Page 55 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 55
DjggTr¿T\tXZI,' g? PULHcíVC.1 ETd '
DRUMUL SC LISMULUI 9 Nf. 5010 • MIERCURI 17 FEBRUARIE 1971
P ROI ECT
L Ë G
privind perfecţionarea pregătirii profesionale
a salariaţilor din unităţile socialiste de sfat
cu aproharea ministerelor şl Art. 2î. — Perfecţionarea perfecţionare a pregătirii sa
Consiliul de M iniştri a elaborat proiectul de lege lege este supus dezbaterii publice, pentru ca oa Observaţiile, propunerile şi sugestiile de îmbună celorlalte organe centrale, continuă a pregătirii profesio lariaţilor ;
cu privire la perfecţionarea pregătirii profesionale menii muncii din întreprinderi, centrale industri tăţire a proiectului dc lege se vor trim ite comi pentru unităţile ce le au în nale constituie o obligaţie de — urmărirea modulul în
ale, ministere, unităţile de ccrretare, proîcc(ore si subordine. serviciu a tuturor salariaţi
a salariaţilor din unităţile socialiste de stat. învăţămînt, din toate nrgain/aţiile socialM*» să-şi siilor economice judeţene. Ministerului Invălămîn- lor din unităţile socialiste de care fiecare salariat aplică
In spiritul democraţiei socialiste ce caracterizează poată aduce contribuţia la definitivarea acestui tului. Uniunii Generale a Sindicatelor din Româ Art. 10. — Activitatea de stat. In acest scop. salariaţilor în practică cunoştinţele obţi
perfecţionare se organizează
viaţa politică şi socială a ţării noastre, proiectul de proiect de lege. nia. precum şi presei centrate şi locale. în mod distinct pe niveluri de le revin următoarele sarcini nute prin diversele forme de
perfecţionare a pregătirii pro
pregătire şi specialităţi. ţi- principale i fesionale.
nînd seama de nevoile unită a) sâ se preocupe în per A rt. 23. — ba promovarea
ţilor, de calificarea de bază manenţă de cunooşterea celor sau menţinerea pe post, a tri
Dezvoltarea forţelor de pro stăpînl ai puterii de stat, — ranilor cooperatori ; tene pentru judecători, pro cii. prin Institutul Central de a salariaţilor, de cerinţele mai noi cuceriri ale ştiinţei, buirea gradaţiilor şi treptelor
tehnicii şi culturii din dome
posturilor pe care aceştia le
ducţie în condiţiile revoluţiei la dezvoltarea şl propăşirea — de către direcţiile gene curori. nou-ut şi alţi lucră Studii pentru problemele con ocupă şi de perspectivele lor niul lor de specialitate ; de salarizare, acordarea gra-
tehnico-ştiinţifice contempo societăţii, la conducerea con rale judeţene ale k u lii, tori din domeniul justiţiei. ducerii economici, organizării b) să participe la formele tifica ţiilo r se va ţine seama
rane. înzestrarea tuturor ra strucţiei socialiste. industriei alimentare, s i l v i I. In domeniul culturii : muncii şi perfecţionării ca de promovare. dc perfecţionare în care an atît de rezullateje obţinute în
m urilor economiei noastre na In orînduirea noastră, fie culturii şi apelor pentru teh — de către Comitetul de drelor. asigură perfecţionarea De asemenea. în funcţie de fost încadraţi şi să-şi însu muncă, cît şi de modul în ca
tionale cu utilaje şi instalaţii care cetăţean poate promova nicieni, maiştri şi cadre cu Stat pentru Cultură şi Artă pregătirii unor cadre de con necesităţi, se vor organiza şească temeinic cunoştinţele re salariaţii îşi realizează sar
de înaltă tehnicitate, extinde — atît in producţie, cît şi pregătire medie din unităţi pentru vicepreşedinţi, secre ducere şi de specialitate din programe de perfecţionare în predate ; cinile privind perfecţionarea
rea automatizării producţiei în viaţa socială şi politică — le subordonate ; tari generali, directori şi alţi ministere, organe centrale de limbile naţionalităţilor conlo c) sâ folosească în practică pregătirii profesionale.
— de către direcţiile ge
şi creşterea complexităţii pro numai preocupîndu-se conti salariaţi din aparatul pro stat. unităţi cu statut de cen cuitoare. A rt. 24. — în condiţiile în
, .eselor economice. cerinţele nuu de ridicarea cunoştinţe nerale judeţene ale agricul priu. preşedinţi şi vicepre trală şi principalele întreprin Art. II. — Absolvirea for cunoştinţele, metodele, tehni care formele de perfecţionare
industriei alimentare,
turii,
cile şi experienţa înaintată a-
şedinţi ai comitetelor de cul
(conducerii şi organizării Şti lor sale, de însuşirea a tot silviculturii şi apelor. împiu- tură şi artă judeţene, direc deri. în domeniul conducerii melor de perfecţionare se fa cumulală şî să aplice în acti a pregătirii se desfăşoară cn
inţifice a producţiei şi mun ceea ce este nou în sectorul unâ cu uniunile judeţene ale tori generali şi directori ai şi organizării ştiinţifice a pro ce, după caz, pe bază de pro vitatea lor principiile ştiinţei scoaterea de la locul de mun
cii impun în mod obiectiv său de activitate. cooperativelor agricole de centralelor economice subor ducţiei şi muncii. be teoretice şi practice, lu conducerii şi organizării pro că pe o singură perioadă sau
ridicarea continuă a nivelului Răspunderea pentru organi producţie, pentru preşedinţi, donate Comitetului, directori De asemenea. Ministerul crări. examene, atestări, în ducţiei şî a muncii. eşalonată pe mai multe peri
de pregătire profesională a zarea şi buna desfăşurare a vicepreşedinţi, brigadieri şi de la principalele instituţii de Muncii exercită coordonarea conformitate cu condiţiile sta oade, cursanţii primesc în
muncitorilor, maiştrilor, teh activităţii de perfecţionare a şefi de fermă din cooperati cultură şi artă ; şi îndrumarea metodologică a bilite de ministere şi organe A rt. 22, — Salariaţii care tim pul studiilor, de la uni
nicienilor, Inginerilor, cadre pregătirii salariaţilor revine vele agricole de producţie, cu — de către centrale şi insti activităţii de perfecţionare a le centrale şi locale ale ad deţin posturi de conducere, tăţile socialiste de stat la ca
lor de conducere şi a celor ministerelor, unităţilor cu sta excepţia celor cu studii supe tuţiile dc? cultură pentru apa salariaţilor în probleme de ministraţiei de stat. potrivit inclusiv maiştrii, sint obligaţi re sînt angajaţi, salariul ta
lalţi specialişti din economie, tut de centrală, întreprinde rioare ; ratul propriu al unităţilor sub conducere şi organizare, care specificului formei dc pregă sâ se ocupe permanent de rifar de la locul de muncă şi
cercetare, învăţămînt şi alte rilor, tuturor organizaţiilor — de către centrale. între ordonate ; se desfăşoară în ministere, u- tire şi activităţii fiecărei ra perfecţionarea pregătirii per sporul de vechime. In cazul
domenii de activitate, lărgi socialiste. La această activi prinderi şi celelalte unităţi - — de către comitetele de nitâţi cu statut de centrală, muri şi unităţi socialiste. sonalului în subordine prin i în care durata scoaterii de la
rea orizontului lor cultural- tate, o contribuţie esenţială de stat pentru muncitori şi cultură şi artă judeţene, pen întreprinderi şi instituţii. Absolvirea se certifică prin — îndrumarea lor directă, locul de muncă nu depăşeşte
şiim lific. trebuie să aducă instituţiile alte categorii de salariaţi ne tru cadrele de la cămine cul A rt. 7. — Perfecţionarea Ia locul de muncă : o lună, cadrele de conducere
de învăţămînt şi cultură, uni prevăzute la alineatele prece documente eliberate de către
Perfecţionarea continuă a turale. case de cultură, bi pregătirii salariaţilor prin în- unităţile socialiste sau cen — participarea la stabilirea primesc şi indemnizaţia de
pregătirii profesionale a sa tăţile de cercetare şi proiec dente ; blioteci comunale şi munici vâţâmîntul postuniversitar ş» trele dc perfecţionare în ca şi realizarea planurilor de conducere.
lariaţilor constituie o latură tare, academiile şi societăţile — de către cooperativele a pale. muzee. doctoral se organizează de că re s-au desfăşurat formele
esenţială a politicii Partidului ştiinţifice, asociaţiile profe gricole de producţie pentru J. In administraţia locală : tre Ministerul Invâţâmîntului. respective de perfecţionare a
Comunist Român de edificare sionale, organizaţiile sindicale ţăranii cooperatori. — de către Comitetul de conform prevederilor legale în pregătirii salariaţilor.
a societăţii socialiste m ultila şi de tineret. C. In activitatea organelor Stat pentru Economia şi Ad vigoaren în acest scop. M i Art. 12. — Activitatea de CAPITOLUL J
teral dezvoltate. Pentru a preciza căile şi de sinteză economică : ministraţia Locală pentru v i nisterul Invâţâmîntului cola perfecţionare a pregătirii sa
Împrospătarea şl îmbogăţi formele prin care se desfă — de către organele cen cepreşedinţi. secretarul gene
rea sistematică a cunoştinţe şoară activitatea de perfec trale respective pentru apa rai, directori şi ceilalţi sala borează ' cu ministerele şi ce lariaţilor se realizează pe ba
ză de planuri anuale şi de
lor profesionale în pas cta ţionare a pregătirii persona ratul propriu şî cel al orga riaţi din aparatul propriu, lelalte organe interesate. perspectivă care fac parte din Rolul unităţilor de învăţă
noile cuceriri ale ştiinţei şi lului din unităţile socialiste, nizaţiilor subordonate. precum şi pentru secretari şi Prin învâţâmîntul postuni * I
tehnicii constituie o înaltă în sarcinile ce revin organelor D. In sistemul Ministeru directori de la consiliile versitar se realizează perfec planurile proprii ale organi
datorire patriotică a tuturor centrale şi locale ale admi lui Afacerilor Externe r populare judeţene şi al mu ţionarea specialiştilor cu pre zaţiilor socialiste de stat.
cetăţenilor tării, reprezintă o nistraţiei de stat, centralelor, — de către Ministerul Afa nicipiului Bucureşti, pentru gătire superioară din diferite Art. 13. — Proiectele planu mint, instituţiilor ştiinţifice,
condiţie fundamentală a par întreprinderilor şi altor uni cerilor Externe pentru ad secretari ai comitetelor exe domenii ale ştiinţei, tehnicii rilo r de perfecţionare a pre 1 9 9 % y
ticipării active a oamenilor tăţi, obligaţiile salariaţilor în juncţi ai m inistrului, secretar cutive ale consiliilor populare şi culturii Aceasta se orga gătirii cadrelor se elaborează
muncii — in calitatea lor de acest domeniu, Marea Adu general, directori şi întregul municipale, orăşeneşti şi co nizează în secţii sau facultăţi de către fiecare organizaţie asociaţiilor profesionale şi
producători şi proprietari ai nare Naţională adoptă pre personal diplomatic şi tehni- munale : de specialitate în cadru] in
mijloacelor de producţie, de zenta lege. co-administrativ care lucrea — de către comitetele exe- - stitu ţiilor de învăţămînt su socialistă de stat, de la unită
ză în sistemul acestui minis perior. ţile de bază pînâ la ministe
ter. cutive ale consiliilor populare organizaţiilor obşteşti
judeţene şi al m unicipiului Art. 8. — Ministerele şi ce re şi celelalte organe centra
E. In învăţăm înt:
CAPITOLUL I — de către Ministerul In- Bucureşti pentru salariaţii lelalte organe centrale ale le. .....
administraţiei
de stat.
în
vătâmîntului pentru adjuncţi din aparatul propriu, precum funcţie de necesităţi, înfiin Pe baza propunerilor m i Art. 1rf. — M inisterul In- cialişti din domeniul econo
şi pentru cadrele de condu
ai m inistrului, secretari ge cere şi de specialitate dîn u- ţează centre speciale de per nisterelor şi celorlalte organe
nerali, directori generali, di nitâţile subordonate ; fecţionare. centrale, M inisterul Invâţâ- văţămîntului ere sarcina ■ de mi eir-ştii/iţci şi culturii. ~
Sistemul naţional de per aparatul propriu, rectorii şi — de către întreprinderi şi Art. 9. — Programe^ de mîntului, Ministerul Muncii a îndruma şi coordona activi tral de Documentare Tehnică,
A rt. 28. — Institutul Cen
rectori şî ceilalţi salariaţi din
tatea de perfecţionare a pre
institutele şi centrele de do
prorectorii instituţiilor de în- alte unităţi subordonate pen perfecţionare a pregătirii sa şi Comitetul de Stat al Pla gătirii profesionale a salaria cumentare tehnică, economică
ţilor. Unităţile de învăţămînt
lariaţilor, organizate în între
tru muncitori, maiştri, teh
vâtâmînt superior, directorii
fecţionare a pregătirii sa institutelor şi centrelor de care nu sînt cuprinşi în cate prinderi şi instituţii, se des nificării elaborează proiectul ganizaţiile socialiste in elabo şi ştiinţifică din ministere,
au obligaţia de a sprijini or
nicieni şi ceilalţi
salariaţi
planului centralizat de perfec
făşoară, de regulă, fără scoa
cercetare
ale
ministerului,
nitâţi cu statut de centrală,
inspectorii generali şi inspec goriile menţionate mai sus. terea de la locul de muncă. ţionare a pregătirii salariaţi rarea programelor de perfec orgone centrale şi locale, u-
lariaţilor din unităţile torii şefi de la inspectoratele profesionale a salariaţilor din perfecţionare care necesită lor pe economie, care face ţionare, în organizarea şi bu întreprinderi şi alte organiza
Organizarea acţiunilor
de
pregătirii
Perfecţionarea
na desfăşurare a acestei ac
judeţene ;
ţii socialiste vor asigura ma
parte integrantă dîn progra
t » — de către M inisterul In- unităţile cu dublă subordona scoaterea de la locul de mun mul general de pregătire a tivităţi. teriale documentare şi infor
vâtâmîntului. crin unităţile re se organizează de către Baza materială a şcolilor mative privind noile cuceriri
socialiste de stat proprii de perfecţionare şi comitetele executive ale con* că a participanţilor se face cadrelor. de cultură generală, şcolilor ale ştiinţei şi tehnicii, meto
instituţiile de Învăţămînt su
tehnice şi profesionale, lice
perior pentru personalul di siliilor populare judeţene şi elor de specialitate şi institu dele şi formele moderne de
conducere şi organizare a pro
dactic de predare, conducere al m unicipiului Bucureşti, în ţiilo r de învăţămînt superior ducţiei şi muncii, necesare
Art. 1. — In Republica So d) stagii de practică şl spe- şi îndrumare din învâţâmîn colaborare cu organele cen CAPITOLUL 81 va fi pusă în tim pul cind nu personalului de predare şi
cialistă România perfecţiona ciaJizare in unitatea proprie tul de cultură generală, pro trale respective. se desfăşoară activităţi didac cursanţilor de la toate for
rea pregătirii profesionale ori în alte unităţi din ţară fesional şî tehnic, potrivit A rt. 5. — Activitatea de tice la dispoziţia ministere mele de perfecţionare a pre
constituie o îndatorire p ri sau din străinătate ; Statutului personalului didac perfecţionare a pregătirii ca lor şi celorlalte organe cen gătirii salariaţilor.
mordială a tuturor salariaţi e) învâţâmîntul post-univer- tic ; drelor din profesiile comune Obligaţiile unităţilor trale, organelor locale ale
sîtar ; mai multor ram uri se asigură Art. 29. — Se recomandă
lor şi, în acelaşi timp, o o f) doctorat. — de către instituţiile de administraţiei de stat, centra Uniunii Generale a Sindica
bligaţie permanentă a orga In funcţie de necesităţi, se învăţămînt superior pentru de către ministere şi unităţile lelor, întreprinderilor şi al telor din România de a parti
nelor de conducere colectivă decani, prodecani, personalul lor subordonate, în colabora tor unităţi socialiste, în vede
vor organiza şi alte forme. re cu organele centrale de socialiste de stat cipa la elaborarea şi înfăptui
din unităţile socialiste - de Perfecţionarea pregătirii pro didactic şi de cercetare din specialitate. rea realizării programelor de rea tuturor măsurilor pen
stat. Conducerile unităţilor fesionale se bazează in Dri- unităţile respective. Perfec perfecţionare a pregătirii sa tru ridicarea calificării sala
socialiste de stat trebuie să mul rînd pe studiul indivi ţionarea personalului didac — pentru salariaţii din ac lariaţilor. riaţilor, aducîndu*şi contribu
asigure condiţiile ca fiecare dual al salariaţilor. tic din învăţâmîntul superior tivitatea de planificare, îm si ale salariaţilor Cadrele didactice din reţea ţia la întocmirea şi realiza
-alariat să urmeze periodic A rt. 4. — Perfecţionarea se realizează în principal preună cu Comitetul de Stat 9 9 ua învâţâmîntului vor presta rea programelor de perfec
lorme de perfecţionare a pre pregătirii salariaţilor se or prin stagii de practică şi spe al Planificării ; ore de predare şi instruire în ţionare a pregătirii profesio
cializare în unităţi de pro
gătirii profesionale, corespun ganizează de către ministere ducţie, de cercetare şî pro — pentru salariaţii din do Art. 14. — Colegiile mi cheltuieli se suportă de la cadrul formelor de perfecţio nale, la organizarea acţiuni
zător sarcinilor de serviciu pe şi unităţile subordonate pen iectare ; meniul contabilităţii, finanţe nisterelor şi ale celorlalte buget. nare a pregătirii profesiona lor de propagandă tehnică şi
care le are de îndeplinit. In tru specialităţile şi profesi lor şi controlului financiar, organe centrale ale adminis Cheltuielile legate de func le a .salariaţilor din unităţile economică, de popularizare a
ile din profilul lor de activi — de către unităţile de în- împreună cu Ministerul Fi traţiei de stat, consiliile de ţionarea învâţămîntului post socialiste ; aceste ore vor fi
scopul desfăşurării sistemati vâţâmînt si cercetare pentru nanţelor ; cunoştinţelor tehnico-ştiinţifi-
ce a acestei activităţi, înce- tate. după cum urmează i ceilalţi salariaţi din aparatul administraţie din unităţile cu universitar se acoperă din incluse în norma didactică o ce în rîndul maselor largi de
bligatorie.
pînd cu anul 1971, se orga A. In Industrie, construc propriu care nu sînt prevă — pentru salariaţii din do statut de centrală, comitetele contribuţiile unităţilor care oameni ai muncii.
nizează sistemul naţional de ţii. transporturi, circulaţia zuţi la punctele precedente meniul comerţului exterior, executive ale consiliilor popu trim it cursanţii la această Art. 26. — In perfecţiona A rt. 30. — Se recomandă
perfecţionare a pregătirii pro m ărfurilor şi prestări de ser F. In domeniul cercelârii împreună cu Ministerul Co lare judeţene şi al municipiu formă de perfecţionare a pre rea pregătirii muncitorilor, Uniunii Tineretului Comunist
fesionale a tuturor salariaţi vicii. ştiinţifice : merţului Exterior ; lui Bucureşti, comitetele de gătirii profesionale. maiştrilor, tehnicienilor, ingi de a acţiona sistematic pen
lor. — de către ministere pen — pentru cadrele de cerce — pentru personalul din direcţie din întreprinderi şi Art. 18. — Organele de nerilor şi altor cadre cu pre tru cuprinderea tinerilor din
A rt. 2. — Procesul de per tru adjuncţi ai m iniştrilor, tători ai institutelor academi domeniul salarizării, organi instituţii şi celelalte organe de conducere colectivă ale orga gătire superioară, se vor folo unităţile economice, instituţii
fecţionare a pregătirii sala secretari generali, directori ilor de ştiinţe, de către aces zării, normării şi protecţiei conducere colectivă ale unită nizaţiilor socialiste de stat si baza materială şi specia le social-culturale şi adminis
riaţilor are ca scop i generali şl ceilalţi salariaţi te academii ; muncii, împreună cu Ministe ţilo r socialiste de stat răspund sînt obligate să asigure per liştii din institutele, centrele trative în formele dc perfec
din aparatul ministerului, di rul Muncii ; de organizarea, urmărirea şi sonalul de predare şi instrui şi laboratoarele de cercetare,
a) împrospătarea şi Îmbo — pentru cadrele de cerce buna desfăşurare a activităţii re necesar formelor de per ţionare a pregătirii profesio
găţirea sistematică a cunoş rectorii generali şl directorii tători din institutele din sub — pentru salariaţii din de perfecţionare a pregătirii fecţionare ce se organizează precum şi din unităţile de nale, pentru însuşirea temei
tinţelor profesionale, apro din unităţile cu statut de ordin ea ministerelor, de că construcţii, împreună cu M i salariaţilor. în unităţile proprii. proiectare. nică de către aceştia a cu
fundarea unui anumit dome centrală şi din principalele tre ministerele respective. nisterul Construcţiilor Indus A rt. 27. — Academia Re
întreprinderi, precum şi pen Art. 15. — Ministerele şi Personalul de predare şi in noştinţelor teoretice şi practi
niu al specialităţii de bază, tru unele cadre de specialita Perfecţionarea pregătirii triale ; celelalte organe centrale ale struire se selecţionează din publicii Socialiste România, ce şi valorificarea lor in ac
însuşirea noilor realizări ale te din domeniul respectiv ; cercetătorilor se face în co — pentru cadrele de spe administraţiei de stat stabi rîndul specialiştilor din între Academia de Ştiinţe Sociale tivitatea concretă ; cu sp riji
ştiinţei, tehnicii şi culturii laborare cu Consiliul Natio cialitate din domeniul nucle lesc formele de perfecţionare, prinderi. centrale, ministere, şi Politice, Academia de Şti nul ministerelor, al conduce
din specialitatea respectivă — de către unităţile cu nal al Cercetării Ştiinţifice şi ar, împreună cu Comitetul durata acestora şi frecvenţa unităţi de cercetare şi pro inţe Agricole şi Silvice, Aca rilo r unităţilor socialiste, or*
sau din cele înrudite (reci statut de centrală pentru şe Ministerului Invâţâmîntului. de Stat pentru Energia Nu reciclării pe categorii de mun iectare, instituţii de învâţâ- demia de Ştiinţe Medicale, ganizaţiile Uniunii Tineretului
clarea) ; fii de serviciu şi personalul G. In domeniul ocrotirii să cleară ; citori. maiştri, tehnicieni, mint. academii, societăţi şti Consiliul Naţional al Ingine Comunist vor desfăşura acti
de execuţie din aparatul pro
b) obţinerea unei calificări priu. directorii din alte în nătăţii : — pentru lucrătorii din do funcţionari, personal de spe inţifice şl asociaţii profesio rilor şi Tehnicienilor, Uniu vităţi destinate stim ulării in
suplimentare pe lingă pro — de către Ministerul Să meniul preţurilor, împreună cialitate şi cadre de condu nale. nea Arhitecţilor, Societatea
fesia de bază (policalifica treprinderi decît cele prevă nătăţii pentru adjuncţi ai cu Comitetul de Stat pentru cere. Personalul de predare şi in de Ştiinţe Economice, celelal teresului tinerilor pentru stă-
pînirea deplină a meseriei n-
rea) ; zute la alineatul precedent, m inistrului, secretari generali, Preţuri ; Art. 16. — In cadrul fiecă struire. folosit în diferite for te instituţii ştiinţifice şi aso lese, pentru ridicarea nivelu
conducere.
unele
cadre de
c) schimbarea calificării. în categorii de specialişti. de directori generali, directori şi — pentru lucrătorii din do me de perfecţionare a pregă ciaţii profesionale au obliga lui lor cultural-ştiinţîfic.
rei organizaţii socialiste
de
cazurile în care profesia de tehnicieni şi de maiştri dîn ceilalţi salariaţi din aparatul meniul statisticii, împreună stat se constituie colective de tirii salariaţilor, prestează a ţia de a participa, cu baza
bază nu mai corespunde ce unităţile subordonate ; propriu, cadrele de conduce cu Direcţia Centrală de Sta specialişti care acordă sprijin ceastă activitate ca obligaţie materială şi specialiştii de Art. 31. — Presa centrală
rinţelor tehnicii moderne sau — de către întreprinderi şi re din institutele de cerceta tistică ; de serviciu, ca îndatorire ce care dispun, la elaborarea şî şi locală, radioul, televiziu
structurii economiei (recalifi re medicale, din unităţile spi organelor de conducere din u- tăţenească, obştească. realizarea programelor de nea şi celelalte mijloace de
carea) ; alte unităţi economice pen taliceşti şi policlinici, direc — pentru lucrătorii din ac nitâţile respective în elabora Art. 19. — In situaţia în ca perfecţionare a pregătirii mun informare de masă vor acţio
tru muncitori, maiştri, teh tivitatea de control tehnic de na în mod sistematic în spri
d) însuşirea unor metode şi tori ai direcţiilor sanitare ju calitate şi metrologie, împre rea planului anual şi de per re perfecţionarea pregătirii citorilor, maiştrilor, tehnicieni
procedee moderne în dome nicieni şi ceilalţi salariaţi ca deţene şi alte cadre de con ună cu Inspectoratul General spectivă pentru perfecţiona profesionale se realizează prin lor, inginerilor, medicilor, ca jinu l activităţii de perfecţio
niul conducerii şi organizării re nu sînt cuprinşi în cate ducere din sectorul sanitar ; rea pregătirii salariaţilor, în programe sau stagii în străi nare a pregătirii profesionale
goriile menţionate mai sus. de Stat pentru Controlul Ca stabilirea formelor, tematicii drele. didactice, celorlalţi spe- a salariaţilor.
ştiinţifice a producţiei şi — de către M inisterul Să lităţii Produselor ; nătate, organele de conduce
muncii, precum şi a cunoştin B. — In domeniul agricul nătăţii pentru toti medicii pe şi metodologiei de desfăşura re colectivă trebuie să asigu
ţelor economice necesare e- turii. Industriei alimentare, problemele specialităţilor me — pentru jurisconsulţi, lu re a programelor organizate re :
silviculturii şi gospodăririi a dicale ; crători ai A rbitrajului de Stat în acest scop. Componenţa
xecutârîî sarcinilor de ser pelor. — de către direcţiile sani şl ai arbitrajelor departamen — stabilirea obiectivelor CAPITOLUL iV
viciu. — de către Ministerul A- tare judeţene şi oficiile far tale, împreună cu Ministerul acestor colective se aprobă concrete ale perfecţionării ;
A rt. 3. — Perfecţionarea griculturiî, Industriei A li maceutice pentru medici şefî Justiţiei. de către organul de conduce — selecţionarea participan
pregătirii salariaţilor se des mentare. S ilviculturii şi Ape de circumscripţii sanitare şi Pentru alte profesii comu re colectivă al unităţii socia ţilor pe baza pregătirii pro
liste de stat.
făşoară în întreprinderi, uni lor pentru adjuncţi ai minis de dispensare, personalul me fesionale. a cunoaşterii lim bi Dispoziţii finale
tăţi cu statut de centrală, trului, secretari generali, di diu sanitar cu funcţii tehni ne mai multor ramuri, Con Art. 17. — Ministerele şi lor străine, precum şi în func
minhtere, centre de perfec rectori generali, directori şi ce de conducere, dirigintiî de siliul de M iniştri va stabili, celelalte organe centrale, pre ţie de capacitatea lor de a a
ţionare. institute de cercetări ceilalţi salariaţi din aparatul farmacie, personalul de con de la caz ia caz, organele de cum şi organele locale ale simila noi cunoştinţe şi de
şî proiectări, institute de in- propriu, pentru directori din ducere tehnico-administrativâ specialitate care vor colabo administraţiei de stat au o a le aplica în activitatea con Art. 32. — Prevederile art. Art. 33. — Se recomandă or
vâtămint superior şi mediu şi unităţile cu stalul de centra din unităţile medico-sanitare. ra cu ministerele în perfecţio bligaţia să asigure mijloacele cretă : 21 din Legea nr. 1 privind ganizaţiilor cooperatiste şî
se realizează prin următoare lă. întreprinderi, direcţii ge H. In domeniul Justiţiei : narea pregătirii salariaţilor materiale necesare desfăşură — urmărirea modului în ca organizarea şi disciplina mun
le forme : nerale judeţene ale agricul — de către Ministerul Jus din profesiile respective. rii activităţii de perfecţiona re salariaţii respectivi aplică celorlalte organizaţii obşteşti
a) instruirea la locul de turii, industriei alimentare, tiţiei. Procuratura R.S.R. şi re a pregătirii salariaţilor în în practică cunoştinţele însu cii in unităţile socialiste de ca, pornind de la obiectivele
muncă, sub controlul şefului silviculturii şi apelor şi or Tribunalul Suprem pentru In activitatea de perfecţio cadrul fondurilor ce le sînt şite. stat, adoptată la 2G martie şi prevederile prezentei legi,
direct ; ganizaţiile teritoriale subordo adjuncţi ai m inistrului. ai nare a pregătirii salariaţilor alocate prin plan. Art. 20. — Organele de con 1970, se aplică numai pentru sâ stabilească reglementări
b) cursuri organizate în ca nate. precum şi pentru toţi procurorului general şi vice prevăzuţi la alineatele prece La unităţile economice, dúcele colectivă ale unităţi salariaţii care urmează cursuri corespunzătoare cu privire la
drul unităţii respective. în nl- specialiştii cu studii superioa preşedinţi ai Tribunalului Su dente. organele centrale de cheltuielile necesare funcţio lor socialiste de stat au obli
le unităţi, precum .şi în cen re caic lucrează în agricul prem. directori şi ceilalţi sa specialitate colaborează cu nării sistemului de perfecţio gaţia de a analiza periodic de perfecţionare cu scoatere perfecţionarea pregătirii per
tre de perfecţionare o pregă tură. silvicultură şi în dome lariaţi din aparatul propriu, ministerele In stabilirea tema stadiul realizării planului de din producţie pe o durată sonalului din unităţile pro
tirii cadrelor : niu) gospodăririi - apelor şi preşedinţi ni tribunalelor ju ticii programelor, asigurarea nare a pregătirii salariaţilor perfecţionare a pregătirii sa minimă de 3 luni, iar pentru prii.
se includ, după caz. în pre
c) programe personale de pentru unele cadre de spe deţene şi judecătoriilor, pro materialului didactic şi per ţul de cost al producţiei sau lariaţilor, modul de desfăşu cei care sînt trim işi la speci Art. 34. — Prin prezenta
perfecţionare cu verificarea cialitate din industria alimen curori şefi şi notari şefi ; sonalului de instruire. în fondurile de investiţii ; la rare şj eficienţa acestei acti lege se abrogă toate dispozi
periodică a cunoştinţelor asi tară. precum şi pentru per — de către tribunalele, pro A rt. 6. — Ministerul Mun vităţi, stabilind măsurile ne alizare în străinătate, indife ţiile ce contravin prevederilor
milate ; sonalul Casei de pensii a ţă curaturile şi notariatele jude- unităţile bugetare, aceste cesare de îmbunătăţire. rent de du/ntâ. sale.