Page 5 - Drumul_socialismului_1971_02

ftnrtnnnrrmnjfrrtfrtrrTr9rrnrftrrT9rM9*TTr*rTtet*A
PROLETARI D IN TO A TE ŢĂR ILE. U N IŢ I-V A !

■ 0. S. A.: Evoluţie, dar a

disensiunilor

n O declaraţie a M. A. E.

al R. D. Vietnam

B? Evoluţia navei cosmice

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PO R Şt AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN „Apollo-14“
i i

5 B Curier, Atlas i
ANUL XXIII. Nr. 4996 MIERCURI 3 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI

Cuvîntarea tovarăşului im im iM Pm m

NICOLAE CEAUŞESCU la Consfătuirea smmmuun

cu cadrele din agricultura mmm/

judeţului alomiţa de formaţii corale, s-ou unit În aceste zile, cîntecele patrio­ parcurgă imagînor traseele
I
Fiii minerilor din toote şco­
lile Văii Jiului, cuprinşi in 36
marilor izbinzi înfăptuite aici
tice au mal multă intensitote.
in anii socialismului.
E săptomîna pregătirilor pen­
spre o da glas cintecelor cV
La intîlnirea cu
tovarăşul
adine fior patriotic. tru faza municipalâ, la care Clement Negruţ, prim-secretar
participă formaţiile corale cla­
„Steagul partidului", vibronl sate pe primul loc în etopa a| Comitetului municipal Pe
omagiu adus aceluia care de precedentă. Şi sînt multe lor- troşani al P.C.R., organizată
Draft torarfişl, borla, m timt de pe acutp mai datorită faptului că, ală­ va depune eforturi considera­ le avem sâ obţinem recolte o jumătate de veac e port­
/ roadele politicii de industria­ turi de Industria noastră so­ bile pentru dezvoltarea bazei cît mai mari şi sigure, în ori­ drapelul intereselor maselor maţii: de la şcolile generale la casa de cultură din locali­
Doresc sâ adresez activului lizare socialistă, de amplasa­ cialistă, a existat şl o agri­ sale materiale. Este deci de ce condiţii. Aceasta presupu­ largi populare, s-a inserís in nr. 2 şî 5 Petrilo, nr, 1 şi 5 tate, au fost prezenţi peste 800
Petroşani, nr. 5 Vulcan, nr. 2 şl
de partid $1 de stat, preşedin­ re raţională a industriei In cultură socialistă am putut înţeles câ aceste eforturi tre­ ne, în primul rînd, o mai repertoriul fiecărei formaţii co­ 3 Lupenl, liceul şi Casa de de şcolari. Secvenţele impre­
sionante din lupta partidului
ţilor cooperativelor agricole, toate zonele ţârii. învinge relativ uşor greută­ buie să fie răsplătite prin bună gospodărire a suprafe­ rale a şcolarilor. Copiii învaţă copii Urlcanl. de-o lungul celor 50 de ani de
directorilor întreprinderilor Intr-adevăr, tovarăşi, dacă ţile pe care le-am avut anul creşterea producţiei de cerea­ ţelor agricole. Am realizat în să cînte şi, o dată cu cintul, Este pentru primo oară în existenţă. împlinirile care au
agricole de stat, tuturor lu­ privim astăzi harta Republi­ trecut şi am asigurat înde­ le, de legume, struguri şi aceaslă privinţă unele progre­ pătrund mal adine in istoria Volea Jiului cind, la o întrece­ dat un nou chip aşezârilor mi­
crAtorilor din agricuîturA un cii Socialiste România nu o plinirea în bune condiţii a fructe, prin dezvoltarea zoo­ se, dar trebuie sâ arătăm câ partidului şi a patriei. „Drag re coralâ pe municipiu, partl- niere ale Văii Jiului, cît şi per­
salut călduros din partea Co­ să găsim oraş sau orăşel, co­ planului pe 1970 şi a preve­ tehniei şl a producţiei anima­ există încă destulă risipă de pămînt românesc1', „Partidul", cipă şl coruri ale claselor spectiva lor, prezentate de
mitetului Central al partidu­ mună sau sat unde în ultimii derilor pe întregul . cincinal, liere. pămînt, câ terenurile agricole •Jará scumpă, să trăieşti", „Te primul secretar, au făcut din
lui nostru. (Aplauze puterni­ cinci ani să nu se fi construit încă o dată s-a demonstrat Imblnînd măsurile economi- nu sînt gospodărite peste tot cint, partid", „Chipul patri­ mici (MV). Prin cîntul lor, cei intîlnirea de Io Petroşoni o
mai tineri şcolari aduc un vi­
ce, prelungite). unităţi industriale sau agri­ câ numai pe baza producţiei co-financiare cu activitatea cu grijă — nici în întreprin­ ei", „Pe-al nostru steag", brant omagiu partidului părin­ manifestare de prestigiu.
Consfătuirea de astăzi a fă­ cole, cămine culturale, şcoli, socialiste, numai prin unirea organizaţiilor de stat şi coo­ derile de stat, nici în coope­ „Deşteaptă-te, române", „Re­ te. Alte sute de pionieri din o*
cut o analiză a rezultatelor zeci şi zeci de locuinţe — si micilor proprietăţi în gospo­ peratiste, a cadrelor de spe­ rative. Este adevărat, în Bă­ publică, măreaţă vatră" - roşul Lupeni s-au întilnît, du­
obţinute pînâ acum In dezvol­ unde să nu se vadă din plin dării mari, prin folosirea lar­ cialişti putem asigura realiza­ răgan există pămînt mult şi iată doar citeva dintre piesele minică, cu tovarăşul Wilhelm
tarea agriculturii din fudeţul roadele muncii creatoare a gă a mecanizării şl chimiză­ rea deplină a obiectivelor sta­ bun, dar tocmai faptul câ a­ de înaltă ţinută patriotică pe 10 000 de pionieri al Văii Neag, prlm-secretar al comite­
Ialomiţa, îndeosebi în ce pri­ harnicului nostru popor. (A­ rii, a ştiinţei agricole ae poa­ bilite de Congresul al X-lea vem un pămînt bun trebuie care elevii Jiului le învaţă, le fîuIul participă, în aceste zile tului orăşenesc de partid. Şl
veşte înfăptuirea măsurilor plauze puternice). te asigura o agricultură îna­ In domeniul agriculturii, în­ sâ ne îndemne să gospodărim prezintă pe scenele şcolilor şl ce preced oniversorea a 50 de aici, fiii minerilor au revăzut
stabilite în ultimul timp de Avem rezultate bune şl In intată şi cu adevărat moder­ făptuirea cu sucpes a sarci­ bine flecare metru pătrat, să ale cluburilor din aşezările ani de la crearea Partidului imaginar împlinirile materiale
Comitetul Central al partidu­ agricultură, deşi trebuie să nă. (Aplauze puternice). nilor de creştere a producţiei obţinem de pe el recolte. miniere, în cadrul manifestări­ Comunist Român, (a emoţio­ şi spirituale din oraşul lor, re­
lui privind organizarea, pla­ spunem că ele nu sînt pe mă­ Desigur, sîntem îndreptăţiţi agricole în următorii cinci Nu aş putea spune câ în lor organizate în întimpinorea nante întilnlrî cu secretari a» alizate sub conducerea parti­
nificarea şi conducerea agri­ sura a ceea ce am dorit si să privim cu mîndrie reali­ ani. Bărăgan nu mai este mult de semicentenarului partidului, comitetelor de partid, in ca­ dului.
culturii din patria noastră. nici a posibilităţilor pe care zările pe care le-am dobîndit Pornind de la necesitatea făcut în această privinţă. Iniţiată de Consiliul munici­ drul cărora copiii află fapte Următoarele duminici vor
Am ascultat cu deosebit in­ le avem. Desigur, cauzele ca­ în cincinalul trecut, dar a­ asigurării tuturor condiţiilor Dacă vom face o analiză a pal Petroşani al Organizaţiei semnificative din lupta clasei prilejui pionierilor din Vulcan.
teres şi satisfacţie cuvlntul re au făcut ca producţia glo­ ceste realizări nu trebuie să necesare pentru îndeplinirea modului cum folosim fondul pionierilor, întrecerea formaţii­ muncitoare din ţara noastră, a Petrila, Uricanl şi Anlnoosa al­
tovarăşilor preşedinţi de co­ bală agricolă să crească în ne fiacâ sâ uităm lipsurile ca­ programului de dezvoltare a funciar în judeţ, vom consta­ lor corole s-a bucurat de o partidului său de avangardă. te emoţionante dialoguri cu
operative. directori de între­ aceşti cinci ani doar cu 24 re se mai manifestă în activi­ agriculturii, Comitetul Execu­ ta câ sînt încă mii şi mii de largă audienţă şi participare Tot la aceste întîlniri, pionie­ cadre de conducere din loca­
prinderi de stat, de staţi­ la sută sînt mai multe. Fără tatea noastră. Nu trebuie să tiv şi plenara Comitetului hectare care se irosesc, câ e­ la fazele pe şcoli şi localităţi. rii Văii Jiului au prilejul sâ lităţile lor.
uni de mecanizare, al ingi­ nici o înâoialâ câ şl condiţiile uităm câ am fi putut obţine Central au adoptat, la sfîrşitul xistă suprafeţe de pe care nu
nerilor şi cooperatorilor — şl climatice din ultimii ani, mai' rezultate şl mai bune în toa­ anului 1970, un şir de măsuri obţinem nici un bob de grîu
doresc să arăt aici câ am pu­ cu seamă cele din anul 1970, te domeniile, câ mal avem în­ privind îmbunătăţirea condu­ sau de alte cereale.
tut constata câ toţi manifes­ au influenţat mult realizări­ că un drum lung de parcurs cerii, organizării şi, în gene­ > Deci, prima problemă pe
tă o vie preocupare pentru le din domeniul agriculturii. pentru a ajunge la ni­ ral, a desfăşurării întregii ac­ care doresc sâ o ridic în Marna întrecere închinată
dezvoltarea în condiţiuni cît Dar, aşa cum au arătat aici velul de dezvoltare al tivităţi in agricultura coope­ faţa dumneavoastră, a tutu­
mai bune a agriculturii din .mulţi preşedinţi şi directori ţârilor avansate economic. ra tiată şl de stati -In cadrul ror, este de* a lua toate mă­
¡ludeţul Ialomiţa. de întreprinderi, se pare câ, Este necesar sâ înţelegem consfătuirii noastre, toţi vor­ surile pentru folosirea în
In cadrul consfătuirii au chiar în condiţiunile nepriel­ câ făurirea societăţii socialis­ bitorii au reliefat că aceste condiţii cît mai bune a fondu­
fost evidenţiate unele rezul­ nice ale anului 1970, acolo te multilateral dezvoltate pre­ măsuri, care sînt în curs de lui funciar şi a nu admile semicentenarului
tate bune obţinute de oame­ unde s-a lucrat ceva mal bi­ supune progresul continuu al aplicare, corespund cerinţelor nici un fel de risipă de pâ-
nii muncii din agricultura ne şi s-au depus eforturi per­ forţelor de producţie, perfec­ actuale ale dezvoltării agri­ mînt şi nici scoaterea, sub
judeţului dumneavoastră ; în- manente, unde s-a acordat ţionarea necontenită a relaţi­ culturii noastre, câ ele ţin o formă sau alta, din produc­
tr-adevăr. Ialomiţa are o se­ mai multă atenţie aplicării ilor sociale, ceea ce va crea seama de necesităţile şi de ţie a terenurilor agricole.
rie de realizări în diferite diferenţiate a regulilor agro­ condiţii ca — pe o bază supe­ stadiul în care se găseşte a­ S-a vorbit mult aici — şi
domenii de activitate ale a­ tehnice — recoltele au fost rioară de producţie şi de or­ gricultura cooperatistă şl vor pe bună dreptate — de faptul Chemarea colectivului I.I.L. Orăştie
griculturii, a obţinut, chiar în bune. De altfel, această situa­ ganizare socială — sâ edifi­ contribui la crearea premise­ câ pentru a obţine recolte
condiţiile anului 1970, recol­ ţie există nu numai în jude­ căm cu succes orînduirea no­ lor pentru înfăptuirea cu suc­ bune trebuie sâ avem şî sâ-
te satisfăcătoare. S-au a- ţul dumneavoastră, cl este uă pentru care am luptat şi ces a sarcinilor stabilite de mînţâ corespunzătoare Tova­ către colectivele din întreprinderile
râtat. de asemenea, unele mai generală ; ea demonstrea­ luptăm, societatea fără cla­ Congresul al X-lea. răşul ministru Angelo Micu-
neajunsuri, s-au adus multe ză încă o dată că, de fapt, se, societatea comunistă. A­ Desigur, problema esenţială lescu a dat în această privin­
critici îndreptăţite şi s-au fă­ unele râmîneri în urmă în a- ceasta presupune, totodată, sâ a dezvoltării producţiei agri­ ţă o serie de răspunsuri. Am industriei locale
cut numeroase propuneri deo­ griculturâ se datoresc nu nu­ acţionăm neîncetat pentru a cole este lucrarea în condiţii mai subliniat şi în alte îm­
sebit dc valoroase. mai existenţei unor condiţii asigura participarea tot mai mai bune a pâmintului, deoa­ prejurări importanţa acestei Colectivul de munco de la I.I.L. Orăştie, fn
Modul în care s-au desfă­ climatice nefavorabile, ci şi largă a întregului popor la rece, după cum se cunoaşte, probleme — şi trebuie spus frunte cu comuniştii, se alătură cu ¡ntreaga 50 000 lei, din care 10 000 lei pînâ la
şurat discuţiile demonstrează anumitor lipsuri în organiza­ opera de construcţie economi­ pâmîntul este principalul mij­ câ una din cauzele recoltelor sa capacitate creatoare, eforturilor generale 1 mai ;
câ. alături de rezultatele bu­ rea muncii şi în felul în oare că si socială, pentru dezvol­ loc de producţie. Trebuie sâ ale întregului nostru popor pentru a întîm- • Realizarea unui beneficiu supli­
ne obţinute în producţia a- întreprinderile de st~t, coope­ tarea democraţiei socialiste, reflectăm cu toţii la proble­ slabe din ultimii ani, inclusiv pina marea sărbătoare a semicentenarului
grîcolă. s-au făcut progrese rativele, unităţile de mecani­ astfel ca oamenii muncii de mele legate de mai buna fo­ partidului cu cele mai mari succese in în­ mentar în valoare de 50 000 lei, din
însemnate în creşterea cadre­ zare, cei care lucrează în a­ la oraşe şi sate — muncitori, losire a pâmîntului, să ne deplinirea prevederilor primului an din noul care 10 000 lei pînâ la 1 m a i;
lor, în transformarea oame­ gricultură au folosit mijloa­ ţărani, intelectuali, toţi cetă­ gîndim cum să acţionăm cît (COntfnuore in pog. o 2-o) cincinal. • Reducerea cheltuielilor la 1000
nilor din Bărăgan. Faptul câ cele de-care dispunem In a­ ţenii României socialiste, fără mai bine pentru ca pe supra­ Hotârît sâ contribuie cu toate forţele sale
mulţi din cei care au vorbit cest sector. deosebire de naţionalitate — feţele de teren agricol pe care la măreaţa operă de înflorire multilaterală lei producţie marfâ cu 5 lei ;
aici — preşedinţi de coopera­ Cu toate acestea, tovarăşi, sâ^şi poată spune cuvin tul a­ a României socialiste, colectivul nostru chea­ • Vom realiza suplimentar:
tive. ingineri şi alţi lucrâlori putem spune că şi rezultate­ supra tuturor problemelor ca­ mă la întrecere toate unităţile de industrie - 25 mc prefabricate din belon armai, din
din acest sector —. care au le în agricultură sînt satisfă­ re privesc prezentul şi viito­ locală din cadrul judeţului Hunedoara, anga- care 5 mc pinâ la 1 mai ;
trăit şi cunosc condiţiile din cătoare ; pe ansamblu, ele au rul societăţii noastre, sâ ia jindu-se sâ realizeze peste plan următoa­ - 100 scaune tapisate, din care 20 buc. pi*
trecut ale agriculturii din Bă­ asigurat aprovizionarea în parte activă la elaborarea şi rele : nă la 1 mai ;
răgan. au ridicat astăzi cu bune condiţii a populaţiei. înfăptuirea politicii partidu­ In pag, a IlI-a - 20 tone piese turnate din fontă, din ca­
înalt simţ de răspundere pro­ Este concludent în această lui şi guvernului, politică ce Îmbogăţirea • Depăşirea producţiei globale cu re 5 tone pinâ Ia 1 mai;
bleme de mare însemnătate privinţă faptul că în ultimii corespunde pe deplin intere­ 400 000 lei, din care 85 000 lei pînâ la - 100 000 bucăţi cârămidâ, din care 20 000
pentru cooperativele si între­ cinci ani s-a asigurat creşte­ selor vitale ale întregii noas­ 1 mai ; bucăţi pinâ la 1 mai ;
prinderile lor. pentru întren- rea cu 40 Ia sută a consumu­ tre naţiuni socialiste. O Depăşirea producţiei marfâ cu - 200 mc agregate grele, din care 50 mc
ga producţie agricolă din ju­ lui de carne, cu circa 70 la Ne aflăm acum la începu­ gamei la răspundem pînâ la 1 mai ;
deţ, constituie o dovadă grăi­ sută la lapte şi produse lac­ tul unui nou cincinal. Cunoaş­ 400 000 lei, din care 85 000 lei pînâ la - construcţii metalice in valoare de
toare a schimbărilor mari ca­ tate, cu aproape 200 In sută teţi principalele prevederi a­ 1 m a i; 120 000 lei, din care 30 000 lei pinâ la
re s-au produs în judeţul la legume, că, fn general, s-au Je acestui cincinal din Direc­ ® Depăşirea producţiei marfâ vîn- 1 mai;
dumneavoastră şi în întreaga creat condiţii ca oamenii tivele Congresului al X-lea sortimentale la întrebare dute şi încasate cu 400 000 lei, din
ţară — şî ţin să arăt câ în­ muncii sâ fie tot mai bine a­ al partidului. După cum se - produse din lemn 100 000 Iei.
tre acestea transformarea o­ provizionaţi. ştie. în următorii cinci ani. care 75 000 lei pînâ la 1 m a i; • Asimilarea a 5 produse noi din
mului o consider drept cea Dar, putem să realizăm şi industria noastră va trebui sâ • Reducerea preţului de cost cu care 2 pînâ la 1 mai.
mai valoroasă realizare. (A­ mai mult. tovarăşi — şi e bi­ se dezvolte în continuare Sn- de o{el
plauze puternice). ne să subliniem aceasta acum, tr-un ritm susţinut. Acordăm
După ce am ascultat toate le sfîrşitul cincinalului şi în­ o deosebită atenţie perfecţio­
discuţiile de astăzi, şl pe ba­ ceputul unui nou plan de nării ramurilor de bază mo­ Oţelarli de la Combi­
za a ceea ce am constatat în cinci ani, spre a vedea mai derne. îndeosebi producţiei natul siderurgic Hune­
cursul vizitei recente pe ca­ bine ceea ce avem de făcut maşinilor-unelte. electronicii. doara adaugă noi suc­
re am făcut-o in judeţul dum­ pentru a lichida neajunsuri­ Ne preocupăm ca în viitorii cese la cele înregistrate CINCINALUL 1966-1970
neavoastră, pot spune câ în le oare au existat în munca ani, industria noastră socia­ în cincinalul trecut pri­
Ialomiţa există toate condiţi­ noastră şl a asigura dezvol­ listă sâ poată satisface în vind îmbogăţirea gamei
ile Dentru ca anul acesta şi tarea în condiţii mai bune a condiţii mai bune cerinţele sortimentale a metalu­
în anii următori ai cincina­ întregii activităţi din dome­ întregii economii, “inclusiv a­ lui. La oţetăria Martin
lului să înfăptuim în bune niul agriculturii. le agriculturii şi totodată să nr. 1 a intrat în pro­
condiţiuni sarcinile stabilite Aşa cum am spus, judeţul aducă o contribuţie mai în­ ducţia curentă o marcă
de Congresul al X-lea al par­ Ialomiţa şi-a adus şi el con­ semnată la export, la dezvol­ nouă de oţel slab aliat C O N S T R U C Ţ IA DE M A Ş IN I
tarea relaţiilor noastre econo­
tidului. tribuţia la obţinerea pro­ mice cu ţările socialiste, cu destinat prelucrării prin
Această consfătuire, ca şi greselor realizate în dez­ aşchiere la maşini-unel-
celelalte care se vor desfăşu­ voltarea patriei noastre so­ toate statele lumii. te automate. Nou) sorti­
ra în această săptâmînă în cialiste — atît în ce pri­ Planul prevede sarcini deo­ ment de oţel, a cărui re­
toată tara. are loc într-o pe­ veşte industria, dar mai sebit de mari şi în agricul­ alizare industrială a în­
rioadă dnd facem bilanţul cu seamă în agricultură Iată tură. Pentru înfăptuirea aces­ ceput după ce primul n
cincinalului 1966-1970 ; putem de ce doresc ca, înainte de a tor sarcini sînt stabilite şi lot experimental de 50U
spune câ dncinalul pe care mă ocupa mal amănunţit de măsurile economico-organiza- tone a întrunit sufragii, în perioada cincina­
l-am încheiat recent a adus unele probleme ale agricul­ torice necesare. In actualul le beneficiarilor, se va
tării noastre noi şî remarca­ turii. sâ adresez muncitorilor cincinal urmează să investim utiliza în industria con­ lului 1966-1970 producţia
bile realizări în dezvoltarea şi cooperatorilor, tuturor lu­ în agricultură peste 100 mi­ structoare de maşini.
economiei. în ridicarea bună­ crătorilor din industrie şi a- liarde lei, din care circa 80 In prezent, se lucrea­ Wm globală a industriei con-
stării întregului popor. Aţi griculturâ, întregului activ de miliarde din fondurile statu­ ză ia stabilirea şi pu­
luat cunoştinţă din presă de partid, tuturor membrilor de lui. Faţă de cincinalul care a nerea Ia punct a tehno­ M structoaie de maşini s-a
principalele rezultate obţinu­ partid din Judeţul Ialomiţa trecut, cînd am investit circa 37 logiei de asimilare şi
te în realizarea planului de cele mai calde felicitări pen­ miliarde lei, aceasta înseamnă producere a două noi dublat, ritmul mediu a­
stat pe 1970 şi, probabil, sâp- tru realizările obţinute în o creştere de peste două ori mărci de oţeluri înalt Ü ar*J¡
tămîna viitoare vom publica cincinalul care a trecut ! (A­ şi jumătate, ceea ce reprezin­ aliate cu crom, nichel nual de creştere a pro­
comunicatul oficial asupra în­ plauze puternice, prelungite). tă un efort însemnat. Cunoaş­ şi elemente rare. Aces­ «
deplinirii întregului plan cin­ Vorbind despre rezultatele teţi că aceste mijloace mate­ ducţiei fiind de 15,8 la
cinal. Aşa cum aţi putut ve­ anului 1970, despre calamită­ riale si băneşti vor fi îndru­ tea sînt destinate înde­
dea. industria noastră socia­ ţile cărora a trebuit sâ le fa­ mate în principal spre reali­ osebi fabricării ţevilor sută, situîndu-se peste
listă a realizat in bune con- cem faţă, nu putem să nu zarea lucrărilor de irigaţii — şi cazonelor cu înalţi
diţiunî creşterile prevăzute de subliniem câ în aceste condi­ unde se prevede să cheltuim parametri tehnlco-tunc- prevederile planului cit
Congresul al IX-lea. In a­ ţii grele s-a dovedit încă o aproape 40 miliarde lei —
proape toate ramurile pro­ dată superioritatea agricultu­ spre dezvoltarea mecanizării ţionali. Se fac de ase­ şi peste ritmul mediu de
ducţiei industriale planul cin­ rii noastre socialiste. Ne pu­ si ridicarea zootehniei. La menea pregătiri pentru
cinal 1966-1970 a fost nu nu­ tem închipui cu toţii ce s-ar toate acestea se adaugă chel­ asimilarea unor noi oţe­ dezvoltate a întregii in­
mai realizat, dar şi depăşit. ii întîmplat dacă nu am fi tuielile importante pe care le luri destinate fabricării
facem în industria
chimică
Am făcut progrese însem­ avut întreprinderile agricole W ' " dustrii.
nate în dezvoltarea industriei. de stat. dacă nu ar fi existat si în industria construcţiilor de instalaţii tubulare
De altfel, judeţul dumnea­ cooperative agricole puterni­ de maşini spre a asigura în- pentru industria petroli­ . . ' •*' *
voastră — care a luat fiinţă ce şi nu ar fi fost asigurată grăşămintele şl maşinile ne­ eră.
cesare agriculturii. După cum
în cursul cincinalului trecut mecanizarea agriculturii î Fă­
— începe şi el să păşească pe ră îndoială câ ţara noastră ar se vede. în următorii cinci Fabrica do slilp! hidraulici Vulcan. Un nou tot gata do expediere.
calea industrializării : în ju­ fi trecut prin greutăţi cu ani, agricultura se va bucura - _«»*_ .*___ * ,v . • _____
deţul Ialomiţa, în oraşul SJo- mult mai mari. Ştim câ toc­ de o atenţie deosebită, statul