Page 52 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 52
Evoluţia situaţiei
Proteste împotriva intervenţiei
din Orientul Apropiat
CAIRO 13 — Coresponden ră cu reluarea misiunii Jar
tul Agerpres, Constantin O- ring la începutul lui ianuarie americano-saigoneze in taos
prică, transmite : Ziarul e 1071 şi aşteaptă răspunsul gu
giptean „Al Gumhuria" scrie vernului R.A.U. la propune C U M V A F I I N
c5 R.A.U. n examinat cu in rile sale înaintate reprezen A N U L 2 000 ?
teres ultimele propuneri pre tantului secretarului general popoarelor din Indochina şi tidului Comunist Libanez a
zentate de Gunnar Jarring, al O.N.U. HAVANA 15 (Agerpres). — îşi exprimă solidaritatea cu dat publicităţii o declaraţie
reprczcntanlul special al se ★ Secretariatul executiv al Or care subliniază că escalada Futurologia, „ştiinţa viito
cretarului general al O.N.U AMMAN 15 (A ger preş). — ganizaţiei de solidaritate a popoarele din Laos, Cambod- rului", se preocupă cu pre
pentru Orientul Apropiat. A- Comitelui Central al Orga popoarelor din Asia. Africa gia şi Vietnam. rea de către S.U.A. a războ dilecţie de imaginea lumii
oeste propuneri — menţionea nizaţiei pentru eliberarea Pa şi America Latină (OSPAAAL) Intervenţia americano-sai iului în Indochina şi inter in anul 2 000. O serie de
ză cotidianul — se referă la lestinei a decis sâ (ie creat a dat publicităţii o declaraţie gonezâ în Laos, se arată în venţia militară americano- calcule ajung la concluzia
principiile de bază pentru n la Ammnn un comandament prin care condamnă interven declaraţie, constituie o viola saigonezâ în Laos reprezintă că la sfirşitul acestui mi
p] ¡ca ren rezoluţiei Consiliu militar compus din reprezen ţia americano-saigonezâ în re a dreptului internaţional o încălcare flagrantă a Car leniu ziua de lucru nu va
lui de Securitate, „aUt în tanţii unor organizaţii pales Laos şi escaladarea operaţiu şi a acordurilor de la Gene tei O.N.U., a principiilor drep depăşi şapte ore şi jumă
ceea ce priveşte retragerea tiniene. Va îi de asemenea nilor militare în întreaga In- va privind Laosul, o încălcare tului internaţional şi a acor tate, iar anul se va împărţi
forţelor isrneliene de pe toate înfiinţat un consiliu militar, dochină. a independenţei, suveranităţii, Între 147 zile de lucru şi
teritoriile arabe ocupate, cit şi care va grupa pe comandan Noua aventură a agresori integrităţii teritoriale şî a durilor de la Geneva din 1954 218 zile libere. Se mai es
obligaţiile diverselor părţi în ţii regionali din Ammnn ai lor americani şi a acoliţilor neutralităţii Laosului Guver şi 1962. Declaraţia, publicată timează că, pină In anul
cair/â'. tuturor organizaţiilor repre lor în Asia de sud-eşt, se nul R.P.D. Coreene şi între de ziarul „Al Mda", menţio 2 000, vor mai fi rezolvate
dr zentate în Comandamentul spune în declaraţie, constituie gul popor coreean se vor afla mari probleme ale lumii dc
TEL AYIV 15 (Agerpres). General ol Revoluţiei, precum o provocare la adresa popoa întotdeauna de partea po nează că „poporul libanez azi după următorul calen
l ’n comunicat oficial dat si pe şefii militari ai organi relor acestui continent, a în porului laoţian şi a altor po condamnă agresiunea ameri dar propus :
publicităţii la Tel Avîv re zaţiilor care nu fac parle din tregii opinii publice mondia poare din Indochina, vor spri cană în Laos şi îşi exprimă — 1975 i previziuni me
levă că ministrul de externe comandament. le, o ameninţare gravă la a jini activ cauza lor justă pî- teorologice sigure ;
Ahba Rban a prezentat gu Comitetul Central al Orga nâ Ia victoria finală. solidaritatea cu lupta po — 1980: posibilitatea ţi
vernului un raport asupra nizaţiei pentru eliberarea Pa dresa păcii. Secretariatul e poarelor din Indochina, pen nui acces rapid la un stoc
★
problemelor politice şi a con lestinei a făcut cunoscut, de xecutiv al OSPAAAL a cerut BEIRUT 15 (Agerpres) - tru independenţă naţională, central de informaţii;
tactelor cu ambasadorul asemenea, că şi-a dat asen guvernului S.U.A. sâ înceteze Birou) Politic al C.C. a) Par — 1982: grefe de organe
Gunnar Jarring. Israelul — timentul pentru evacuarea războiul din Indochina şi sâ libertate şî progres". din material plastic şi com
adaugă comunicatul — va din Amman a armamentului ponenţi electronici;
continua sâ urmeze politica greu dc care dispun forţele dea popoarelor din această — 1983 : utilizarea unor
pe care a definit-o în legătu palestiniene aflate în oraş. zonă posibilitatea să-şi hotă „Bilei am Sonntag“ medicamente capabile să
rască singure soarta. schimbe trăsăturile de ca
racter ;
— 1986 : controlarea e
Acordul între ţările Golfului PHENIAN 15 (Agerpres). Jilse.h Mengele se află în Paraguay, nergiei termonucleare;
reconstituirea
— 1990 :
— Guvernul R.P.D. Coreene „in vitro” a formelor pri
Persic şi companiile petroliere — anunţă agenţia ACTC — a la fortul Carios Antonio Lopez mitive de viaţă; exploata
dat publicităţii o declaraţie în rea minieră a fundului o
ceanelor; posibilitatea de
enrc condamnă manevrele im BONN 15 (Agerpres). — nizaţi dc regimul nazist din a modifica, local, condiţiile
occidentale perialiştilor americani de ex După cum relatează sâptâmî- numeroase ţâri ale Europei, Oraşul Postdam este astâii un centru al ştiinţei, culturii climatice;
tindere continuă a războiului nalul vest-german „Bild am constau în încercarea de a şi industriei. Aici a fost construit un modern hotel internaţio — 1995 : imunizarea ge
TEHERAN 15. — Corespon Acordul încheiat la 14 fe lor de agresiune împotriva Sonntag", Joseph Mengete, recrea cu ajutorul unor in nal, care primeşte in fiecare an numeroşi oaspeţi din ţară şi din nerală contra maladiilor
dentul Agerpres, Nicolae Po- bruarie nu priveşte petrolul chirurgul de tristă faimă din jecţii o rasă de „arieni puii", străinătate. bacteriene şi virotice;
povlci, transmite : La Tehe exportat de, Libia, Algeria. lagărul de concentrare de la blonzi şi cu ochii albaştri. A IN FOTOGRAFIE : Noul hotel internaţional cu 17 etaje in — 2 000 : controlarea e
ran au fost date publicităţii Venezuela şi Indonezia Dc a Auschwîtz. continuă sâ prac ceste experienţe aveau un tr-un interesant contrast cu colonadele care ou decorat cindva redităţii prin intervenţii în
datele acordului intervenit semenea, petrolul din Irak şi tice medicina într-o zonă mi siîr'şit tragic şi provocau palatul Stadtschloss. genetică.
duminică între cele şase sta Arabia Snudilă, care este' litară interzisă din Paraguay, imense suferinţe victimelor.
te din zona Golfului Persic, pompat la Marea Mediteranâ. XIKNG KUANG 15 (A- sub protecţia autorităţilor a- A U T O C A M I O N D I N
membie ale Organizaţiei ţâ iese de sub prevederile acor gerpres). — Comandamen eestei ţâri. Locul unde se a A L U M I N I U
rilor exportatoare de petrol dului. Ministrul snudit al pe tul armatei populare dc flă Mengele. precizează pu
(Abu-Dhabi, Iran, Irak, A trolului, Zaky Yamnni, a de eliberare laoţiene a dat blicaţia vcst-gei mană, este CAIRO. - Generalul Abdul Rogers, secretarul Departa de subdiviziuni, denumite prin Intr-una din întreprinde
publicităţii
un comunicai
rabia Sauditâ, Kuweit şi Qa clarat ziariştilor că preţul pe care precizează că. dc fortul Carios Antonio Lopez, Haris Nasution, preşedintele mentului de Stat al S.U.A., tradiţie, tot pence. rile industriei constructoa
tar), şi reprezentanţii marilor trolului care intră în această aflat la sud de Asuncion. Congresului Consultativ Popu in mai 1970, ¡-au scris aces Vor fi puse în circulaţie 6 re de automobile din Un
companii petroliere occiden categorie urmează să fie sta la declanşarea intervenţiei O organizaţie cu caracter lar din Indonezia, a sosit la tuia o scrisoare in care cri noi monede. în valoore de 0.5, garia a fost construit un
tale. bilit sâptâmîna viitoare, cînd militare americano-sa ig o- internaţional denumită „Co- Cairo intr-o vizită oficială. ticau acordul omericono-spa- 1, 2. 5. 10 şi 50 de pence. autocamion in întregime
Potrivit acestui acord, se vor începe alte negocieri cu neze in Laos, dctdşamen- ver-12" a descoperit. în ciu niol privind folosirea bazelor din aluminiu. Deşi cheltu
fixează un impozit de 55 la companiile petroliere. teJe patrioţilor au seos din da piedicilor puse de poliţia PHIUPPEVIllE. - Sute de militare ale S.U.A. din Spa SANTIAGO D€ CHILE. - ielile pentru construirea
sută asupra beneficiilor com In ce priveşte Iranul, mi luptă peste t S0O de sol paraguay ană. refugiul medi fermieri belgieni au organizat nia. iose Toho, ministrul chilian al sa sînt mai mari decit
paniilor, obţinute prin expor nistrul finanţelor, Jamshid cului nazist, pe care urmăreş duminică o demonstraţie de afacerilor interne, a făcut, jn pentru un autocamion o
tul de petrol brut din Gol Amuzcgar, a comunicat în ca daţi şi ofiţeri dtn rîndul te sâ-l captureze. protest împotriva preţurilor cadrul unei declaraţii radio bişnuit, timpul de exploa
ful Persic (ptnâ în noiembrie drul unei conferinţe dc presă, forţelor inamice, au dobo- „Rîld am Sonntag" publică, scăzute la produsele agricole televizate, o serie de precizări tare a vehiculului creşte
1970 distribuirea veniturilor după semnarea acordului, că rit 89 de avioonc şi elicop totodată, fotografia unui om si Împotriva intrării Angliei privind politica guvernului in de trei ori. Cheltuielile su
se făcea în părţi egale), şi o a obţinut în medic o creşte tere şi au distrus peste 50 cu chipul brăzdat de riduri, in C.E.E. problema agrarâ. plimentare .sînt recuperate,
creştere uniformă a preţului re de 2H cenţi/baril care de vehicule militare ale a- cu o mină neliniştită şi su Proprietăţile agrare care potrivit calculelor specia
cu 35 de cenţi/baril, în se adaugă la actualul preţ de ferindă. despre care se crede RAWALPINDI. - Preşedinte depăşesc limito legală de 80 liştilor. după patru ani de
care sînt incluşi 2 cenţi/ 97 cenţi. Aceasta va permite ceslora. că ar fi Joseph Mengele. fo le Pakistanului, Yahyo Khan, de hectare irigate, a spus funcţionare.
baril pentru diferenţe de o creştere a veniturilor Ira Comunicatul subliniază tografiat după ce a reuşit sâ a declarat că a decis sâ Jose Toho. voi li expropriate. O L A N D A I N C R E Ş T E R E \
transport. nului, cum a precizat minis hotărî rea patrioţilor lao dispară, pentru a nu răspun convoace pentru ziua de 3 Proprietarilor ole căror tere
De la data încheierii pre trul Amirzegar, cu flO de mi ţian de a continua lupta martie, la Dacca, Adunarea nuri nu depăşesc oceostă li
zentului acord, preţul petro lioane de dolari încă în cursul împotriva forţelor agresoa de de faptele sale Naţională aleasă în decem mitó guvernul le va ocordo Peste 50 de ani, suprafa- |
lului brut se va calcula în anului curent şi de 415 mi re, pînâ la victoria finală. După cum se ştie. princi brie 1970, pentru elaborarea asistenţă tehnică, şi credite, ţa Olandei va fi cu 35- *
conformitate, cu nn nou sis lioane dolari pentru anul vii palele ..experienţe" pe care şi adoptareo constituţiei ţârii. împotriva celor care vor în 70 000 kmp mai mare de- i
tem bazat pe densitate. tor. Mengele le efectua (a Ausch- călca legea reformei agrare, cit cea actuală. Cu ajutorul .
Părţile au căzut de acord v:itz pe „cobaii umani", fur OUAGADOUGOU. - Cu 47 vor îi adoptate cele moi hotă- sistemelor de canale şi di- S
sâ nu mai pretindă noi modi de voturi pentru şi 10 obţineri, rîte măsuri, a subliniat minis guri în fiecare an se \
ficări ale acestui acord, care Adunarea Naţională a Voltei LONDRA. - De luni, 15 trul de interne chilian, smulg mării 700 kmp Se ,
a intrat în vigoare la 15 fe Superioare a sancţionat nu februarie. Marea Britanie a prevede ca pe aceste teri- ')
bruarie 1971 şi care va per mirea lui Gerard Kango Ou- trecut la noul sistem monetor GENEVA. - Cifrele date torii să apară noi localităţi, 1
mite statelor Golfului Persic edraogo în funcţia de pre centezimal, care va înlocui publicităţii la Geneva de re (In prezent. Olanda este i
ţara cu cea mai marc den- »
obţinerea unor venituri adi 'i; - ■' ■ -, mier al guvernului acestui vechiul sistem datînd de cir prezentanţi ai GÂTT (Acordul silate a populaţiei din Eu- \
ţionale de peste 1 200 milioa stat. ca 800 de ani. General pentru Tarife şi Co ropa), ^
ne dolari în 1971, această su Unitatea monetară de bază, merţ) arată că in anul 1970
mă ridieîndu-se la aproape 3 W ASHINGTON. - După ne lira sterlină, romîne neschim volumul exporturilor a crescut L O C O M O T I V A C U \
miliarde dolari în 1975, gocieri dificile şi îndelunga bată, dar în loc de a moi li pe plan mondial cu circa 7 \
te, organizaţia sindicală prin împărţita in 20 de şilingi (îm la sută, in timp ce valoarea T U R B I N E D E A V I O N
cipală a muncitorilor feroviari 1
HOUSTON Rezultatele americani, „Brotherhood ol părţiţi fiecare, la rîndul lor, lor a sporit cu 13 Io sută. Specialiştii sovietici au •
in cite 12 pence). eo vo cu
Railway and Airline Clerks", şi prinde - potrivit modelului de unde rezultă o creştere o început lucrările de proiec- i.
tare a
ferate \
preţurilor mond ole de export
unei căi
deschiderii primului reprezentanţii companiilor au european şi omerican - 100 cu aproximativ 6 Io sută. Moscova—Ca ucaz. pe care i
reuşit sâ incheie un acord
trenurile să poată circula }
„pachet lunar“ privind contractele colective cu viteza de 250 km'h. Se )
de muncă pe viitori] trei ani. HAVANA. - In Cuba riî. Conferinţa acordă o j preconizează ca locomoti- i
HOUSTON 15 (Agerpres). Conţinutul noului acord ur se desfăşoară o consfă atenţie deosebită proble- j vele trenurilor care vor <
Examenul preliminar al e- mează să fie dat publicităţii tuire a cadrelor didacti- mei pregătirii de noi co- ; circula pe această linie să S
şantioanelor lunare recoltate după ratificareo so de către j ce din invâţâmintul ele- dre didactice. aibă motoare cu turbine dc ţ
de misiunea „Apollo-14" de membrii sindicotului. j mentor, mediu şi superior. In prezent, numărul e- i tip aviatic. Realizarea a- \
monstrează că regiunile mun Participanţii dezbat pro levilor din şcolile medii i c.cstei căi ferate va fi po- ,
toase de pe Lună formează MADRID. — Tribunalul ma ; bleme legote de perfec- ole Cubei este de şase sibilă pe baza rezultatelor \
un strat primitiv de roci la drilen al ordinii publice a j |ionorea sistemului naţi- ori mal mare decit in a- : obţinute pină acum pe tra- \
fel de vechi ca şi Luna în condamnat un grup de 21 de j onal al învâţâmîntului. nul 1958 iar numărul to- j seul Moscova—Leningrad, i
săşi. Mostrele lunare din persoane la amenzi intre 25 tal al elevilor din şco- j unde trenurile au realizai '
zona vulcanului Frn Mauro şi 75 de mii de pesetas pen [ pentru o-l adopta Io re- lîle elementare şi medii j în mai multe rînduri vi- \
conţin de aproape 10 ori mai tru faptul că, in timpul vizi j olîtăţile de astăzi ale ţă- a depăşit 1 650 000. j teza dc 200 kmţh, ^
mult uraniu, toriu şi potasiu, IN FOTOGRAFIE : O vedere aeriană a noului baraj de la Assuan, inaugurat recent. tei in Spania a lui W illiam
ceea ce înseamnă că văile
lunare denumite „mări", vi
zitate de „Apollo-11" şi „A-
pollo-12“, sint mult mai „ti
nere". UN NOU COMUNICAT Cu cîteva zile in urmă, o-
Această declaraţie a fost N O T A E X T E R N A tervenţia din Laos. infirmă de cute s-a extins din Vietnamul de poporul sau, fără amestec
făcută de Robin Brell, şeful AL ORGANIZAŢIEI „TU- trăgind atenţia opiniei pu claraţiile oficiale americane de sud in Combodgia, o cu străin. în conformitate cu a*
serviciului geochîmic de la blice mondiale asupra riscu potrivit cărora activitatea ne prins acum întreaga peninsu cordurile de la Geneva pen
Centrul spaţial din Houston, PAMAROS" Şeful grupului de mîlîtorî Invazia trupelor soigoneze rilor pe care le comportă con limitată o aviaţiei S.U.A. în lă". Exprimind starea de spi tru Indochina, acorduri care
cu ocazia deschiderii primu MONTEVIDEO 15 (Ager instalat la Soigon, generolul în Laos o fost precedotâ, aşa centrarea de trupe omericano- întreaga peninsulă indochîne- rit a opiniei publice omerica- au recunoscut independenţa,
lui „pachet lunar'* conţinînd, pres). — Un nou com unicat Nguyen Van Thieu, a ordo- după cum relotau agenţiile sud-vietnameze la frontiera cu 2a nu ar marca o modificare ne ziarul „International Herald suveranitolea ŞÎ integritatea
în afară de mostrele din zona al organizaţiei Ilegale care not trupelor saigoneze so pă de presă, încă de )a 30 ia Laosul, prinţul Sufonuvong. o politicii Administraţiei şi câ Tribune" scria în editorialul teritorială ole celor trei ţâri
craterului Cone, şi probe de şi-a asum at responsabilitatea trundă pe teritoriul Laosului nuarie o-c., de concentrări preşedintele C.C. al Frontului eo nu va antrena direct Sta sau intitulat sugestiv „Şi o- din această zonă.
răpirilor de diplomaţi In
a-
sol luate de la o adincime ceastâ jară o fost găsit In ?n cadrul unei operaţiuni de masive de trupe sud-vietname- Patriotic, arăta în mesajul a- tele Unite într-un război te cum Laosul" : „fără îndoială Poporul român, câlâuzin-
de circa trei metri tr-u n local din Montevideo. distrugere a bazelor forţe dresot şefului guvernului de restru in Combodgio şi Laos. oceostă acţiune va avea o
In com unicat sc a n u n ţi câ ze şi americane lo frontiera la Vientiane câ „recento ac- Asigurările date de oficiali du-se neabătut de ideile res
rApitorl! sint dispuşi sâ-l elibe lor potrîotice care acţionează dintre Vietnamul de sud şi profundă implicaţie asupro pectării drepturilor popoare
reze pe consulul brazilian A in zonele eliberate din porteo tivitote militară a S.U.A. are tăţile americane precum şi în lor de o-şi hotărî singure
(Jn milion de păsări loysio Dias Gomido, cu condiţia de sud a acestei ţări. Lo Laos şi de deplosarea unor drept scop sâ extindă răz cercările de a mi ni mo liza es războiului din Indochina. Eo soorta. şî-o reafirmat spriji
ca guvernul sâ restabilească
drepturile constituţionale. In operaţiuneo codificată sub numeroase unităţi ale aviaţiei boiul de agresiune din Laos, caladarea activităţii militare nu poate duce decit la adin- nul şi solidaritatea cu lupta
sacre mumifiate cercurile g uvernam entale se denumirea „Lam Son-719" dreaptă 0 popoarelor vietno-
apreciază câ noul com unicat
constituie „o tentativâ din iau porte, potrivit afirmaţiilor mez, laoţian şi khmer pentru
CAIRO 15 (Agerpres) — parlca rA piturilor de a face postului de rodio saîgonez,
Egiptologul britanic Walter presiuni asupra parlam entului peste 20 000 de militari de independenţă naţională, şi a
pentru cn acesta sâ nu p re
preciază intensificarea războ
Emery a descoperit o reţea lungească term enul dc su s elită sud-vîetnamezl, susţinuţi ...S i acum , Laosul iului dus de S.U.A. in Indo
de galerii subterane în peri pendare a garanţiilor consti de detaşamente de paraşu-
tuţionale“. Perioada de 40 zile
metru) Sakkarah. în apropie a stării dc u rg enţâ aplicate tişti, blindote, avioane şi eli chino ca act agresiv contrar
re de Cairo, conţinînd un mi in u rm a răpirilor dc diplomaţi coptere de luptă saigoneze şi intereselor destinderii şi păcii,
expiră Ia 20 februarie şi ne
lion de urne cu păsări sacre apreciază. Iu cercurile guver americane şj de unităţi de aspiraţiilor legitime aie tutu
„ibis" mumifiate. Galeriile au nam entale, că preşedintele geniu. Pătrunderea trupelor americane la bazele militare făcind situaţia din ţară moi omericone în Indochina nu cirea angajorii americane in ror popoarelor. „Sîntem pro
o lungime de 250 de metri şi •lorgc Pachcco Areco Inten mercenore sud-vîetnameze în situate in apropierea Loosului. complicată şi moi periculoa- sint de natură so liniştească tr-un conflict fără slirşit". fund ingrijoroţi de escoloda-
ţionează sâ cearâ prelungirea
se află la udîncimca de 14 el pe încă 40 de zile. Loos o fost confirmata într-un După extinderea operaţiunilor so, cu consecinţe mai dezas oamenii politici şi opinia pu Fostul vicepreşedinte al S.U.A,, rea războiului in Indochîno,
metri. comunicat ol Comandamentu militare din Indochina pe te truoase. Asemenea acţiuni ur blică americano. In Senat şî Hubert Humphrey, senatorii care constituie un atentat
ritoriul Cambodgiei, consem
lui militar american din Viet nau agenţiile internaţionale măresc sâ zădărnicească orice Congres se exprima tot mai Fulbright, Symîngton, McGo grav la suveranitatea şi se
mult îngrijororea câ politico
eforturi
vern şi-au exprimat îngrijora
spre o reglementore
R, F. a Germaniei Descoperirea namul de sud, care menţio de presă, Intervenţia armată paşnică o problemei laoţiene. Administraţiei omericone ur- rea profundă faţă de inter- curitatea popoarelor din o-
nează că unităţile saigoneze
beneficiază de întregul sprijin o S.U.A, In Laos s-o ampli sâ ştirbească independenţa meozâ logica escolodării răz venţio din Loos. ceasta regiune, un pericol se
rios pentru pocea lumii, $ub-
a) aviaţiei, elicopterelor şi ar ficat în ultimele luni. Aviaţia şi suveranitatea şi să încalce boiului în Laos. Escaladarea Războiul din Laos, co şî cel linîo tovarăşul Nî c ol oe
neutralitatea ţării noastre". Pe
unui grup terorist înarmat tileriei militare americane. toctîcă americană, inclusiv de oltă porte, Guvernul Re activităţii militare In Laos pu din Vietnom şi Combodgio, Ceauşescu în cuvîntorea ros
ne Ia îndoială intenţia declo-
bombardiere „B-52" au efec
Trupele terestre omericone tuat zilnic cite 800-1 000 de voluţionar Provizoriu al Repu rotâ a Administraţiei de a sint rezultatul agresiunii ame tită 7a 5 februarie la consfă
BONN — Corespondentul Din primele cercetări a re concentrate în regiunea întîia raiduri asupro zonelor con blicii Vietnamului de Sud aver urmări o soluţionore politico a ricane In Indochina - oroto tuirea privind activitatea de
Agerpres, Mlrcea Moarcâş, ieşit câ grupul armat avea tactică, ta sud de zono demi trolate de forţele patriotice tiza intr-o declaraţie că es- conflictului din Indochina. prinţul Sufonuvong într-un in comerţ exterior. Ne pronunţăm
transmite : Ca urmare a mă drept ţel săvîrşirea unor acte litarizată, se află în „store de laoţiene, tronsformînd în mor calodoreo „războiului speciol" terviu ocordot presei japone pentru încetorea imediată o
surilor iniţiate de ministrul de violenţă. De asemenea, alarmă permanentă". Artileria mone de ruină şi pustiuri fără şi pregătirea unor noi acţiuni Personalităţi politice, orga ze. De oceea, pentru a se acţiunilor agresive ale State
federal al afacerilor interne s-a stabilit ea Bernd Hengst americană, arcto comunicatul, viaţă vaste zone ale teritoriu agresive in Loos demonstrează nizaţii obşteşti şi ale mişcării pune capot în mod radical lor Unite împotriva popoare
în vederea ..preînlîmpinân; — unul din membrii bandei, se va afla (o dispoziţia tru lui looţian. că S.U.A. creează în Indochi pentru poce, reprezentanţi ai lor din Indochina, pentru re
unor acţiuni de violenţă puse care a fost arestat — este in pelor sud-vietnomeze ce oc- vieţii publice şî culturale din războiului din Indochina. tragerea trupelor americane
la cale dc grupuri teroriste", dividul care la 2 octombrie Această intervenţie militară na o situaţie extrem de peri lumea intregâ şi-au exprimat S.U.A. trebuie so-şi înceteze din oceostă zona, oentru re
poliţia landului Renania de lPfifl. a tras focuri de armă ţioneazo in Laos. O ştire di de anvergură, asemănătoare culoasă şi pun în primejdie neliniştea în legătură cu ex ogresiunea, so retragă toate
nord — Westfnlia a desco împotriva sediului central al fuzată de agenţia Fronce cele! din primăvara trecută pacea în sud estul Asiei şi în tinderea războiului dus de trupele americane şi merce cunoaşterea dreptului socru ol
perit o bandă înarmată, alcă Partidului Comunist Ger Presse menţiona luni diminea în Cambodgia, reprezintă un întreaga lume. popoarelor vietnamez, cam
tuită din 12 indivizi nparţi- man. ţa co efective ale guvernului nou act de agresiune, o nouă Noile octe agresive împo S.U.A. în Indochina. interven nare, împreună cu tot mate bodgian. laoţian de a dispune
nînd partidului de orientare Ministrul federal a) aface regal de la Vientione ou de* escalodore a războiului din trîva Laosului au stirnît în ţia in Loos, scrie oficiosul rialul militar din ţările din
neonazistă P.N.D. Cu ocazia rilor inlcrnc. Hnns-Dîetrich clanşot şi ele operaţiuni o Indochino, o încălcare fla grijorare şi proteste din cele froncex „Lo Nations", orotă Indochina şi să permită în mod neslîngherit de pro
Genscher, a subliniat într-o fensive îndreptate împotriva grantă a acordurilor de la mai vii în întreago lume. E pria lo> soartă".
unor percheziţii efectuate la zonelor controlate de forţele că „războiul din Indochina, co co problemele interne din fie
Bonn şi Dusseldorf, au fost declaraţie făcută duminică Geneva privitoare la Laos, voluţia situaţiei militare din
seara necesitatea unei lupte Pathet Loo. din 1962. Indochino, dar mai ales în* fe în decursul primăverii tre- care ţară să fie soluţionate M1HAI CHEBELEU
descoperite arme. muniţii şi hotârîte împotriva grupărilor
broşuri cu , caracter nazist teroriste din R F.G.
R edacţia şl ad m in istraţia d a r u l u i : D e v a , etr. D r . P e tru G r o z a , o r. 35. T e le f o a n e : 1 2 3 17 ţi 1 15 88. T i p a r u l : în tre p rin d e re a poligrafică D e v a . 44 065