionarea
debuşeu de evacuare
Lipsa de îngrăşăminte In
toamnă a făcut ca suprafeţe
şi valorificarea
C ongresul al IX-lea al U .T.c X j
ambalajelor
înfiinţată cu 10 ani în
urmă, întreprinderea de tăţeni 45 milioane sticle şi
21 milioane borcane. O fru­
colectarea şi valorificarea moasă carte de vizită a în
ambalajelor Deva a adus o deprinderii o constituie fap
îmbunătăţire substanţială şi
Se. spune — şi aşa este — — Ori de clte ori se Vasile Rusu, băiatul care de mare economicitate în tul că. în cei 10 ani de ac;
că împlinirea, idealul pe vorbeşte despre Vasile Ru­ a coborit in adincuri, a ur­ circulaţia ambalajelor între tivîlate, ea a reuşit sâ re­
carc-l urmărim, se petrece su, încerc o satisfacţie pe cat invăţînd, a Invătat ur- întreprinderile producătoare cupereze. să recondiţionezi
In cadrul colectivităţii din care n-o pot exprima — ne clnd. Merge umăr la umăr de bunuri de consum şi u- Şl sâ valorifice ambalaje îr
care facem parte. Ne-am împărtăşea opinia lioria To­ cu minerii de nădejde ai nilăţile de desfacere a eo- volonre de aproape un mi­
convins dc asta. Intilnim ma, secretar la Comitetul Aninoasei şi alături de ac­ Y marţului de stat şl coope- liard lei? care înseamnă
de atirea ori, printre se­ municipal Petroşani al tiviştii de frunte ai mtmici- 1 rnlist. pronpe 250 milioane de
menii noştri, oameni al că­ U.T.C. Vasile e adevăratul piului, !l îndrăgesc tinerii După cum era şi firesc. sticlo, 27 milioane de borca­
ror profil profesional, poli­ miner şi adevăratul acti­ împreună cu care lucrează In început s-a pornit cu o ne, circa 4 milioane de saci,
tic si moral s-a format şi în adincuri şi pe şantierele bază Ichnico-matcrială mi­ 9 milioane cutii pliante di
a vîştigat viguroase contu­ muncii patriotice, cu care noră. Depozitele funcţionau carton. 20 milioane lăzi din
ruri in cadrul colectivităţii. străbate cărările ' pe Itine­ pe terenuri provizorii şi lemn de diferite tipuri. Fslc
Aşn s-a conturat şi profilul rarele excursiilor sau în Foto : P. MIRON uneori improprii. în spaţii elocvent faptul că ambalajul
minerului Vasile Rusu, Şef competiţiile pe cele mai neacoperite sau în şopron- lemnos valorificat prin
dc brigadă la mina Ani- diverse teme. II îndrăgesc ne Pe parcurs, printr-o ac­ IC.V.A Deva în cei 10 ani
noasa. ¡tăiatul acesta cu familiile şi părinţii acelor tivitate neobosită a colecti­ echivalează cu 210 000 mc
zimbetul curat şi deschis tineri care azi îi mulţumesc Profiluri definitorii gerez: predau şi tn mină şi vului de salariaţi în frunte de cherestea, cantitate de
spre comunicarea socială, „pentru ajutorul dat la în clasă. Cu ei creştem pe cu comuniştii, s-au făcut material lemnos rămas în
patrimoniul economici na­
cu chip hlind — fncit te timp", ti stimează profeso­ alţii. Mai este un fapt demn K . .?cr.io*i pe ca,M conso­ ţionale.
miri de unde apare acea au­ rii ce l-au avut ca elev la O vreme. Exploatarea mi­ — Ciţiva ingineri de semnalat : 95 la sută din lidăm bozd tehnlco-mnte-
toritate care i-a adus res­ fără frecvenţă şi inginerii nieră de la Boi ţa- Haţeg — Ce apreciaţi la oame­ efectivul minei slnt local­ rinlc. S-au dezvoltat capa­ Pentru a putea îndeplini
pectul si stima oamenilor care şi-au pus cu satisfacţie a stat in conservare. Totul nii cu care lucraţi, la mi­ nici, ţărani de prin părţile cităţile dc depozitare a am­ rit moi eficient sarcinile
— rt ion'n-d im deceniu de semnătura pe diploma-i de iYiţrasc in tăcere şi în ne­ neri ? locului. balajelor la depozitele exis­ sporite care-î stau în fată.
rlnd a părăsit „dulcile colt- miner. mişcare. Se aştepta ziua re­ “ Cum se adaptează la tente, s-au construit depozi­ în acest prim an al actua­
m/ ‘ tde. Moldovei să-şi gă- — Clnd au aflat băieţii deschiderii şi aceasta a ve­ exigenţele de întreprindere ? te noi. drumuri de acces şi lului cincinal, colectivul dc
s<<<tecă rostul in valea cu că slnt delegat la cel dc-al nit. O dată cu ea — oa- — N-am dat nimănui ateliere dotate cu utilaje co­ conducere al întreprinderii,
rădăcini de cărbune. „Gin- lX-lea Congres al nos­ menl, lămpi, scule, maşini. sancţiuni şi nici nu cred că respunzătoare In acest fel pe baza . unor largi con­
dul meu a fost de la în­ tru şi propus candidat A reapărut viaţa, dar încă vom da curind. Ne înţele­ unităţile IC.V.A. au fost şi sultări cu muncitorii şi u-
ceput să vin aici, dar nu pentru a fi ales in Co­ destul de timid. Nici azi gem fără ele. sînt în măsură sâ asigure nil specialişti din nroductic.
n prevăzut o scamă do mă­
Intilnim la Roiţa evoluţii
îndeplineam condiţiile de nu e mare lucru în aparen­ ciclice. Cum ? IIian 'l'raian cantităţi tot mal mari de suri lehnicn-organizatnricc.
ţă. Si azi dacă întrebi pe
vtrstă‘\ mitetul Central al U.T.C., şeful exploatării. Tudor Mi- — Seriozitatea, simplita a lucrat aici ca. miner Este ambalaje necesare industriei meni»o sâ faciliteze realiza­
prelucrătoare.
Aşadar, „condiţiile dc au venit, m-au îmbrăţişat, titelu, ce se intimplă în a­ tea şi francheţea lor. /li cu din salul Uvczi, nu departe Au fost înfiinţate o serie rea în bune <"ondlt>uni a
vîrstă" l-au oprit pe Vasile vist, tînărul cu iniţiativă, m-au felicitat, mi-au spus cest stadiu de exploatare fn- cine discuta; nu poţi pune de mină Pe timpul ,,conser- de centre care. în perioada sarcinilor cantitative si ca-
că-s mlndri de mine, că-s tîlneşti im zimbet de ne­ vării“. s-a mutat la Muncel, lîtotive care ne revin.
Rusu să coboare mai devre­ bun organizator, foarte co­ tare bucuroşi. Eu ce să mai dumerire. la îndoială probitatea omu­ seursâ de la înfiinţarea în­
lui.
treprinderii.
au valorificat
me în adîncurile in care municativ. Succesele le cu­ zic ! Aprecierea aceasta, ca­ — Normalul. Creştem, ne — Vă stă vreunul la ini­ apoi a revenit Vara trecută prin cumpărarea de la ce­ GHEORGHF CODRFANU
a mai venit un llian şi tot
oamenii urcă. Şi clnd, *a 18 lege pentru că e în mij­ dezvoltăm, luăm amploare mă ? 7 raion : fiul. Dar a venit cu tehnician la I.C.V.A, Deva
ani, a coborit in inima pă- locul tuturor acţiunilor, în­ re mă copleşeşte şi mă en­ Acestea ar fi atributele zi­ — Da. Doi. Bâicon Do- o spiră mai sus — proaspăt
da­
tuziasmează, lor le-o
mintului, adolescentul nu vaţă din ele. Acum. clnd torez, tinerilor, oamenilor lei. rel şi Prndan Gavnlâ. absolvent al Institutului dc
— Care este
s-a inspăimîntat, pentru că coordonează responsabil 8 ir» mijlocul cărora mă aflu. numărul unu ? problema — De ce ? mine Petroşani. Apoi. şeful Spectacol <le la Teatrul de <(ot „Va­
exploatării
însuşi, dobro­
— Pentru că eu ei rezolvi
lea Jiului" din Petroşani
dorinţa care t-a hrănit cu­ organizaţii de tineret, cind Prin el am crescut. — Oameiiii. Ne străduim orice. Au fost puşi la lu gean — n lucrat la prospec­ Spectacolul \-a hnciirof de
getul ani de-a rindul, ma­ îşi cunoaşte oamenii şi ştie să creştem mineri Am des­ Crările cele mai grele şi tarea zărămînlului — a des­ In cadrul Festivalului un deosebit succes în rin-
Vorbele şi faptele lui Fa-
turitatea. curajul au invins cu cine munceşte, şi-o re­ silc Rusu slnt simple şi chis două cursuri — unul n-au dat un pas înapoi. chis mina. a plcrat şi a re­ national dc teatru I, l. «Iul publicului. Dintre în
venit II leagă ceea ce a
tcamo pe care o încerci, fi­ luat iar vechea brigadă. A mari. pentru mineri, altul pentru Asta s-a verificat mai ales făcut. Ca rac ta Ic. Clubul sindico lerpre(j s-ou remarcat Va-
ajutori Sînt în pregătire 50
tclor din Petri la n nrc7.cn
resc la prima întilnirc cu ciştigal stima şi respectul de oameni in etapa de redeschidere. La Roiţa. descifrarea con­ tat de curind picsn ..Hip sile Hifcr, în rutul dr IVlo-
Băicon este şi membru în
rar, Marin Pnrnfelo 'ton­
străfundurile de cărbune. tuturor. LUCIA IICIU — Cine predă la aceste comitetul de direcţie. Acum tinuă. noza" ilc í>ícfun lîrrciii. în na Oproecu) sl tlelei
_____ ______ J cursuri ? ei slnt ..profesori" Nu c.va- C. ARMEANU regia Iui IWircoc Zabalan (căpitanul Velini). .