Page 50 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 50
■ ■ 1 I.IIPil ! ! ! _ ■
8 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5009 0 MARTI 16 FEBRUARIE 1971
!
P R OI E CT DE LEGE
cu privire In activitatea de comerţ exterior, de colaborare şi cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică a Republicii Socialiste România
de comerţ exterior, cît şl eelt lor producătoare asupra ni deplasărilor respective i de a desfăşurarea activităţii lor de ternaţionale, dezvoltă contac ficâ In care îşi desfăşoară ac nâtate prin delegaţi perma
necesare pentru plata Impor velului preţurilor şi tendin semenea, după terminarea comerţ exterior. tele cu Instituţiile financiare tivitatea ; nenţi sau temporari, birouri
turilor se reflectă direct în ţelor pieţei externe la pro misiunii în străinătate, dele Articolul 37. — Ministerul şi bancare internaţionale şi e) sâ stabilească şi sâ men tehnice şi comerciale, socie
gestiunea proprie a unităţilor dusele care fac obiectul lor gaţiile economice ou obliga Comerţului Exterior, împi'eu- poate organiza reprezentanţe ţină legături permanente pe tăţi proprii Sau cu participa
econom lce. de activitate ; ţia sâ Informeze Ministerul nâ cu Direcţia Centrală de proprii pe principalele pieţe linie economică cu autorităţi re străină, reprezentanţi lo
iile valutare vor putea să Articolul 15. — Băncile e) sprijinirea unităţilor pro Comerţului Exterior asupra Statistică, elaborează sistemul monetare.
angajeze Importuri numai sînl autorizate să acorde cre ducătoare in orientarea şi a- problemelor economice dis informaţional, în domeniul Articolul 41. — Ministerul le din ţara de reşedinţă pen cali. precum şi alte forme
în măsura în care nu efectuat dite în valută unităţilor e 'daptarea producţiei la cerin cutate. rezultatelor obţinute, comerţului exterior, urmăreş tru crearea condiţiilor necesa proprii. în funcţie dc spe
trimestrial vârsămintele de conomice cu activitate de co ţele pieţei externe, pentru a măsurilor stabilite, precum Finanţelor şi băncile au obli re realizării sarcinilor de co cificul pieţelor şi condiţiile
valută stabilite. merţ exterior şl pot să con se asigura valorificarea su şl asupra altor aspecte care te şl raportează realizarea gaţia de a veghea permanent merţ exterior ; concrete din fiecare ţară
Articolul 14. — Raporturile stituie depozite în valută pen perioară a resurselor mate Interesează relaţiile economi planului de comerţ exterior. la menţinerea unei balanţe de f) sâ facă propuneri privind Trimiterea de delegaţi per
dintre unităţi cu sarcini de tru aceste unităţi, din încasă riale şl de forţă de muncă. ce externe. In acest scop, ministerele, ce plăţi externe echilibrate şj lărgirea schimburilor comer manenţi în străinătate se fa
comerţ exterior §1 bănci se rile realizate peste prevede ' Articolul 33. — Ministerele lelalte organe centrale, uni participă la elaborarea unu! ciale şi dezvoltarea cooperă ce cu acordul Ministerului
Întemeiază De principii eco rile din planul anual Pentru executarea sarcini .şi celelalte organe centrale cu tăţile cu activităţi de comerţ plan valutar corespunzător. rii economice şi tehnico-ştiin- Comerţului Exterior
nomice. Unităţile cu activitate de lor ce le revin, întreprinde activitate de comerţ exterior exterior, comitetele executive Articolul 42. — Ministerul ţiîice cu ţara de reşedinţă ; Articolul 53. — Atribuţiile
Valuta rezultată din export, comerţ exterior pot obţine, rile de comerţ exterior în pot organiza în cadrul lor ale consiliilor populare sînt Afacerilor . Externe acţionea g) sâ urmărească şl sâ spri principale ale reprezentanţi
prestări de servicii si alte ac pentru îndeplinirea sarcinilor cheie cu organizaţiile econo compartimente distincte de obligate să asigure datele şi ză şi răspunde pentru reali jine îndeplinirea prevederilor lor în străinătate ai centra
tivităţi de comerţ exterior se de plan de Import şi export, mice române contracte eco comerţ exterior sub forma u informaţiile necesare. zarea de acorduri şi înţele acordurilor comerciale şi lelor industriale, unităţilor cu
cedează statului prin Banca credite în valută pentru ne nomice de comerţ exterior pe nor direcţii generale, direcţii, Articolul 30. — Comitetul geri care sâ faciliteze lărgi altor înţelegeri bilaterale de statut de centrală, combina
Română de Comerţ Exterior. voi temporare, dacă fac do bază de comision sau rabat oficii, servicii de export-îm- de Stat al Planificării ela rea schimburilor economice, colaborare şi cooperare eco telor. fabricilor, uzinelor şi
Valuta necesară pentru vada că au posibilităţi reale comercial. port-cooperare, în funcţie de borează, împreună cu Minis colaborarea şi cooperarea eco nomică şi tehnico-ştiinţifică. întreprinderilor specializate
plata importurilor, serviciilor pentru restituirea la timp a întreprinderile de comerţ volumul şi complexitatea terul Comerţului Exterior, în nomică, tehnologică şi ştiin precum şi o protocoalelor se dc comerţ exterior sînt urmă
si pentru alte activităţi de valutei Împrumutate. exterior pot efectua şi cum sarcinilor de comerţ exterior. cadrul proiectului planului ţifică ale Republicii Socialis siunilor comisiilor mixte de toarele :
comerţ exterior se obţine de Pentru creditele acordate sl părări de mărfuri pentru a Articolul 34. — Ministerul de ansamblu, propunerile te România cu alte state. colaborare şi cooperare eco a) sâ asigure realizarea sar
la stat prin Banca Română depozitele constituite, bănci le vinde pe contul lor la ex Comerţului Exterior, în vede pentru planul de comerţ ex Ministerul Afacerilor Ex nomică şi tehnico-ştiinţifică; cinilor de comerţ exterior ale
de Comerţ Exterior. port. rea aplicării în practică o terior. terne. împreună cu Ministe h) sâ coordoneze şi sâ spri unităţilor pe care le repre
Valuta cedată sau obţinută le percep şl plătesc dobîndâ Articolul 25. — Pentru rea politicii economice externe Comitetul de Stat al PIar*i- rul Comerţului Exterior, acor jine activitatea de reclamă zintă pentru ţara respectivă;
se decontează In lei potrivit în valută. lizarea operaţiunilor de im stabilită de partid şi guvern, ficârii ia măsuri în colabo dă ajutor permanent şi ope comercială, sâ prez.inte pro b) sâ stabilească legături
normelor legale. Băncile percep comisioane port-export, centralele, com asigurării echilibrului şi efi rare cu ministerele şi alte or rativ tuturor ministerelor şi puneri de participare la ex directe cu conducerile firme
Sumele în lei obţinute din pentru serviciile pe care le binatele şi celelalte organiza cienţei schimburilor economi gane — titulare de plan — ca întreprinderilor în relaţiile poziţii, tîrguri internaţionale lor şi întreprinderilor străi
valorificarea produselor In prestează unităţilor economi ţii economice autorizate sâ ce cu străinătatea, exercită la întocmirea proiectului pla pe care acestea le au cu or şi alte manifestări cu caracter ne ;
export şl din alte activităţi ce. efectueze activităţi de comerţ
exterior au autonomie în următoarele atribuţii : nului de dezvoltare a econo ganisme şi firme din alte economic şi comercial în ţara c) sâ prospecteze pieţele ex
a) răspunde de elaborarea
CAP. II prospectarea pieţei, alegerea proiectului planului de co miei naţionale sâ se prevadă state. de reşedinţă; terne în vederea creşterii vo
destinate
Articolul 43. — Ministerul
fondul de mărfuri
T^rtenerllor externi, negocie
i) sâ elaboreze studii con-
lumului şi diversificării ex
rea şi încheierea contracte merţ exterior şi cooperare e- exportului, cure sâ asigure e Transporturilor, împreună cu juncturale privind ţara unde porturilor, sporirii eficienţei
Planificarea activităţii de lor. cu respectarea dispoziţi conomicâ externă împreună chilibrul balanţei de plăţi ex Ministerul Comerţului Exte activează ; sâ elaboreze pro operaţiunilor de comerţ ex
terne, creşterea continuă a e
cu Comitetul de Stat al Pla
con
rior, asigură aplicarea
ilor legale.
puneri privind organizarea şi
terior ;
Articolul 20. — Organizaţi nificării şi alte organe cen ficienţei comerţului exterior venţiilor şi acordurilor inter adaptarea în perspectivă a d) să urmărească executa
ile economice autorizate sâ trale ; elaborează proiectul prin îmbunătăţirea structurii nationale privitoare la expe producţiei dc export la cerin rea contractelor de livrări de
comerţ exterior şi desfăşoare activitatea de co planului balanţei comerciale ; ' exporturilor şi importurilor, diţia şi transporturile Inter ţele pieţei respective ; sâ In mărfuri, prestări de servicii
merţ exterior pot face si o- b) răspunde direct de mo stabilitatea schimburilor eco naţionale, controlează înde formeze operativ despre situ şi executări de lucrări sau
peroţiuni de cumpârâri-re- dul cum se realizează planul nomice cu străinătatea şi res plinirea de către unităţile din aţia preţurilor pe piaţa res a importurilor;
cooperare economică externă vînzâri pe alte pieţe. dc comerţ exterior şi planul pectarea angajamentelor ex subordine a obligaţiilor ce pectivă ; c) sâ rezolve unele proble
Articolul 27. — Organizaţi
ile economice de importanţă balanţei comerciale, exercită terne decurg dîn acestea şi răspun j) sâ facă propuneri privind me legate de exportul pro
In colaborare cu ministere
controlul şl îndrumarea gene
de de îndeplinirea planului
Articolul 16. —Schimburile pe ansamblul economiei şi republicană care desfăşoară rală asupra exportului şi im le şi alte organe centrale, du de transporturi internaţionale. formele de organizare a des duselor cum sînt i urmărirea
facerii produselor în
ţările
economice externe ale Repu proiectul balanţei de plăţi ex activitate de comerţ exterior portului ; ce tratative cu organele cen Ministerul Transporturilor respective, ţinînd seama de comportării în exploatare a
blicii Socialiste România se terne, corelîndu-le cu celelal se înregistrează la Ministerul c) participă, împreună cu trale de planificare şi eco răspunde de folosirea eficien specificul mărfurilor şi al maşinilor şi utilajelor în pe
realizează pe baza planului te secţiuni ale planului de Finanţelor, Iar cele de inte Comitetul de Stat al Planifi nomice din ţările socialiste şl tă a mijloacelor de transport pieţelor, urmărind o apropie rioada de garanţie, asigura
de comerţ exterior şi de co dezvoltare a economiei naţio res local se înregistrează la cării, Ministerul Finanţelor, din alte ţări, cu privire la re cit mai mare a producăto rea asistenţei tehnice necesa
operare economică externă şi nale, ţinînd seama de direc administraţia financiară în a Banca Naţională a Republicii problemele colaborării, speci româneşti in traficul inter re, organizarea service-ului ;
a balanţei de plăţi externe tivele de dezvoltare a eco cărei rază de activitate îşi au Socialiste România şi Ban alizării şi cooperării econo naţional. rilor români de consumatorii f) sâ iniţieze şl sâ urmă
care constituie părţi compo nomiei naţionale, de asigura sediul. ca Română de Comerţ Exte mice în perspectivă. Articolul 44. — Ministerul externi ai mărfurilor respec rească realizarea de acţiuni
nente ale planului de stat rea eficienţei şi echilibrului Articolul 28. — Raporturile rior. la elaborarea şi realiza Turismului răspunde de i-ea- tive, de cooperare economică şi
privind dezvoltarea economiei schimburilor, precum şi de contractuale cu partenerii ex rea planului balanţei de plăţi Articolul 39. — Ministerul lizarea planului valutar de Articolul 51. — Reprezen tehnico-ştiinţifică pe bază de
naţionale. angajamentele externe. terni. precum si modificarea externe ; Finanţelor verifică respecta încasări şi plăţi din activita tanţele economice permanen contracte do lungă durată în
Articolul 1T. — Unităţile Articolul 18. — Pe baza acestor raporturi se constată d) asigură lărgirea conti rea prevederilor cu caracter tea de turism. te în străinătate — ca or dumeniul de activitate al or
producătoare, cu sprijinul legii planului de stat. Consi in formă scrisă, cu respecta nuă a relaţiilor comerciale valutar din legi, decrete, pre Articolul 45. — Organiza gane de specialitate — coor ganizaţiilor economice pe ca
centralelor Industriale şi al liul de Miniştri stabileşte rea condiţiilor pentru validi externe ale ţârii şi promova cum şi din liotârîri ale Consi ţiile centrale cooperatiste pot donează activitatea tuturor ic Ic* reprezintă ;
ministerelor economice, îşi sarcinile de plan privind co tatea convenţiilor, luîndu-se rea cooperării economice şi liului de Miniştri, urmărind efectua operaţiuni de export, misiunilor economice, a re g) sâ facă propuneri sau sâ
elaborează planul de export, merţul exterior şi cooperarea toate garanţiile necesare pen tehnice internaţionale; nego apărarea intereselor financia import, prestaţii de servicii prezentanţilor permanenţi snu organizeze reţeaua de comer
import şi cooperare economi economică externă pe minis tru apărarea intereselor eco ciază şi încheie acorduri, con re ale statului, controlează — şi alte operaţiuni de comerţ temporari ai centralelor in cializare a produselor organi
că externă pe baza prospec tere. celelalte organe centra nomiei naţionale. venţii şi protocoale, din în împreună cu Ministerul Co exterior în condiţiile legii, dustriale, unităţilor cu statut zaţiilor economice româneşti
le sl comitete executive a le
Articolul 29. — Orice im
tării pieţelor externe, a stu consiliilor populare judeţene sărcinarea Consiliului de Mi merţului Exterior — operaţii prin unităţile lor autorizate. de centrală şi întreprinderilor pe care le reprezintă ;
diilor proprii şi a contracte şi al municipiului Bucureşti. port sau export se realizea niştri, precum şi alte înţe le de comerţ exterior şi pres Articolul 46. — Inspectora de comerţ exterior, a dele
lor externe. Articolul 19. — Ministerele, ză numai pe bază de autoriza legeri comerciale şi de coo taţii de servicii, precum şi tul General de Stat pentru gaţiilor comerciale, acţionind h) alte sarcini primite de
de Ministerul
ţie eliberată
Planurile unităţilor produ celelalte organe economice Comerţului Exterior, pentru perare economică şi tehnică, orice alte operaţii din care Controlul Calităţii Produse în strînsâ unitate şl sub con la organizaţiile economice pe
care le reprezintă.
cătoare de export, import şl centrale şl comitetele execu fiecare produs sau grupă de urmăreşte şi răspunde de re rezultă drepturi sau obligaţii lor, împreună cu ministerele ducerea şefului misiunii di
cooperare economică externă tive ale consiliilor populare produse. alizarea acestora ; valutare, propunînd măsuri şl celelalte organe centrale, plomatice. Articolul 54. — Organiza
stau la baza elaborării pro judeţene .şl al municipiului Pot fi supuse regimului au e) elaborează împreună cu pentru creşterea eficienţei aplică politica statului în Articolul 52. — In vederea ţiile de turism, de transpor
iectului planului de comerţ Bucureşti repartizează sarci torizaţiilor de export şi Im activităţii economice externe, domeniul calităţii şi al con realizării sarcinilor de export turi sau alte organizaţii pres
exterior şi cooperare econo nile de export, import şi co port şi alte operaţiuni de ministerele şi celelalte orga îndrumă şi verifică . activita trolului tehnic de calitate al sau import, unităţile cu ac tatoare de servicii pot fi re
mică externă al centralelor operare economică externă comerţ exterior. ne centrale programe anua tea celorlalte organe care — produselor, lucrărilor şi ser tivitate de cOmerţ exterior prezentate în străinătate prin
industriale şi unităţilor cu pe centrale, combinate şi alte Unităţile cu activitate de le şi de perspectivă cu pri potrivit legii — exercită con viciilor care fac obiectul ac pot fi reprezentate în străi- agenţii sau birouri proprii.
statut de centrală, al minis unităţi economice subordona comerţ exterior solicită Mi vire la promovarea şi dezvol trolul financiar în aceste pro tivităţii de comerţ exterior.
terelor şl organelor centrale te. precum $i pe întreprinde nisterului Comerţului Exte tarea schimburilor economi bleme şi sectoare de activi
economice. al consiliilor rile de comerţ exterior. rior autorizaţii de export sau ce internaţionale ; tate Articolul 47. — Camera de CAP. V
populare judeţene şl al Con Tn acelaşi mod se nroce- dc Import. f) se preocupă, împreună Articolul 40. — Băncile, Comerţ a Republicii Socialis
siliului popular al munici „dează şi în ceea ce priveşte încălcarea autorizaţiilor cu Ministerul Afacerilor Ex prin activitatea de creditare, te România este o organiza
piului Bucureşti. repartizarea planului de în constituie infracţiune şl se terne, de obţinerea de facili de decontare, prin regimul ţie obştească din care fac Cooperarea economică
Pc baza propunerilor mi casări si plăti în valută sancţionează potrivit legii. tăţi şi clauze preferenţiale dobînzilor, sprijină şi exercită parle, de drept, organele şi
nisterelor si ale celorlalte or Articolul 20. — Centralele, Articolul 30. — Ministerul din partea altor state pe ba un control sistematic asuprit organizaţiile care desfăşoară
gane centrale de stat şi ob combinatele şl celelalte uni Comerţului Exterior poate za reciprocităţii ; realizării producţiei pentru activitate de comerţ exterior şi tehnică internaţională
şteşti. Ministerul Comerţului tăţi economice asimilate a interzice sau introduce res g) asigură contactele şi export, determinînd luarea de Pot îl membri ai Comei ei de
Exterior. împreună cu Comi cestora repartizează sarcini tricţii la Importul sau la ex participarea Republicii Socia măsuri care sâ ducă la dez Comerţ a Republicii Socia
tetul de Stat al Planificării. le de export, import sl co portul unor mărfuri în sco liste România şi unităţilor cu voltarea exportului, creşterea liste România şi alte organi A il i col u J 55. — Pe . baza nislerele şi organizaţiile cen
Ministerul Finanţelor. Banca operare economică externă pul ocrotirii sănătăţii publi activitate de comerţ exterior eficientei schimburilor eco zaţii socialiste, precum şi oa principiilor generale ale po trale cooperatiste şi obşteşti.
Naţională a Republicii So pe unităţile productive sau ce. al apărării intereselor e la organismele economice in nomice şi cheltuirea cu eco meni de ştiinţă sau specialişti liticii externe a statului, coo Articolul 57. — Organiza
cialiste România şi Banca prestatoare de lucrări şi ser conomiel naţionale şi securi ternaţionale ; nomicitate a fondurilor valu în probleme de comerţ exte perarea economică şi tehnică ţiile economice autorizate sâ
Română de Comerţ Exterior vicii cu gestiune economică tăţii statului. h) coordonează şl contro tare. rior. c a Republicii Socialiste Româ desfăşoare activitate de co
elaborează proiectul planului proprie, precum şi pe unită Articolul 31. — Ministerele lează nivelul preţurilor exter Banca Română de Comerţ Camera de Comerţ a Repu nia cu alte ţâri are drept merţ exterior şi întreprinde
de comerţ exterior şi de co ţile de comerţ exterior sub si celelalte organe centrale ne în valută, practicate de Exterior dezvoltă permanent blicii Socialiste România con scop : rile cu activitate de comerţ
operare economică externă ordonate lor. sl locale ale administraţiei de organizaţiile economice )a relaţiile cu băncile din stră tribuie la dezvoltarea şi în a) intensificarea participă exterior pot constitui în stră
stat, precum şl organizaţiile produsele de export şi import; inătate şi încheie aranjamen tărirea legăturilor economice rii Republicii Socialiste Româ inătate societăţi comerciale
CAP. III centrale cooperatiste şi ob i) urmăreşte creşterea con te şi convenţii cu acestea ale Republicii Socialiste nia la diviziunea internaţio sou de producţie şi se pot a
şteşti exercită, în domeniul tinuă a eficienţei comerţului pentru fructificarea disponibi România prin dezvoltarea de nală a muncii, prin colabora socia la asemenea societăţi
activităţii de comerţ exte exterior, în care scop ia mă lităţilor în valută şi organi relaţii cu organizaţii inter rea şi cooperarea economică cu respectarea dispoziţiilor
Organizarea activităţii da rior. următoarele atribuţii : suri de prospectare sistemati zarea finanţărilor bancare naţionale similare, firme şi a cu ţările membre ale Consi legale.
a) îndrumă, coordonează şi
că a pieţelor externe, studia
sociaţii profesionale din stră
care sâ contribuie la sprijini
Articolul 58. — Organiza
controlează organizaţiile eco ză tendinţele imediate şi de rea dezvoltării schimburilor inătate, prin organizarea de liului de Ajutor Economic ţiile economice pot coopera
Reciproc, cu toate ţările so
comerţ exterior; nomice şi întreprinderile din perspectivă de pe pieţele ex economice ale Republicii So sau în străinătate, prin ac cialiste şi cu celelalte ţâri ale cu firme sau întreprinderi
tîiguri şi expoziţii în ţară
subordinea lor. care desfăşoa
cialiste România cu alte sto-
terne şi elaborează pe aceas
lumii, indiferent de orîndui-
ră activitate de comerţ exte tă bază analize şi propuneri, te. In acest scop, Banco ţiuni de propagandă econo rea lor social-politică, care sâ străine la construirea în co
mun în Republica Socialistă
rior şi cooperare economică
atribuţii, răspunderi externă ; informează operativ ministe Română de Comerţ Exterior alte mijloace prevăzute în le asigure dezvoltarea indepen România şi în străinătate de
mică şl comercială, precum şi
urmăreşte evoluţia conjunctu
rele şi unităţile economice in
b) elaborează propuneţi teresate pentru a lua măsu rii financiare şi monetare In- dentă a economiilor tuturor obiective economice.
Articolul 21. — Activitatea cataloage, prospecte şi rlle piivind planul de export şi rile care se impun ; ge statelor ; Obiectivele economice con
dc comerţ exterior se orga materiale, pentru produsele import, proporţiile, structura j) îndrumă şi controlează h) realizarea în condiţii op struite astfel în Republica
nizează în raport cu cerinţe dm nomenclatorul său ; şi orientarea schimburilor co activitatea de comerţ exteri CAP. IV time a planurilor de stat pri Socialistă România sînt pro
le dezvoltării economice şi i) organizarea, cu aproba merciale în perspectivă ; ur or a organizaţiilor economi vind dezvoltarea economiei prietate exclusivă a statului
sucialc a Republicii Socia rea ministerului, de depozi măresc şi răspund de reali ce care efectuează asemenea Organizarea în străinătate naţionale ; român sau organizaţiilor coo
liste România. te şi magazine proprii de zarea planului de comerţ ex activitate, indiferent de sub c) îmbunătăţirea şi diver peratiste.
Consiliul de Miniştri stabi prezentare şi vînzare a pro terior din sectorul lor de ac sificarea continuă a structurii Stătu) român, prin institu
leşte formele concrete de or duselor in străinătate : tivitate. în mod ritmic, asi- ordonarea lor ; schimburilor comerciale, creş ţiile împuternicite, dă garan
k) eliberează autorizaţii de
ganizare. precum şi unităţile j) trimiterea în străinătate gurînd cu prioritate mărfuri export şi import, urmărind a activităţii de comerţ exterior terea eficienţei şi diversifi ţii partenerilor străini în le
economice care au dreptul să de delegaţi permanenţi sau le contractate la export ; carea exportului ; gătură cu transferul in străi
efectueze direct operaţiuni dc temporari si stabilirea altor c) organizează şi orientea realizarea unor schimburi e d) accelerarea introducerii nătate al cotelor de amortis
comerţ exterior. forme de reprezentare in ex ză producţia destinată expor chilibrate şi eficiente, în con Articolul 48. — Şeful mi pective, purlînd denumiri şi în producţie a celor mai noi ment, al beneficiilor, precum
Articolul 22. — Unităţile c- terior : tului pe baza studierii şi cordanţă cu prevederile pla siunii diplomatice, în calitate funcţionind în condiţiile con şi eficiente realizări ale ştiin şi al altor drepturi ce li se
conomice care au activităţi k) asigurarea — în cadrul prospectării cererii si tendin nului de stat. balanţei de plăţi de reprezentant al statului venite cu autorităţile din ţa ţei şi tehnicii pe plan mon cuvin, potrivit convenţiilor
de export şi import răspund, planului dc import — a a ţelor pieţei externe ; externe şi cu obligaţiile asu român, poartă răspunderea ra de reşedinţă. dial, în vederea ridicării ni ^ dintre părţi.
potrivit obiectului lor de ac pro vizionăm întreprinderilor d) ajută unităţile producă mate prin acorduri, convenţii pentru dezvoltarea colaboră Reprezentanţele economice velului tehnic şi calitativ al
tiv ¡talc. de următoarele : componente cu produsele din toare subordonate pentru a şi alte obligaţii externe ; rii şi cooperării economice, permanente funcţionează du producţiei : Articolul 59. — Condiţiile
a) elaborarea proiectului import ; asigura calitatea, competitivi l) organizează, în condiţiile tehnologice şi ştiinţifice, pen pă normele şi orientările ge e) participarea Republicii cooperării cu firme sau între
planului de export $i import l) organizarea, potrivit re tatea şl valorificarea superi prevăzute de lege, reprezen tru lărgirea continuă şi rea nerale date în comun de Mi Socialiste România în alte prinderi străine Ia construi
pe baza studiilor proprii, a glementărilor în vigoare, a oară a mărfurilor pe piaţa tanţele economice permanente lizarea schimburilor comerci nisterul Afacerilor Externe şi ţâri la realizarea unor pro rea în comun în Republica
prospectării pieţelor externe cooperării în producţie cu exlernâ, îndrumă şi contro în străinătate, asigură îndru ale dintre Republica Socia Ministerul Comerţului Exteri grame de dezvoltare, în do Socialistă România de obiec
si a contractelor încheiate cu firme şi organizaţii din străi lează unităţile cu activitate marea şi controlul lor în pro listă România şi ţara în care or, iar în problemele speci meniul economic, comercial, tive economice sînt stabilite
partenerii străini : nătate. nLit pentru nevoile in de comerţ exterior subordo blemele concrete de comerţ este acreditat fice de comerţ exterior după financiar şi în alte domenii de Consiliul de Miniştri.
b) realizarea integrală a terne. cît si pentru export, şi nate în ce priveşte realiza exterior şi cooperare econo Şeful misiunii diplomatice instrucţiunile Ministerului de activitate. Articolul 60. — Firmele
sarcinilor de export şi im de încheierea de convenţii. în rea pi-eţurilor Interne şi ex mică externă ; trebuie sâ cunoască temeinic Comerţului Exterior ; repre comerciale şi organizaţiile e-
port şî a planului de înca limita competentelor ce le terne ; ni) colaborează eu Ministe posibilităţile României şi ale zentantele economice perma Articolul 56. — Coopera conomlce străine pot obţine
sări şi plăţi în valută. înche revin ; e) răspund, in condiţiile le rul Invâţâmîntului la îmbu ţârii In care este acreditat, nente sînt subordonate Mi rea economică şi tehnică in autorizarea pentru înfiinţarea
ierea nemijlocită de contrac- ' m) selecţionarea si pregă gii. de eficienţa investiţiilor nătăţirea programelor învâ- de colaborare şi cooperare e- nisterului Comerţului Exteri ternaţională poate fi realiza de reprezentanţe în Republi
te externe sau participarea tirea personalului necesar ac realizate cu instalaţii com ţâmîntului superior şi liceelor conomlcâ şl tehnică, de lărgi or. în faţa căruia poartă răs tă în forme variate, în func ca Socialistă România In con
la încheierea contractelor ex tivităţii de comerţ exterior. plexe din import; de specialitate, care să asi re a comerţului exterior şi sâ ţie de interesele economiei diţiile prevederilor legii.
terne de către unităţile auto Articolul 23. — Organizaţi f) negociază şi încheie. îm punderea pentru activitatea naţionale, de obiectul coope
rizate să desfăşoare activităţi ile economice producătoare preună cu Ministerul Comer gure pregătirea temeinică a acţioneze pentru folosirea a lor. rării, de destinaţia produse Articolnl 61. — Prin lege
cadrelor necesare
activităţii
de comerţ exterior ; de mărfuri pentru export sau ţului Exterior sau direct, a cestor posibilităţi în vederea Articolul 50. — Reprezen lor. pot fi create pe teritoriul Re
c) organizarea producţiei beneficiare dc mărfuri din tunci cînd sînt împuternicite, de comerţ exterior; elabo dezvoltării continue o schim tantele economice permanen Coordonarea pe întreaga e publicii Socialiste România
destinate exportului şi asimi import, precum şi cele presta acorduri, convenţii şi proto rează — în colaborare cu al burilor economice dintre te în străinătate răspund de conomie a acţiunilor de coo porturi sau zone libere de
larea de noi produse şi sorti toare de servicii sau care e- coale de cooperare economî- te ministere — programe de România şi ţara respectivă. dezvoltarea continuă a schim perare economică şi tehnică taxe vamale, fiscale şi de Im
mente cu caracteristici tehni xecutâ lucrări pentru străi câ cu alte state sau firme şcolarizare periodică a cadre Secţia sau agenţia econo burilor economice ale Repu internaţională se realizează pozite. pentru exporturile şi
ce şi economice superioare, nătate şi care nu sînt autori străine ; lor care lucrează în dome mică, precum şi alte repre blicii Socialiste România cu de Comisia Guvernamentală importurile efectuate prin a
cerute pe pieţele externe ; zate să încheie direct con g) răspund. împreună cu niul comerţului exterior ; zentanţe economice perma ţara în care îş! desfăşoară de Colaborare şi Cooperare ceste puncte. Regimul acestor
d) valorificarea superioară tracte cu partenerii externi, Ministerul Comerţului Exte n) editează lucrări şi publi nente sau temporare în ţara activitatea. în care scop, le Economică şi Tehnică şi de porturi sau zone libere se sta
a mărfurilor pe pieţele exter efectuează activităţile de co rior. de îndeplinirea obligaţi caţii în domeniul comerţului respectivă sînt subordonate şi revin următoarele atribuţii şi Ministerul Comerţului Exteri bileşte prin hotârîrea Consi
ne si creşterea eficientei ex merţ exterior prin interme ilor ce le revin din înţelege exterior : răspund de activitatea lor şi sarcini principale j or, în strînsâ legătură cu mi- liului de Miniştri.
portului. asiguiînd competiti diul unităţilor autorizate sâ rile încheiate cu alte state în o) asigură şi controlează a- în faţa şefului misiunii diplo a) sâ cunoască economia
vitatea mărfurilor, calitatea, efectueze operaţiuni de co domeniul relaţiilor economi plicnrea legilor, decretelor şi matice ; de asemenea, orice ţărilor de reşedinţă, realizări
condiţiile de prezentare, dc merţ exterior, pe bază con ce. externe, cuprinse în pla hotăririlor Consiliului de Mi delegaţie economică care se le în domeniul economic şi CAP. VI
ambalai şi de livrare sau a tractuală. nul de stat ; niştri în domeniul schimbu deplasează într-o ţară străi tehnic, tendinţele de dezvol
altor condiţii care pot influ Articolul 24. — întreprin h) coordonează, sprijină .şi rilor economice externe şi al nă este obligată să informe tare şi eonjuncturale ale a-
enta nivelul preţului extern ; derile specializate de comerţ răspund de participarea uni activităţii vamale. ze şi să se consulte cu şeful cestoia ;
e) respectarea obligaţiilor exterior răspund de : tăţilor dîn subordine la tîr- Articolul 35. — In aplica misiunii diplomatice asupra b) sâ facă cunoscute reali Regimul vamal
şl asigurarea valorificării a) îndeplinirea planului de eurile şi expoziţiile interna rea dispoziţiilor legale care problemelor care fac obiectul zările în domeniul economic
drepturilor cc le revin din export si valorificarea supe ţionale şi alte forme de pro reglementează activitatea de deplasării sale. şi tehnic ale Republicii So Articolul 62. — Ministerul tcle de control pentru trece
contractele încheiate cu par rioară a mărfurilor pe piaţa pagandă şi reclamă comercia comerţ exterior şi în exerci Şeful misiunii diplomatice cialiste România, produsele Comerţului Exterior realizea
tenerii externi. Inînd măsuri externă : lă în străinătate ; tarea atribuţiilor sale. Minis trebuie sâ acorde sprijinul româneşti şi posibilităţile de ză politica vamală a Republi rea frontierei de stat unde
dc îndeplinire a arestora : b) îndeplinirea planului de i) organizează selecţionarea terul Comerţului Exterior e necesar secţiei sau agenţiei e schimburi comerciale şi de funcţionează organe vamale,
f) îndeplinirea obligaţiilor import în condiţiile de calita şi instruirea sistematică a mite norme şi instrucţiuni cu conomice, tuturor reprezen cii Socialiste România fiind supuse controlului va
cc 1»» r e v i n pentru realizarea te şi la termenele necesare personalului care lucrează în caracter obligatoriu pentru tanţelor economice permanen cooperare ale organizaţiilor Articolul 63. — Mărfurile, mal, potrivit legii.
economice române ;
parametrilor tchnico-econo- unităţilor beneficiare de im sectoarele de comerţ exterior toate ministerele, organele te sau temporare, precum şi mijloacele de transport, pre Articolul 04. — Mărfurile
mici ai utilajelor si instalaţi porturi : din unităţile subordonate. centrale şi organizaţiile eco delegaţiilor economice, pen c) sâ prospecteze perma cum şi orice alte bunuri pot care se impurtâ sînt supuse
ilor importate ; c) negocierea şi încheierea Articolul 32. — Ministerele nomice cu activitate de co tru ca acestea să-şi poată re nent pluta, sâ urmărească intra sau ieşi din Republica regimului taxelor vamale, fis
g) buna gospodărire a ma de contracte externe la pre si celelalte orcane centrale si merţ exterior. continuu conjunctura pieţei şi cale sau altor taxe, stabilite
teriilor prîmc. materialelor şi turile cele mai avantajoase, locale ale administraţiei dc Articolul 3(>. — In unele aliza în bune conditiuni sar sâ informeze operativ Minis Socialistă România prin punc- prin lege.
altor bunuri provenite din în condiţii de plată şi de de stat. precum şi organizaţiile centre importante din ţară se cinile ce le revin. terul Comerţului Exterior şi
Articolul 49. — Ministerul
imnorl : rulare care sâ fie în concor centrale cooperatiste şi ob pot înfiinţa oficii sau birouri ministerele sau unităţile eco
li) narliriparca la t i r c u r i si dantă ru inteipsple st posibi şteşti sînt oblicate ca. înain Comerţului Exterior împreu nomico interesate, fâcînd pro Dispoziţii final;
expoziţii în străinătate, reali lităţile financiare si dp pro te de trimiterea unor delega subordonate Ministerului Co nă cu Ministerul Afacerilor puneri de folosire a pieţelor
zarea în termen a exponate ducţie ale unităţilor econo- ţii economice în străinătate, merţului Exterior. pentru Externe organizează reprezen sau conjuncturii favorabile ;
lor si prezentarea acestora, mirc nc care Ic reprezintă) să examineze împreună cu sprijinirea şi îndrumarea uni tanţele economice permanente d) să ia toate măsurile care ArticoUil 65 Prezenta le Pe_ aceeaşi dală Decretul nr.
organizarea reclamei comer d) prospectarea pcrmancn* Ministerul Comerţului Exte tăţilor producătoare în pro în străinătate în funcţie de se impun pentru realizarea 317/1949. pentru reglementa
ciale. asigurarea materialelor tă şi sistematică a pieţei cx- rior oportunitatea şi sarcini movarea exporturilor şi ac necesităţile schimburilor eco sarcinilor de export şi im ge intră în vigoare in i crinen rea opcr-kţiuniloi dc export,
de propagandă comercială. lernc 5' Informarea unităţi le concrete care fac obiectul ţiunilor de cooperare şi In nomice ţi specificul ţârii res- port în tara sau zona geogra- de 60 de zile de la publicare import şi Tranzit, sc u!>i »vă.
