Page 51 - Drumul_socialismului_1971_02

BUQEKCBflMBHKHIHKOKZ
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5009 O MARJI 16 FEBRUARIE 1971

,.ln bâ tâIii le de clasă pur­ centre industrióle, ale inte­ ■trat gradul înaltei conştiin­ şnrecţiel armate şi construi­ voluţionari neînfricaţi şi ne­
tn tre m inus I $1 1 grad Iar
tate in anii 1020-1933, clasa lectualilor, funcţionarilor, şo­ ţe de clasă a muncitorimii rea socialismului în patria obosiţi pentru binele şi pro­ m ax im a intre 5 $1 3 grade.
muncitoare. in frunte cu merilor, tiranilor — loviţi române, care a dezvoltat cu noastră. gresul patriei. VREMEA
partidul comunist, s-a afirmat ca şi muncitorii de criză. pricepere, în focul acţiunilor Eroismal acţiunilor munci­ Cu o înaltă conştiinciozita­ PENTRU URMĂTOARELE
cu putere pe arena istoriei Toate aceste frâmîntâri evi- revoluţionare, forme şl me­ toreşti din Ianuarie — febru­ te şi responsabilitate patrio­ PENTRU 24 DE ORi DOUA ZILE
ca cca mai înaintată forţă a dentiau hotârîrea unor largi tode eficiente de organizare. tică, ceferiştii aduc astăzi o Vrem ea va fl cfitduroasâ, cu Vreme cAlduroasA, cu co­
cerul mal mult noros.
Va
societăţii româneşti, avangar­ pături populare. în frunte cu ridicJnd grevele economice la arie 1933 a rămas întipărit însemnată contribuţie la di­ ploua atnb. Vfntul va sufla po­ rn) mat mul! rmros. Va ploua
sufla slab
slab.
Vlmul va
da luptei întregului popor ilnsa muncitoare, de a se îm­ treapta unor acţiuni largi de adînc şi pentru totdeauna în namica dezvoltării României trivit din nord-vest. T em p era­ plnA la potrivit din nord-
împotriva pericolului fascist, potrivi cercurilor conducâtoa- masă, cu un vădit caracter conştiinţa poporului nostru. contemporane. Mii de trenuri tu ra m inim ă va fl cuprinsă vest.
pentru drepturi economice şi asigură minerul furnalelor,
politice, pentru democraţie, şi grînele oraşelor, duc oţe­
independentă şi suveranitate lul spre uzine şl ţiţeiul spre
naţională. In cursul desfăşu­ combinate petrochimice, lem­ 10.00 11,00 TeleşcoalA — Limba
rării luptelor precum şi în Eroicele lupte ale ceferiştilor nul spre fabrici de mobilă romflnâ (cl. a VUl-a) : ÎNTREPRINDEREA de
perioada care le-a urmat, s-au şi cimentul spre şantierele de Caţavencu ţi Dandann-
ehc. „eroi* al piesei „O
întărit legăturile partidului cu construcţii. întreaga viată a i c r l s o a o pierdută" de I.L. PROSPECŢIUNI Sl EXPLORĂRI
masele, au crescut rindurile României contemporane este Caraglaic. Iul or le (el.
partidului, în special din ma­ ilustrată convingător în frea­ v it r -x il) • L upta de la
(cl.
Fizici
CAIupArcol.
sele cele mai combative ale din ianuarie-februarie 1933 mătul neobosit pe magistra­ M M X ) : Plrghla — scri­ GEOLOGICE HUNEDOARA-DEVA,
clasei muncitoare, a sporit lele de otel care brăzdează peţi ;
rolul elementelor muncitoreşti tara dc-a lungul şi de-a la­ 18,00 Interpretul preferat j cu sediul în Deva, str.
tn partid, fn conducerea sa. tul. 18,20 „18 F ebru arie 1933 — 1< Minerului, nr. 2, telefon 11560
F eb ruarie 1971* — rep o r­
S-a extins considerabil in­ polltic, prin ocuparea între­ taj ;
fluenta partidului in mase. re ce căutaa să arunce greu­ Sîngele vărsat de ceferişti în In această operă de con­ 18,30 „B răţara de aur* — eml- ANGAJEAZA DE URGENTA
s-a ridicat prestigiul 8âu po­ tăţile crizei în spatele mase­ prinderilor, organizarea apă­ acea zî de februarie 1933 a strucţie, numele şi profesia «lunc-concurs. P artic ip i
de ceferist se bucură azi de
rării acestora şi a unei soli­
litic şi s-a îmbogăţit expe­ lor populare. transformat Grivita, la fel ca tineri strungari, radlo- e 2 INGINERI MINERI
lehnlclenl, constructori şl
rienţa Iui revoluţionară" Luptele muncitorilor cefe­ darităţi puternice a muncito­ şi Valea Prahovei sau cea A caldă preţuire şi înalt pres­ m ecanizatori din Judeţe­ • 2 INGINERI ELECTROMECANICI,
(NICOLAE C R A U 5 E S C U : rişti din ianuarie — februarie rilor din celelalte întreprin­ Jiului, intr-un avanpost al tigiu. de o nouă condiţie so­ le Dolj, Galaţi, GorJ.
„Partidul Comunist Român 1933 au înscris în analele deri cu greviştii. In focul a­ luptei pentru dreptate şi li­ cială şi materială, pe care ci­ Harghita (1 H unedoara; toţi cu vechime în funefie de cel puţin 3
— conducător al luptei revo­ istoriei proletariatului din ţa­ cestor bătălii, din rindurile bertate socială. In perioada vilizaţia noastră socialistă le 18.20 moi de seri — emisiune ani.
p entru cel mici;
luţionare şi democratice a ra noastră o nepieritoare pa­ muncitorilor grevişti s-au ri­ acaparării pulerij în Germa­ oferă tuturor oamenilor mun­ 13.30 T elejurnalul de seAri j
poporului român, ol tradiţii­ gină de eroism muncitoresc. dicat cadre profund devotate 20, OS R om ânia *71. Azi _ J u ­ © 1 CARTOGRAF (cartografă) sau
deţul Ilfov ;
lor mişcării muncitoreşti şl Desfăşurate în aceeaşi peri­ poporului, care, oducînd un nia de către 11 itIer, sirena cii. România socialistă con­ 20.30 M om ente din Istoria tea­ desenator tehnic.
Ciclu
socialiste din România"). oadă cu luptele petroliştilor, spirit proletar tot mai com­ Grivifei a răsunat pentru un temporană reprezintă împli­ trului universal. Mlhnca
de
prezeoint
Anii 1929-1933 au apăsat ele au constituit un moment bativ în rindurile partidului întreg continent ca un sem­ nirea idealurilor pentru care Glieorghlu. T eatru antic : © 2 AUTOMACARAGII PENTRU MA­
greu asupra clasei muncitoa­ de vtrf în şirul marilor bă­ comunist, an contribuit la în­ nal de alarmă împotriva pe­ au luptat şi s-au jertfit ce­ 21.50 HAinlncţ) pe recepţie... CARALE DE 5 TONE.
„Alccsla” de Eurlplde;
re din România. Criza eco­ tălii de clasă purtate în anii tărirea şi consolidarea lui, ricolului fascist. In acea zi, feriştii, alături de alţi fii ai 22,00 Prim plan : prof. dr. Salarizarea se asigură conform H.C.M.
nomică ce zguduia din teme­ 1929-1933, sub conducerea la organizarea şi conducerea docent Cselil G yula;
lii întreaga lume capitalistă a ceferiştii, alături de întreaga clasei muncitoare, pentru îm­ 22,30 Voci sl ch ltaie; nr. 914/1968.
dus la începutul anului 1933 Partidului Comunist Român, luptelor de clasă din anii ce clasă muncitoare, au Intrat plinirea năzuinţelor întregu­ 22.50 T elejurnalul de noapte ;
la o scădere considerabilă a de clasa noastră muncitoare au urmat, la înfăptuirea in- în conştiinţa poporului ca re­ lui popor.
salariilor, a nivelului de trai. pentru apărarea drepturilor
In aceste condiţii, au luat o şl libertăţilor muncitoreşti, a
deosebită amploare acţiunile Independentei şi suveranităţii RADIO
României, împotriva pericolu­ G O S P O D IN E !
revendicative ale muncitori­
lor, S-au înmulţit protestele, lui fascist. Griviţa a demon­ PROGRAMUL 1: 6.00 DC la 6.00
întrunirile, demonstraţiile de strat combativitatea revoluţi­ la 9.30; 9.30 Atlas cultural; 10.00
Retrospective pe traseele cincina­
stradă, grevele în Valea Jiu­ onară o acestui mare detaşa­ lului; 10.OS Dc-a lungul Oltului cu DORIŢI SA REALIZAŢI UN VENIT SU­
lui, la Reşiţa, Valea Prahovei, ment al clasei muncitoare, cîntec Sl joc: 10,30 Rom ânia con­ PLIMENTAR ?
tem p o ran ă; 10.45 Selecpunl din o-
porturile de la Dunăre, In hotârîrea sa de a-şi apăra pereia ..Plutaşul de pe Blfltrita" STRINGEŢI capacele de la sticlele de
Arad. Timişoara, Braşov, Ga­ interesele vitale. Greva de de Filaiet B arb u ; n.OS Form aţia
laţi, Iaşi şi în numeroase alte la 16 februarie 1933 a demon- Paul G hentzer; ii,]5 Revista eco­ lapte şi borcane precum şi ambalajele de
nom ică; 11,40 Griviţa d e Jar —
cintece Inspirate din lupta cefe­ staniol provenite de la ciocolată, bomboa­
riştilor; 12,00 Clntâ Alin N oreanu;
12.10 Recital de operâ Jon Plso ; ne, pastă de dinţi etc. şi predaţi-le depozi­
32.30 MelodLl populare; 13.00 R a­
diojurnal: 13,10 A vanprem ieră co­ telor I.C.M. din localităţile :
tidiană; 13,22 Rebus melodii; 14.00
ùrtJtofw m c/M djà ¿C U * C afv a£â/ Compozitorul săp tâm lntl: Glusep- DEVA: str. Horia nr. 2, telefon 13866
pe T a rtln t; 14.40 Solişti şl fo rm a­
ţii artistice studenţeşti de m uzi­ HUNEDOARA : str. Carpaţi nr. 122,
că populară; 15.05 Agroşcoala ;
15.20 Pagini vocale şl orchestrale telefon 1552
din muzica de estradă; 15.50 Cin-
tecul sâpiâm lnll: „Partidul" de BRAD : str. Avram Iancu nr. 52, tele­
T heodor B ratu; 16.00 Radiojurnal;
1 0 . 2 0 Retrospective pe traseele fon 1843
cincinalului; 16.30 Melodii dc V a­
sil*. Vesclovskl; 16.50 Publicitate HAŢEG : str. Sîntămăria-Orlea, telefon
radio ; 17.00 RadJoenciclopedie
pentru tineret; 17,30 Concert de
ln timp ce in Piaţa Uni­ î n c e p u t săpăturile de fun­ muzlcâ populară: 10.00 Orele se­ 338
versităţii constructorii şle- daţii ale unuia dintre cele rii; 20.00 Tableta de seară; 20.05 LIVEZENI : str. Gării nr. 5, telefon
fuiesc una dintre cele mai mai itialle blocuri de locu­ Zece melodii preferate: 20.40 Bi­ 1025.
juterii m uzicale: 20.5^ Ştiinţa la
frumoase perle din colierul inţe din Capitală. Extragem zi; 2 |.(V) Rom anţe: 21.23 P.C.R. —
arhitectural al Bucureştiu- din „fişa biografică" a noii ■50, Consem nări de Marcel B reazu; Preţul unui kg de deşeu staniol este de
lui — hotelul „Interconti­ construcţii cîteva detalii : 2 1 . 3 0 Revista şlagărelor; 22.00 Ra­ 3 Iei.
diojurnal; 22,30 Concert de m uzi­
nental1 —, pe planşetele înălţimea: 17 etaje, număr că uşo ară; 22.55 M oment p o etic;
proiectanţilor prind din ce. de apartamente: 144 (fieca­ 23.00 Concert d*> miulcA uşoară DEPOZITELE I.C.M. ACHIZIŢIONEA­
fn ce mai vizibil contururi re dintre acestea fiind com­ In fotografie Marina ARO, ale corei calităţi au locul-o cunoscuta (oro şt peste (continuare); 0,03—6,00 Estrada ZĂ ZILNIC ACESTE DEŞEURI.
alte asemenea construcţii. pus din cite două camere, hotare, nocturnă.
E suficient sd itrdbaft spa­ baie, bucătărie, cămară); da­
ţioasele săli ale Institutului rea în folosinţă a noii con­
„Proiect-Bucureşti" ca să te strucţii: anul 1972. Lifturile
convingi de efervescenţa rapide, finisajele interioare
fanteziei proiectanţilor. Un şi exterioare, ingeniozitatea
adevărat şantier, predomi­ construcţiei conferă noii CINEMA
nat însă m i de macarale şi clădiri o linie dintre cele
dragline, ci de planşete un­ mai moderne.
de htrtia de calc tălmăceş­ Se pare insa că „vedeta"
te fn linii şi unghiuri silue­ construcţiilor bucureştene va DEVA : Al grijă da Sdzl
tele zvelte ale unor noi fi hotelul „România", am­ („Patria") ; Uhlm a vncanţă
ronsfrnefii. menite să între­ plasat fn Piaţa Unirii, a că­ („Arta"); SIMERIA: R ăzbuna­
alintului
(„M ureşul“) ;
rea
gească Şt să întinerească rui piatră de temelie ur­ HUNEDOARA: Şoimii („SirlC-
peisajul arhitectonic al Ce­ mează să fie pusă intr-un rurgistul"); Tiffany m e m o ra n ­ In unităţile O.C.L. Produse industriale şi Alimentara Deva
tăţii lui Bucur. viitor apropiat. Viitoarea dum („Conslrucforul"); c A ­
Ceea ce s-ar cuveni re­ clădire va avea o capacita­ LAN ; In ghearele Invizibile
marcat fn primul rind e te de peste 1 000 de locuri ale rtr. Mabuse („11 Iunie");
faptul că dacă fn anii tre­ şi im fi disvusă pe vertica­ TELIUC: Atentatul de Ia Sa-
cuţi predomina stilul con­ lă. pe 39 de etaje. Dintre rajcvo („Minerul") ; PET RO ­
strucţiilor pe orizontală, tn cele mai importante dotări ŞANI; Flacăra olimpică şl A-
acest an asistăm la un fe­ amintim : o mare sală de mlntirl bucurcşlene („7 Nn-
nomen opus: construcţiile pe conferinţe, cu o capacitate Icm brlc"); LUPENJ; Medicul
verticală. După studii mi­ de peste 1 000 de persoane, de la asigurări („Cultural");
nuţioase, s-a ajuns la con­ un restaurant ultramodern, O Intfmplare (..Muncitoresc") j
cluzia că terenul pe care bar\iri la diferite etaje, clu- LONEA: O şansă dlntr-o mic Este cunoscut că răspun­ de prevenire şî stingere a năm existenţa multor defi­
este silttată Capitala permi­ buri, parcaje auto. („M inerul“); PAKOŞENI: Stră­ dere« pentru aplicare« şi incendiilor. cienţe. încălcări flagrante —
te. ridicarea mior ronsfrur- Un alt hotel, denumit „Da­ inii („EncrgiA"); l’LTRILA ; respectarea normelor în vi­ Se ponte spune că în ca­ uneori conştiente — a mă­
fii destul de înalte. Dară cia" — . asemănător celui H lbcrnatus („Muncitoresc") ; goare plivind prevenirea drul O.C.L. Produse Indus­ surilor de prevedere, ceea Nu se alarmează nimeni?
blocul turn din Piaţa Pa­ prezentat anterior — se a­ VULCAN: Afurisitul de bunic cAnzelor provocatoare de in­ triale şi O.C.L. Alimentara ce pune în pericol avuţia
latului constituia pioniera­ flă de asemenea intr-un a- („Muncitoresc") ; RAKnATE.NI: cendii. stingerea acestora în Deva, comisiile tehnice de obştească, bunurile mate­ La magazinele nr. 7, 10. 16 etc., ale O C.L. Produse
tul in acest sens. astăzi ri­ imnsat stadiu de proiectare Picioare lungi, drgclc lungi caz de izbucnire, revine p c i. se preocupă cu simţ riale din multe unităţi co­
dicarea unor const rucţii de şi va fi amplasat fn Piaţa („6 August"); OP.AŞTIE: O conducerilor dc întreprin­ de răspundere de soluţiona­ merciale din Deva. industriale Deva, neregulile pe linie de pază contra
dimensiuni similare nu mtii V ict oriei. p ă re rc dcospbită („Patria") ; deri şi instituţii, de organi­ rea promptă şi eficientă a incendiilor sînt în... floare. Personalul de servire
are nimic ieşit din comun. Cum spuneam, străvechea Tinereţe fără bAtrinc(P („Fla­ zaţii comerciale şi şantiere, unor deficienţe pe linie de In multe unităţi comer­ este complet neinstruit ; in magaziile de mină se
Aminteam in această pri­ Cetate a lui Bucur — pâs- cărA"); CEOAGIU-UAl: Adcl- de cooperative meşteşugă­ pc.i., dovedesc preocupare ciale se folosesc instalaţii fumează ca pe bulevard ; Ia tablourile de distribuţie
vinţă de hotelul ..Inlercmui- trindu-şi vestigiile trccutu- hclc; HAŢEG: Cu mine i u i, reşti şi agricole de produc­ şi strădanie in activitatea electrice cu defecţiuni (ta­ siguranţele sînt supradimensionate; sarcinile pe linie
ncntnl". Dar în timp ce fini­ lui — întinereşte necontenit, mnrtam ! („Popular"); BRAD: ţie. ln unităţile sectorului lor dc zi cu zi, mai ales blouri de distribuţie nepro­ de p.c.i. nu sînt afişate etc., etc.
sajul lui se a pronie de slir- se înfrumuseţează. spre Run pentru serviciul auxiliar comercial — de care ne vom în ceea ce priveşte aplica­ tejate. siguranţe supradi­ Oare şefii acestor unită(i, care răspund direct dc
şit. în alte puncte ale Ru- mindrin nu numai a buni- („Steaua roşie“): GURABAR- ocupa în rindurile de fală mensionate, lipsesc globurile asigurarea prevenirii incendiilor, de apărarea avuţiei
rurcştiului se pun femei iile reşt van ui ui. ei a oricărui ce­ ZA: Dânslnd RlrtalU („Mine­ — rezolvarea eficientă a a­ rea şi respcclarea întocmai la corpurile de iluminat obşteşti împotriva distrugerilor focului n-au nimic dc
altor construcţii rare riva­ tii ten n ol României socia­ rul*); ILIA: Omul ru ordin de cestor oblicai,ii se face în a măsurilor dc prevedere, etc.J ; personalul este nein­ spus ? Nu se alarmează nimeni ?
lizează fn semrţir Aşa. dc. liste, repartiţie („Luininn"). ceea ce este un luciu demn struit ; se folosesc diferite Se ştie că de curînd Ia magazinul nr. 19 a izbucnit
pildă. în cartierul Titan au PETRE OLTEANU conformitate cu articolul I). de subliniat. sisteme de încălzire ncco-
(lin Decretul nr. I02/J96X Din controalele executate un incendiu din neglijenţa gestionarei Maria Viscrian.
j precum şi cu instrucţiunile respunzâtoare. fără a se lua
la un mare numâr de uni­ măsuri de prevedere ; pc Pagubele materiale au fost mai mari de 10 000 lei.
nr. 180, referitoare lo pre­ constata că majoritatea ges­ lîngâ sobe se află oşezate Har dezastrul putea fi mult mai marc, mai păgubitor
tăţi comerciale am
putut
venirea incendiilor în
ra­
materiale uşor inflamabile ;
PUTERNICI STAVILE mura comerţului dc stat. tionarilor — care sînt di­ se fumează în locuri neper­ Şi asta nu interesează pc nimeni ? Cum putem numi
această atitudine, altfel decît nepăsare crasă faţă dc
elaborate de Ministerul Co­
rect răspunzători de buna
mise (depozite, magazii de
merţului Interior.
Desigur,
meni ?
pentru conducerile unităţilor organizare a pazei . chntm mină ctc.) ; poza contra in­ apărarea avuţiei naţionale. Şi nu se alarmează ni­
incendiilor la Jocurile
de
cendiilor nu este asigurată
comerciale, de un real spri­ muncă — acordă atenţia cu­ la toate locurile de muncă';
jin sint comisiile tehnice co­
la plecarea din
magazine
IN CALEA FURIE APELORorganizaţii co­ venită apărării bunurilor nu se sting focurile din so­
ordonatoare. existente la ni­
incen­
materiale împotriva
velul fiecărei
mercial e< prin intermediul diilor. luînd în acest scop lie. nu se înlătură toate ca­
specifice
măsuri eficiente,
uzele care ar putea provoca
cărora se asigură conduce­ fiecărui Joc de muncă. izbucnirea unor incendii cu Magazinul alimentar nr. 9
Deşi o trecui destul timp de şi efecîuoreo lor este eşolonotă Numai valoarea acestui gen rea şi controlul activităţii In acelaşi timp, consem­ urmări grave.
otunci, ne sînt iacă proospele pe o perioadă moi lungă. S-a de lucrări se ridică la peste Credeţi că şeful .acestei gător (!) ; că toate siguran­
imoginile de dromotico încleş­ întocmit de urgenţă un minu­ 2 400 000 lei. Pe rîurile Jiul de unităţi na cunoaşte ce ahi-
tate o omului cu lovele dez­ ţios plan de acţiune de o că­ est şi de vest, pe Voleo Ropot- buţii îi revin pe linie de ţele sînt supradimensiona­
afişate
te ; eâ nu există
Gestionarul Toma Tânâ- |
lănţuite ale naturii. In memo­ rui coordonare răspunde un tului şi în apropierea oraşului soiu ştie ce înseamnă să i pază contra incendiilor ? Vă sarcinile pe linie de pol.
ria fiecăruia dintre roi sînt comandament alcătuit din re­ Deva s-au executat boroje, înşelaţi ! Magyary Iosif ştie Dumnealui spune că ase­
incă întipărite momentele cînd prezentanţi oi Consiliului popu­ coşite şî gărduleţe pentru re­ existe siguranţe supradi- | — teoretic — totul. Doar
— ir» primăvara anului trecut lar Judeţean, din directori sau ţinerea materialului aluvionar. Depozitul niensionate, să lipsească | că nu se străduieşte să a­ menea treburi sînt mărun­
ţişuri, de neluat in seamă...
— nu numoi nud le mori dor ingineri şefi oi unor mări între­ - In executarea acestor lu­ globurile de protecţie de : plice în practică. Nu-l inte­ Uită, de fapt. că prevederea
chior piroiele şi pîriioşele s-ou prinderi Industriale, specialişti crări aţi primit şi sprijinul ce­ la corpurile de iluminat, | resează că personalul din este cea mai deplină asi­
năpustit cu o furie nebănuită in îndiguiri etc. tăţenilor ? dar nu., ştie ce atribuţii j subordine este neinstruit, gurare în apărarea avuţiei
asupra recoltelor. Holde şi lo- — Desigur, urgento efectuării - Do, Şi încă un sprijin sub­ şi răspunderi ii revin din j că nu cunoaşte nici modul
nuri de porumb, grădini de le­ lucrărilor şi diversitoteo lor au stanţial. La chemorea organe­ de materiale Instrucţiunile nr. 180 ale cum se mînuieşte un stin- materiale de ameninţarea
distrugătoare a incendiilor.
gume, vite şi construcţii ou cerut nu numai eforturi ci şi lor de partid, cetăţenii ou răs­
căzut pradă stihiei naturii. o coordonare perfectă, un me­ puns cu însufleţire ; tineri şi
de
Şeful depozitului
Pentru co asemenea drome canism desăvîrşit. virstnîci, femei şî bărbaţi pu­ materiale Încă n-a auzit Magazinul
să nu se mai repete, din ini- — Fără îndoială. Altfel ne-om teau fi văzuţi, de dimineaţa — se pare — despre
(iotivo secretarului general al fi irosit energiile şi utilajele, pînă seara tirziu, pe şantiere. ceea ce înseamnă res­
partidului, tovarăşul Nicoloe lato de ce a fost nevoie de De fopt, vorbind Io timpul tre­ pectarea eu stricteţe a alimentar Magazinul ferometa! nr. 15
Ceouşeseu, s-a trecut la ela- otita minuţiozitote în întocmi­ cut, mă exprim oarecum im­ regulilor dc prevenire
borareo unui vast program ca­ rea planului amintit. propriu. deoorece acţiunea con­ a incendiilor. In imediata apropiere a gravele abateri pe care şe­
re prevede efectuarea unui — Cu ce oţi începui ? tinuă, iar cetăţenii continuo Şi miegros sobei sînt depozitate mate­ ful de unitate Hcmus Ma-
complex de lucrări menit să — Cu depistoreo zonelor ei să-şi oducă din plin contri­ Allfc! nu se explică riale uşor inflamabile ; in ximciuc se face că nu le
pună Io adăpost zonele inun­ grav afectate şi cu cele care buţia. cum are tăria morală magazie se fumează fără bagă în seamă. Bineînţeles,
dabile. într-o eventuolă revărsare o o- - Deoorece amploarea şl să folosească un reşou MCI., in ceea ce priveş- nici o restricţie ; personalul aceste deficiente pot cosi;»
a­
pelor or puteo să fie pericli­
electric improvizat,
Şi în judeţul Hunedoara, î- tóte. lucrările ou început cu însemnătatea acestor lucrări şezat direct pe male- : te prevenirea incendiilor, i este neinstruit, nu ştie ce scump, pot produce grave
mediat ce apele s-au retras şi precădere în aceste puncte ln invită lo.„ stotistică, aţi puteo rialcte uşor inflamabile, J apărarea avuţiei obşteşti ce 1 ar trebui să facă în cazul pagube în valorile maierialc
că ar trebui să acţioneze la
viaţa a reintrat pe făgaşul ei total, om efectuat şi efectuăm să iumizoţi cîteva cifre ? in apropierea altor a- ] i-a fost încredinţată de stingerea unui incendiu. ale magazinului. Alunei
cum pot ii neglijate ia fe­
normal, s-o constituit un co- 34 lucrări de omploore în a ­ - Da. Pină acum ou parti- semenca materiale, să j pericolele păgubitoare ale Sînt doar cîteva dintre
mondament operativ în atribu­ faro de alte numeroase lucrări cipot efectiv la muncă, pe fumeze in depozit, fără i focului. lul acesta ?
ţiile căruia intra luoreo celor de mai mică amploare, dar nu toote şantierele, peste 82 000 nici o restricţie ; să ai­ Cu ocazia controalelor a
mai urgente măsuri in vedereo de moi mică însemnătate. De de cetăţeni. bă toate siguranţele de J fost „ajutat" să se pună
refacerii digurilor şi zonelor notot că din planul general de - La cît estimaţi voloareo la tabloul de distribu­ ; la punct. De fapt. a şi pro-
colamitote Totodată, s-ou sta­ acţiuni, consiliilor populore oră­ lucrărilor efectuate ? ţie neenrespunzăfoare j mis că sc va conforma şi Materiale publi­
bilit punctele care chior dacă şeneşti şi comunale le-ou re­ - La mai bine de 9 200 000 — supradimensionate. j că la un viitor control, In atentia şefilor de unităti
în primăvara anului 1970 n-au venit so/cini importante, în mo­ lei, o cifră care, cred, ne scuteş­ I magazinul său va fi in or­
fost lovite, ar puteo li to­ re porte traduse dejo in fapt te de orice comentariu. In În­ La ‘întrebările noastre ! dine în ceea cc priveşte cate la cererea Instrucţiunile IM. A !. şi ale « SA inslrniţi lunar Inlrciiul
tuşi victimo unei noi viituri. cheiere aş vreo să spun - a ridicat din umeri. Ce M.C.t., reiorliuiirc Ia p h / a con- personal din subordine, ru p r i­
Au fost lelăcute. completate ş* va face in cazul izbuc­ | prevenirea pericolelor de
Care ou fost aceste m ăsuri suproinălţote diguri pe 30 de cum de altfel spuneam şi moi nirii unui incendiu ? | incendii. Este tocmai ceea irA incendiilor, vă obligA s.\ vire la sarcinile cc-l revin
rospcciail ru s(ricic(c u rm ă to a ­
pentru prevenirea şi siin^erca
şi cum şi-au găsit ele mate­ kilomein, s-ou electual decol- înainte - că progromul Iniţiat ' ce aşteptăm dc la dinsul, O.C.L. Produse rele sarcini : incendiilor ;
• SA îK ţionaţl peni ru aplica­
rializarea pînă în momentul de motón şi regularizări de olbii de Comitetul judeţean de partid Cum va justifica nepă­ ! iar sarcinile cc le arc îl rea sl respectarea norm elor dc
organi/aţl echipe
o SA
dc
faţă ? Am adresat aceste în­ pe circa 45 kilometri, cu un vo­ continuă şi că aportul cetăţeni­ sarea faţă de aplicarea j obligă să o facă Pentru prevenire a incendiilor la locu­ priniA iiwcrcenpc din rindurile
trebări inginerului Pavel Bora. lum de terosamente de 328 000 lor la înfăptuirea acestui pro­ şi respectarea normelor ; că trebuie să punem mai industriale şi rile df, inuncA a căror con d u ­ personalului exisleni ;
şeful Oficiului judeţean de mc. S-ou efectuat, de oseme gram se face mereu simţit, dc prevenire fl perico­ i presus dc orice apărarea cere v» cslc incrcdiii(A(A ;
• SA lumi inAMuri pentru afi­
in-
• Să asiguraţi pAMrnrca.
cadastru, proieclore şi gospodă­ nea, lucrări pentru apărări de ceeo ce oferă goronţio unei j avuţiei naţionale, apărarea şarea soia inilor de prevenire şi irrţinerca şi buna funcţionare
rirea apelor. moluri prin construirea unor reuşite depline. lelor de incendiu ? : bunurilor poporului dc dis­ Alimentara Deva stingere a Incendiilor $i sA eon- a inaicrialrlnr de siln tere. exis-
rcspcciaroA
trola(l
norm elor
iunie în (humea unilÀlif p rn m i
— Fireşte, ne spunea tovară­ ziduri de sprijin, gabioone şi ! Irugcrile focului ! prescrise ; vare purtaţi responsabilitatea.
şul Bora, programul este vast ; olte lucrări din lemn pe o Convorbire consemnată de
lucrările sînt de mori proporţii distonţă de peste 14 kilometri. PETRE SURUPACCANJ