Page 49 - Drumul_socialismului_1971_02

w # ,
PPOLETAPI D IN TO A TE ŢĂR ILE. U N IŢ I-V A ţ

5 *
B Evoluţia situaţiei din

| Orientul Apropiat |

I m Proteste împotriva inter- !

5 î
venţiei americano-saigoneze

în Laos
I 5

0 R Ü T Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA At P.C.R. 81 Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN | m Notă externă |

| B Curier, Atlas |

I I
ANUL XXIII. Nr. 5009 MARfl 16 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI 5 5

Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCtl R O I E C T

cu privire la activitatea de comerţ exterior, de colaborare
a participat ieri la adunarea generală

şi cooperare economică şi tehnico-ştiinţiiică
a reprezentanţilor salariaţilor

a Republicii Socialiste România

de la Uzinele „23 August din Capitală

Consiliul de Miniştri a elaborat proiectul de ie ge cu privire la activitatea de comerţ exterior, de colabo-
rare şi cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică a Repu bliciî Socialiste România,
Constructorii de maşini de lui de măsuri tehnieo-organi- nu pentru a citi de pe o foa­ că politica partidului nostru Potrivit practicii promovate in mod consecvent de conducerea partidului nostru de a consulta masele
la marea uzină bucureşteanâ zaioriee pe anul 197U şi per­ ie de hîrtie un discurs festiv, corespunde pe deplin şi se largi de oameni ai muncii in problemele hotârîtoare ale vieţii economice, politice şî sociale.ale ţării, in numârul
„23 August*' au avut ieri, lo spectivele de dezvoltare ale ci pentru a-şi exprima liber identifică cu aspiraţiile vita­ de azi publicăm Proiectul de lege cu privire la activita tea de comerţ exterior, de colaborare şi cooperare eco-
februarie, bucuria de a-l a­ uzinei prezentată de ing. A­ gîndurile şi preocupările pro­ le ale poporului. Cuvântarea
vea din nou In mijlocul Jor pc dalbert tíularca. director ge­ prii. părerile şi sugestiile to­ a fost subliniată în repeta­ nomicâ şi tehnico-ştiinţifică a Republicii Socialiste Romă nia, care este supus dezbaterii publice,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, neral adjunct, vreme de cîte- varăşilor lor de muncă, ai te rînduri cu vii şi puternice In acest fel, specialiştii din centrale industriale, grupe de uzine, combinate, întreprinderi de comerţ exte­
secretar generai ai Partidu­ va ceasuri, am fost martorii căror mandatari de cinste au aplauze. rior, ministere şi alte organe centrale şi locale, toţi oame rn! muncii vor putea să-şi aducă contribuţia la definitiva-
lui Comunist Român. pre­ unor dezbateri deosebit de fost. Tocmai de aceea, spu­ In continuarea lucrări­ rea proiectului de lege.
şedintele Consiliului de Stat fructuoase care au oglindit sele lor au avut greutate, au lor adunării, participanţii
al Republicii Socialiste Româ­ in chip grăitor modul in ca­ fost străbătute de suflul au aprobat în unanimi­ Propunerile ş> sugestiile vor fi înaintate comisii lor economice judeţene, Ministerului Comerţului Exterior,
nia. La sfîrşitu) anului trecut, re clasa noastră muncitoare proaspăt al vieţii de zi cu zi tate activitatea comitetu­ presei centrale şi locale.
colectivul acestei prestigioase înţelege să-şi exercite contro­ a uzinei. Tocmai de aceea, lui de direcţie oglindi­
unitâli. care Ln curînd va lul asupra întregii activităţi, fiecare vorbă a izvorît din tă in darea de seamă, pre­
sărbători 50 de ani de exis­ atil în domeniul producţiei, conştiinţa cu fiecare s-a sim­ tii să semneze contracte ex­ dernizarea şi reînnoirea con­
tentă. a primit vizita secreta­ cit şi în cel social-cultural. ţit coautor atit al succeselor, cum şi planul de măsuri In scopul folosirii avanta­ la schimburile economice cu terne. tinuă a produselor destinate
de
tehnico-organizalorice şi
rului general al partidului Muncitorii de la forjă şi tur­ cît şi al neajunsurilor, iar jelor participării la diviziu­ alte state, Principalele contracte de exportului, pentru cercetarea,
care, in spiritul stilului său nătorie, lăcătuşi, strungari, e­ propunerile făcute au fost ro­ dezvoltare in perspectivă a nea internaţională a muncii având în vedere principi­ import şi export — în mod proiectarea, asimilarea şi in­
caracteristic de muncă, de a lectricieni, maiştri, ingineri dul gîndirii colective. uzinei, care va fi completat în condiţiile creşterii conti­ ile constituţionale ale politi­ deosebit, exportul şi impor­ troducerea în fabricaţie de
fi prezent mereu în mijlocul şi cadre de conducere au tre­ cu sarcinile izvorîte din cu­ nue a potenţialului economic, cii Republicii Socialiste Româ­ tul de utilaje complexe şi ac­ produse care sâ aibă calităţi
oamenilor muncii, de a se cut prin filtrul exigenţei fie­ Reprezentanţii salariaţilor vântarea secretarului general lehnic şi ştiinţific al Repu­ nia in domeniul relaţiilor e­ ţiunile de cooperare în pro­ tehnice de nivel mondi/1.
consulta cu făuritorii bunuri­ care latură a muncii şi, o care au luat cuvîntul au pus al partidului, cu propunerile blicii Socialiste România. conomice externe, ducţie — sînt semnate de di­ Articolul 10. — Unităţile
participanţilor la dezbateri.
lor materiale şi spirituale, a dată cu bucuria pentru suc­ deschis, sub lupa analizei e­ pentru lărgirea participării Marea Adunare Naţională rectorul general al centralei producătoare pot introduce în
analizat concret, la faţa locu­ cesele obţinute, au dezbătut xigente, activitatea celor mai In spiritul indicaţiilor re­ Republicii Socialiste România adoptă următoarea lege i industriale sau al unităţii cu fabricaţie numai acele, măr­
lui, problemele de muncă şi deschis lipsurile din propria importante sectoare ale uzi­ centei plenare a C.C. al furi pentru care este asigu­
deviată ale oamenilor, a dis­ lor activitate ca şi a întregii nei, au făcut numeroase pro­ P.C.R., privind lărgirea par­ CAP. I statut de centrală chiar dacă rată desfacerea, util pe piaţa
centrala sau unitatea respec­
cutat probleme actuale şt de uzine, au formulat propuneri puneri pentru o mai bună ticipării oamenilor muncii in tivă acţionează pe pieţele ex­ internă, cit şi pe pieţele ex­
perspectivă ale uzinei dind care vizează o arie vastă de valorificare a posibilităţilor comitetul de direcţie, aduna­ terne prin intermediul altei terne.
indicaţii pentru ridicarea pe probleme, incepind cu folo­ existente, a iniţiativelor mun­ rea a ales pe noii reprezen­ Dispoziţii generale unităţi de comerţ exterior. Pentru a-şi asigura necesa­
sirea mai bună a maşinilor
trepte mai înalte a întregii şi utilajelor, cu ridicarea ca­ citorilor. au relevat cu spirit tanţi ai salariaţilor. în acest Articolul 8. — Ministerele, rul de comenzi externe pe
activităţi lităţii produselor şi producti­ de răspundere pentru bunul organism colectiv de condu­ Articolul I. — Comerţul ex­ înfăptuirea politicii partidu­ comitetele executive ale con­ perioade cît mai lungi, uni­
Sule de muncitori, tehni­ vităţii muncii, conlinuînd cu mers al producţiei, cauzele u­ cere. terior al Republicii Socialis­ lui şi statului in domeniul siliilor populare judeţene şi tăţile producătoare trebuie să
cieni Si ingineri aleşi de co­ problema de o stringentă ac­ nor stări de lucruri nesatis- Apoi, a fost supus aprobă­ te România se înfăptuieşte comerţului exterior, colaboră­ al municipiului Bucureşti şi prospecteze sistematic pieţe­
lectivele de muncă ale secţi­ tualitate şi o deosebilă impor­ fâcâtoare, au spus faptelor pe rii Proiectul noului contract în conformitate cu politica rii şi cooperării economice şi unităţile producătoare — cen­ le externe, să mire în ra­
ilor şi serviciilor uzinelor tanţă a ridicării nivelului de nume în plenul adunării, sub­ colectiv, care în prealabil a partidului şi statului privind tehnice internaţionale. trale industriale, combinate, porturi de colaborare şi cu-
„23 August" au participat pregătire a cadrelor, cu mai liniind responsabilităţile ca­ fost larg dezbătut la locurile dezvoltarea relaţiilor econo­ Ministerul Comerţului Ex­ unităţi cu statut de centrală, uperare cu întreprinderi şi
ieri la adunarea generală a buna specializare, reducerea re revin tuturor, incepind de de muncă de întregul colec­ mice externe cu ţările mem­ terior întocmeşte. împreună fabrici, uzine — ,sînt obliga­ firme din alte ţări. să adap­
reprezentanţilor salariaţilor, cheltuielilor materiale, con­ Ia muncitorul de la forjă, tiv al întreprinderii. bre ale Consiliului de Ajutor cu Comitetul de Stat al Pla­ te sâ asigure aprovizionarea teze producţia cererilor de pe
etapă superioară a democra­ sumurilor specifice, preţului continuînd cu preşedintele - Am şi eu o propunere Economic Reciproc, cu toate nificării. planul comerţului ritmică, sâ organizeze pro­ pieţele străine.
tismului orinduîrii noastre, de cost şi terminînd cu acele comitetului de direcţie şi sfîr- la noul contract colectiv, in­ ţările socialiste şi cu celelal­ exterior şi de cooperare eco­ ducţia la nivel tehnic ridicat Articolul U. — Centratele
pentru a dezbate intr-un spi­ aspecte care tin direct de şind cu ministrul industriei tervine tovarăşul Nicolae te ţări ale lumii, indiferent nomică externă, ca parte in­ şi sâ ia măsuri de desfacere industriale, combinatele, uni­
rit de înaltă responsabilitate condiţiile de muncă şi de construcţiilor de maşini. Ia­ Ceauşescu. Să se includă şi de orînduirea lor socîal-po- tegrantă a planului de stat. a produselor pe pieţele in­ tăţile cu statut de centrală,
patriotică şi civică. în calita­ viaţă. tă, într-adevâr, forţa demo­ construirea unui spital pen­ litică, pe baza respectării su­ Ministerul Comerţului Ex­ terne şi externe în condiţii întreprinderile de comerţ ex­
tea lor de proprietari ai mij­ Deosebit de grăitor pentru craţiei muncitoreşti in acţiu­ tru salariaţii uzinei şi a li­ veranităţii şi independenţei terior exercită controlul şl cît mai bune. terior şi prestatoare de servi­
loacelor de producţie şi de ne. chezăşia sigură a mer­ nei creşe pentru copiii aces­ naţionale, egalităţii în drep­ îndrumarea generală a ex­ Ciclul de producţie se con­ cii trebuie sâ acţioneze pe
producători, activitatea desfă­ spiritul nou instaurat de sului nostru neabătut înainte tora. aşa cum a fost exprima­ turi şi avantajului reciproc, portului şi importului. răs­ sideră încheiat o dată cu va­ pieţele externe pentru obţi­
şurată în cursul anului 1070, partid in viaţa economică şi pe drumul făuririi sociefâţii tă dorinţa în cadrul adună­ neamestecului - in treburile punde direct de felul cum se lorificarea producţiei în tară nerea unor preţuri cît mai
programul dezvoltării în con­ socială, privind principiul noastre socialiste multilateral rii noastre. interne. realizează planul de comerţ şi în străinătate şi încasarea bune la export, la import şi
colective, adîncirea
muncii
tinuare a uzinei, in lumina dezvoltate. ... Vie animaţie în sală. Articolul 2. — In Republi­ exterior. efectivă a contravalorii a­ la prestaţiile de servicii
sarcinilor de mare răspunde­ democratismului socialist, es­ Izbucnesc aplauze, aclamaţii, ca Socialistă România, co­ Articolul 6. — Ministerele cesteia. Articolul 12. — Unităţile
re care le «tau în faţă în te faptul că propunerile cu­ A impresionat în mod deo­ urale întreaga adunare a­ merţul exterior — potrivit şi alte organe de stat şi co­ care produc pentru export şi
actualul plan cincinal. prinse în planul de măsuri, sebit competenţa cu care au probă cu deplină satisfacţie prevederilor constituţionale — operatiste — titulare ale pla­ Ministerele, comitetele exe­ cele care beneficiază de im­
în noul contract colectiv, au
întrunită la puţine zile de făcut obiectut unor ample fost abordate problemele, rod această propunere. este monopol de stat şi se e- nului de stat dc dezvoltare a cutive ale consiliilor populare porturi trebuie sâ aibă în ve­
municipiului
judeţene şi al
la plenara Comitetului Cen­ dezbateri în tonte secţiile u- al unei vaste experienţe în Urmează apoi un moment xcreilâ în condiţiile prezen­ economiei naţionale — răs­ Bucureşti şi unităţile produ­ dere, încă de la elaborarea
producţie, al
perfecţionării
tral al Partidului Comunist zineî, anlrcnînd mii şi mii dc festiv. Ca o recunoaştere a tei leei. pund direct, fiecare în secto­ cătoare trebuie sâ organize­ planurilor, asigurarea unei
Român, adunarea generală a oameni. cunoştinţelor generale, idee hărniciei şi a meritului în Articolul 3. — Prin activi­ rul sâu, de aplicarea în prac­ ze cu prioritate producţia valorificări ett mai bune a
reprezentanţilor salariaţilor Au urcat la tribună nu nu­ pe care de altfel secretarul muncă a celor care şi-au adus tatea de comerţ exterior in tică a politicii partidului şi destinată exportului. produselor exportate şi o u-
de la uzinele „23 August" mai membri ai comitetului general al partidului a sub- contribuţia la bogatul bilanţ sensul prezentei legi se în­ statului în domeniu] relaţi­ 111 izare cit in ai raţională a
s-a desfăşurat sub semnul a­ de direcţie, reprezentanţi ai llniat-o în cuvîntarea sa de al realizărilor întreprinderii, ţeleg operaţiunile comerciale ilor economice externe. de In cazul nerealizării expor­ mijloacelor financiare nece­
deziunii totale la hotârîrile ieri ca si cu alte prilejuri şi au fost decernate diplomele şi de cooperare economică şi îndeplinirea planului de co­ tului pe ministere sau alte sare importurilor.
partidului, a voinţei ferme de salariaţilor in acest for mun­ anume aceea că succesele ce­ de fruntaş în întrecerea socia­ tehnică in raporturile cu merţ exterior şi de organiza­ organe — titulare de plan — In activitatea de aprovizio­
a transpune in viaţă sarcini­ citoresc suprem de conduce­ le mai importante pe care listă colectivelor de muncă ale străinătatea, priv ind : vânza­ rea activităţii de comerţ ex­ sau pe unităţi producătoare, nare tehnico-materîală tre­
re al întreprinderii, ci şi alţi
le mobilizatoare cuprinse în muncitori, tehnicieni şi ingi­ le-am obţinut sînt legate de secţiilor: lurnătorie-oţel, for­ rea. cumpărarea sau schim­ terior. chiar dacă producţia globală buie sâ se aibă în vedere u-
ruvîntareâ secretarului gene­ neri. care au primit mandat formarea omului nou, de jă. construcţii metalice, con­ burile de mărfuri, prestările Articolul 7. — Operaţiuni­ a fost îndeplinită, se consi­ 1 i 1 iz¿irea in primul rînd a po­
ral. din partea colectivelor pe ca­ transformările adinei care strucţii mecanice, montaj-lo- de servicii, transportul şi ex­ le de comerţ exterior se rea­ deră că planul a fost înde­ sibilităţilor interne, inclusiv
plinit numai în proporţia în
Inlr-o atmosferă dominată re le reprezintă să dea glas au loc în conştiinţa cetăţeni­ comotive, reparaţii şi auto- pediţiile internaţionale, turis­ lizează direct dc către cen­ care a fost realizat planul dc utilizarea de înlocuitori ai u­
de spiritul exigenţei muncito­ preocupărilor lor pentru bu­ lor patriei noastre. dotări şi sculărie. mul. proiectarea şi executa­ trale industriale, combinate, export, influenţînd corespun­ nor materii prime şi mate­
reşti. de vie dezbatere prin­ nul mers al activităţii. In încheierea discuţiilor a­ Adunarea generală a repre­ rea de lucrări, asistenta sau unităţi cu statut de centrală zător rezultatele cconomico- riale.
cipială. vorbitorii au analizat In centrul discuţiilor, care supra dării de seamă a co­ zentanţilor salariaţilor de la colaborarea tehnică, vânzarea şi alte unităţi producătoare financiare ale acestora. In Articolul 13. — Fiecare u-
cu profunzime probleme care s-au desfăşurat la un înalt uzinele „23 August" a prile­ sau cumpărarea de licenţe sau prestatoare dc servicii, acelaşi mod este considerata nitnle producătoare trebuie
privesc atit propria uzină, cit nivel de exigenţă, au stat mitetului de direcţie, întîm- juit o manifestare plenară a pentru folosirea brevetelor precum şi de către întreprin­ realizarea planului şi pentru sâ tinda nu numai spre a-şi
şi ansamblul economiei na­ problemele muncii, analiza pinat cu puternice urale şi o­ democratismului orinduîrii de invenţii sau a procedeelor deri specializate de comerţ unităţile producătoare care crea în întregime — din acti­
ţionale. Aceasta certifică fap­ concretă, la obiect, a tuturor vaţii, care nu contenesc mi­ noastre, exprimarea de către tehnologice, consignaţia sau exterior şi de prestări de ser­ participă cu anumite suban- vităţi proprii — mijloacele
tul că oamenii muncii se i- aspectelor legate de sarcini­ nute In şir, a luat cuvîntul reprezentanţii miilor de mun­ depozitul, reprezentarea şi vicii. organizate pe principii snmble sau piese la fabrica­ valutare necesare nentru asi­
dentîfică pe deplin cu poli­ le care revin uzinei, in în­ comisionul, asigurările şi. în economice. rea produsului finit destinat gurarea importurilor, ci şi să
tica partidului la elaborarea deplinirea' planului de slat tovarăşul Nicolae Ceauşescu. citori. tehnicieni şi ingineri general, orice acte sau fapte Fiecare întreprindere pro­ exportului. realizeze plusuri de valută în
şi înfăptuirea căreia parti­ pe anul 197]. în realizarea u­ Felicitările adresate colec­ de aici a angajamentelor în­ de comerţ, precum şi pros­ ducătoare se ocupă nemijlo­ folosul stalului.
cipă activ, cu abnegaţie, cu nor maşini şi instalaţii de tivului uzinei pentru succe­ sufleţite ale întregului colec­ pectările, ofertele, demersuri­ cit şi răspunde de activita­ Articolul 9, — in vederea Prin planurile valutare se
întreaga lor energie creatoa­ un înalt nivel tehnic, atit sele dobindite, aprecierile a­ tiv. de a cinsti prin noi suc­ le. tratativele şi înţelegerile tea de comerţ exterior, chiar asigurării unei eficiente cit vn stabili pentru fiecare titu­
inai ridicate a activităţii de
re pentru necesităţile economiei cese glorioasa aniversare a privind asemenea operaţiuni. dacă mi intră direct in rela­ comerţ exterior, ministerele, lar dc plan volumul încasă­
Adunarea aceasta se în­ naţionale, cit şi pentru ex­ supra înaltului nivel al dez­ Introducerea sau scoaicrc.i ţii cu piaţa străină, ci îşi rea­ comitetele executive ale con­ rilor şi plăţilor în valută, sln-
scrie în cadrul amplei ac­ port. baterilor. indicaţiile preţioase semicentenarului partidului, din ţară, definitivă sau tem­ lizează această activitate prin siliilor populare judeţene şi bîlindu-sc încasările exceden­
ţiuni care se desfăşoară in Toţi cei care au luat eu- date şi cu acest prilej pentru de n îndeplini în mod exem­ porară, prin colete sau de că­ intermediul centralei sau al al municipiului Bucureşti şi tare pentru titularii de plan
întreaga ţară. în toate unită­ vîntul. Marian Avram, munci­ plar sarcinile pe anul 1971 şi tre călători, de bunuri desti­ unei întreprinderi de export unităţile producătoare sînt n- care sînt prevăzuţi să aibă
ţile economice, acţiune care tor în secţia construcţii me­ lichidarea lipsurilor şi nea­ ale întregului cincinal. a- nate uzului sau consumului şi import blieate sâ pună in fabricaţie cxnorturi mai mari decît im­
ilustrează o realitate vie şi canice. ing. Valeriu Fuior, şe­ junsurilor, pentru ridicarea personal sau familial, con­ Conducătorul unităţii eco­ pentru export acele produse porturile sau necesarul su­
anume aceea că oamenii ful serviciului salarizare, nivelului general al activită­ ducînd contribuţia de muncă form dispoziţiilor legale, nu nomice autorizate sâ desfă­ prin care se asigură o valo­ plimentar de valută pentru
muncii participă direct şi ne­ ing. Alexandru Roşu. direc­ ţii în producţie şi îmbunătă­ şi inteligenţă a tuturor sala­ constituie activitate de co­ şoare activităţi de comerţ ex­ rificare superioară a materi­ titularii de plan care sînt
mijlocit la conducerea şi or­ riaţilor de la prestigioasa în­ merţ exterior. terior poartă răspunderea rea­ ilor prime .şi care fiind rea­ prevăzuţi cu exporturi mai
ganizarea activităţii econo­ tor tehnic pentru sectoarele ţirea condiţiilor de muncă şi treprindere „23 August", la Articolul 4. — Conducerea lizării planului de export şi lizate la un nivel tehnic şi miri decît importurile.
mice şi sociale, îşi exercită de prelucrare la rece, Ştefan de viaţă ale tuturor salariaţi­ generală a relaţiilor economi­ import şi semnează, in cali­ calitativ ridicat sînt compe­ Ministerele, centralele in­
din plin rolul de forţă con­ Zipţer, muncitor la secţia tur­ lor, au mers la inima oame­ înfăptuirea măreţului pro­ tate de preşedinte al consi­ titive pc pieţele externe duMriale, combinatele şi ’ IU i-
îâ'ile cu statut de cenţi ă.
ducătoare a societăţii noas­ nătorie de fontă. ing. Ion Nic- nilor, au fost primite cu de­ gram stabilit de Congresul al ce externe ale Republicii So­ liului de administraţie sau al In vederea creşterii compe­ înt rr prinderile producătoare
tre şa, şeful secţiei turnătorie de X-lea al Partidului Comunist cialiste România se exercită comiletului .de direcţie, con­ titivităţii pe pieţele externe, '■arc au «nrcinn de a vârsa
Reîntîlnirea conducătorului oţel, Gheorghe Buruc, lăcă­ osebită satisfacţie şi entuzi­ Român de Consiliul de Miniştri. tractele externe : în caz de ministerele. centralele in­ Malului n parte din incasă-
partidului Şi statului cu har­ tuş în secţia montaj locomo­ asm de toţi participanţii. S-a ION MARGINEANU Articolul 5. — Ministerul necesitate, preşedintele con­ dustriale şi unităţile eu sta­
nicii constructori de maşini tive, Ion Răduţ, inginer şef dovedit încă şi încă o dată MIRGEA IONESCU Comerţului Exterior asigură siliului de administraţie sau tut dc centrală, unităţile pro­
de la „23 August" a prilejuit cu probleme de dezvoltare, al comitetului dc direcţie ducătoare. institutele dc cer­ (Cofthnua«« pog
o vibrantă exprimare a dra­ Marin Dobre, şeful de atelier poate împuternici şi alţi cetări si proiectări sînt obli­
gostei şi ataşamentului faţă Ia secţia aparataj frîne, Cris- membri ai conducerii unitâ- gate sâ ia măsuri pentru mo-
de Partidul Comunist Român, tea Ciobanu. strungar în sec­ Succese ale
faţă de secretarul sâu gene­ ţia motoare, Tudor Moise,
ral. mărturie a legăturilor maistru Ia oţelărie. Ştefan Ca-
♦
trainice dintre partid şi po­ zacu, muncitor din secţia for­ feroviarilor Hotărîrea Consiliului de Miniştri
por, o emoţionantă manifes­ jă, Ion Georgescu, electrici­
tare de caldă preţuire, stimă an la serviciul energetic-şef, şi Succesele dobindite de
şi respect faţă de tovarăşul colectivele de muncă din privind reorganizarea inii reprinderilor
Nicolae Ceauşescu. loan Avram, ministrul indus­ cadrul Regionalei de căi
. împreună cu secretarul ge­ triei construcţiilor de maşini, ferate Deva în ultimul an
neral al partidului, la aduna­ au ţinut să-şi exprime adezi­ al cincinalului precedent agricole de sta
re au luat parte tovarăşii unea totală la politica mar- sînt o dovadă elocventă a
Dumitru Popa. membru al muncii pline de abnegaţie Printr-o holărîre a Con­ principiul gestiunii economice riilor oriunc. precum şi a for-
Comitetului Executiv al CC. xist-leninistă a partidului nos­ depuse de muncitorii, ingi­ siliului de Miniştri, a fost a- interne. ţo cU- imuică. în . lut ia1 l'MI l
al P.C.R., prim-secretar al tru, apreciind în mod deose­ nerii şi tehnicienii care lu­ piobatâ reorganizarea între­ a mi lui
organizării
I m bună lăţi ren
Comitetului municipal Bucu­ bit însemnătatea excepţiona­ crează în acest domeniu. prinderilor agricole de stat activităţii întreprinderilor ¿r
dc
In anul 1970, s->au reali­
Noile unităţi agricole
reşti al P.C.R, loan Avram, lă a cuvântării tovarăşului zat 4 171 milioane tone kilo­ Astfel, incepind de la 1 fe­ .'ricole dc stat se bazează pe Mal vtjr fi îndrum-ne si Cui) -
ministru) industriei construc­ Nicolae Ceauşescu la ple­ metrice convenţionale Din bruarie. au luat fiinţă 144 de experienţa bogată acumulată Irul;uc nemijlocit de t■ăl : e
ţiilor de maşini. nara Comitetului Central, staţiile deservite de regio­ mari întreprinderi agricole de marile unităţi de acest Ministen .1 Agriculturii. In-
de stal care cuprind un nu­
Lucrările adunării genera­ nală s-nu expediat 15.2 mi­ gen existente pînâ acum. dusliici Alimentare. Sihi.nl-
justeţea orientării şi po­ măr sporit de ferme de pro­ inclusiv în ce privcşi* lurii şi Apelor — Depnria-
le au fost deschise de Cîhcor- liticii partidului privind lioane tone, din care oeste ducţie. Întreprinderile func­ specializarea majorităţii fer­ luenin! agriculturii de stat
cărbune
5 milioane tone
ghe Stupuri!. preşedintele creşterea responsabilităţii ge­ şi 3.2 milioane tone produse ţionează pe principiul ges­ melor. Noua organizare va Tuli :i<e.şii factori vor asi­
comitetului sindicatului în­ metalurgice tiunii economice proprii şi permite inlcnsi-ficarca procc gura o mai bună gospodărire
nerale a oamenilor muncii au ca obiect de activitate
treprinderii pentru perfecţionarea conti­ Concomitent cu aceste producerea, industrializarea, sului de industrializare a a mijloacelor materiale şi bă­
După darea de seamă pre­ nuă a activităţii în toate do­ creşteri cantitative indica­ In transportul feroviar ou pătruns lot mai mult mijloacele livrarea şi desfacerea produ­ producţiei, asigurarea unc neşti. creşterea producţiei şî
productiviiâlii muncii, spori­
optime a culturilor
rotaţii
zentată de ing. Stelian Grin- torii calitativi s-au îmbună­ moderne de dirijare şi semnaliia/e. Imaginea de faţă vă selor agrozootehnice. Ele răs­ utilizarea cu randament nin: rea eficientei economice a în­
deanu. directorul general al meniile. tăţit substanţial. Astfel, prezintă un aspect din staţia Simeria-triaj, unde Io monevra- pund direct de activitatea de ridicat a mijloacelor dc me­
Oamenii care s-au înscris încărcătura statică a vago­ rea vagoanelor se folosesc staţiile de rodio emisie-recepţie producţie şi economică a fer­ tregii activităţi a agriculturii
uzinei, preşedinte al comite­ nului de marfă a crescut cu melor din subordine, care, la canizare. a îngrăşămintelor de stat.
tului de direcţie şi informa­ Ia cuvînt direct din mijlocul 40 kg pe osie faţă de 1969. portative. Foto s V. ONOtU rîndul lor. funcţionează pe chimice, seminţelor, a rnatc- (Agcrprcs)
rea privind realizarea planu­ mulţimii a« mreat la tribună