Page 57 - Drumul_socialismului_1971_02

Sosirea la Bucureşti a
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!

miniştrilor afacerilor

*
externe ai statelor

participante la Tratatul

de la Varşovia

In cursul dupâ-amiezii de externe al R.P. Ungare, şl
miercuri, au sosit la Bucu­ Ştefan Jedrychowski, minis­
reşti pentru a participa la trul afacerilor externe al R.P.
Consfătuirea m iniştrilor afa­ Polone.
cerilor externe ai statelor La sosire, oaspeţii au fost
participante la Tratatul de la
Varşovia : Andrei Gromîko, salutaţi de Corneliu Mănescu.
m inistrul afacerilor externe m inistrul afacerilor externe
al U .R S S , Otto Winzer, m i­ al Republicii Socialiste RomA­
nistrul afacerilor externe al nia, de adjuncţi ai m inistru­
R.D. Germane. Jan Marko, lui. de funcţionari superiori
din acest minister.
m inistrul afacerilor externe
Au fost prezenţi, ambasa­
al R.S. Cehoslovace, Ivan
dorii ţărilor respective acre­
ANUL XXIII. Nr. 5011 JOI 18 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI Başev, m inistrul afacerilor ditaţi în Republica Socialistă
externe al R P. Bulgaria, Ja­ România.
nos Peter, m inistrul afacerilor (Agerprcs)
PROIECTUL DE LE6E CM PRIVHE LA ACTIVITATEA DE COMERŢ EXTERIOR, f 7
n I
i» CINCINALUL 19661970
DE COLABORARE Şl COOPERARE EC0H0MICÜ $1 TEHNICO-ŞTMMTIFIC* ii
sî
>>
>>
Cadru legislativ şi organizatoric optim

>> R itm u ri în a lte
şş
pentru dezvoltarea şi perfecţionarea SS
«
v.
U producţiei in d u s tria le
relaţiilor economice externe

Ritmul mediu
ii
Zilele acestea, opinia publica din ţara noastră a luat cunoş­ prindere producătoare se ocupă nemijlocit şi răspunde de acti­
tinţă de conţinutul proiectului de lege cu privire la activitatea vitatea de comerţ exterior, chior dacă nu intră direct In rela­ anual de creştere ;!
de comerţ exterior, de colaborare şi cooperare economică şi ţii cu piaţa străină, ci îşi realizează această activitate prin \ \
tehnico-ştiintiiico o Republicii Socialiste România. Asemenea Intermediul centralei sou al unei întreprinderi de export şî import. a producţiei globa­ ■
tuturor actelor normative vizînd legislaţia economică, proiectul Ciclul de producţie se consideră încheiat o dată cu volorificarea
de lege este conceput pe bata principiilor şl orientărilor funda­ producţiei in ţară şi în străinătate şi încasarea efectivă a le industriale în
mentale elaborate de Congresul al X-leo ol P.C.R, pentru per­ contravalorii acesteia.
fecţionarea organizării, conducerii şi planificării economiei na­ tn vederea asigurării înfăptuirii acestor prevederi sînt pre­
ţionale, pentru ridicarea calitativă o întregii noastre vieţi econo­ conizate atribuţii, competenţe,, răspunderi, drepturi şi obligaţii cincinal a fost de
mice şi sociale. £1 ore drept scop esenţial crearea unul codru pentru consiliile de administraţie şî comitetele de direcţie pri­
legislativ şi organizatoric menit sâ conducă la dezvoltarea şi vind aprovizionarea tehnico-moteriolă, fabricaţia, pregătirea ca­ 11,8 la sută, faţă de
perfecţionarea relaţiilor economice externe ale României, Io drelor, controlul colîtăţii şi serviciilor la export.
intensificarea contribuţiei ţării noastre la circuitul mondiol de Proiectul de lege privind activitatea de comerţ exterior are
valori materiale şi spirituale — factor de importanţă majoră ol o deosebită însemnătate şi pentru centralele industriale şi în­ 10,6-11,6 la sută
promovării păcii şi progresului in lumea contemporană. treprinderile din judeţul nostru, cărora le revine in ocest an
Structurat în lumina ideilor, sarcinilor şî Indicaţiilor expuse sarcina să producă şi să livreze în condiţiuni exemplare la ex­ cit s-a prevăzut.
de tovarăşul Nicolae Ceouşescu in cuvîntoreo rostită Io Consfă­ port produse in valoare de aproape 1,1 miliarde lei. Cunoaşte­
tuirea privind activitatea de comerţ exterior, proiectul de lege
defineşte ansamblul de atribuţiunj competente şî responsabili­ rea aprofundată de către cadrele de conducere şi specialişti,
tăţi precum şî pîrghiile organizatorice şi economice necesare de către toate colectivele de muncă o orientărilor dote prin S In grupa A, pro­
pentru lichidarea neajunsurilor existente în activitatea noastră noua lege activităţii de comerţ exterior, stobilirea unor măsuri
de comerţ exterior, pentru înfăptuirea marilor sarcini ce le avem şi acţiuni concrete în sensul prevederilor proiectului de lege ducătoare de mij­
în acest domeniu în nouo etapă de dezvoltare o ţării. vor conduce la perfecţionarea activităţii în acest domeniu, la
Lectura proiectului de lege evidenţiază, ca un factor de esen­ realizarea exemplară a planului de export în acest prim an şi loace de producţie,
ţială însemnătate, ca o condiţie hotărîtoare pentru dezvoltarea următorii din noul cincinal.
susţinută a schimburilor noostre economice şi creşterea eficien­
ţei lor, lichidarea centrolîsmului excesiv şi deplasarea masivă ritmul mediu anual
a răspunderilor pentru export şî import direct asupra producă­ Redacţia ziarului nostru adresează cadrelor de conducere,
torilor : întreprindere, centrală, minister. „Răspunderea pentru specialiştilor, muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, tuturor de creştere a fost
export şi import — orotă tovarăşul Nicolae Ceauşescu — revine lucrătorilor din economie, din aparatul de partid şi de stat
deci direct întreprinderilor, această activitate constituind o parte chemarea de a-şi aduce contribuţia la dezbaterea îşi definiti­
inseparabilă a procesului normal de producţie". varea proiectului de lege, trimiţind redacţiei articole, propuneri de 12,7 la sută, iar ii
In ocest spirit, proiectul de lege precizează că fiecare între­ şi sugestii referitoare la îmbunătăţirea activităţii de export.
în grupa B, pro­

Adunările generale ale salariaţilor — for suprem ducătoare de bu­
Noi surse efe nuri de consum, de

de conducere muncitorească în întreprinderi materii prime j 9,9 la sută.

IT, RES­ Ruscăi, unde bilanţul cin- j
minele din Poiana i
La
cinaluhii trecut a consem- j
nat mai mult de 228 000 f
tone minereu de fier ex- j
PONSABIL SI EfICACE PROBLEMELE PERFECŢIONĂRII tras peste prevederi, se \ Măsuri in spiritul Experimentarea duratei
pregătesc noi surse de ma­
terii prime pentru furnale.
In 2ona de est a exploată­ recentei plenare
CALITATIVE A PRODUCŢIEI DE METAL extracţie, de 360 m adîncî-
rii miniere Ghelar a în­
ceput săparea unui put de
me, care va crea condiţiile a C. C. al P. C. R. de lucru reduse in subteran
deschiderii, în actualul
cincinal, a 5 orizonturi noi
Sursele care au alimen­ junct — a marcat în activita­ velului de viaţă, a bunăstării de producţie. După cum se ştie. în cadrul In zilele de 16 şi 17 febru­
tat si alimentează abun­ tea combinatului o rodnică şi prosperităţii celor ce mun­ S-au declanşat acţiuni maşinilor îndreptate spre arie au avut loc plenare ale
dent efortul pentru do- etapă de progrese calitative. cesc. importante menite să asi- j perfecţionarea în continuare comitetelor judeţene de panid io industria miniera
bîndirea succeselor remarca­ Ca urmare a perfecţionării Valoarea realizărilor side- Cure sporirea producţiei a conducerii de partid şi de Braşov, Constanţa şi Arad
bile sînt abnegaţia şi pasiu­ tehnologiilor, valorificării rurgiştilor este de bună sea­ extractive şi la mina Te- j stat, pentru întărirea legătu­ care au hotârît cooptarea ca
nea în muncă, experienţa si cercetărilor şi altor măsuri, mă remarcabilă, dar încă de­ lîuc. Aici sînt in stadiu ; rii dintre organele conducă­ membri ai comitetelor jude­ După cum sc ştie, condu­ melc de muncă şi salariile, sâ
competenţa profesională, res- în 1070 ponderea otelurilor parte de a oglindi fidel, la avansat pregătirile pentru j toare şi masele oamenilor ţene respective, alegerea în cerea dc partid şi de stat — se asigure nu numai îndepli­
^ Donsabilitatcn şi exigenţa, aliate a crescut cu 42,2 la su­ proporţiile m arilor cerinţe, atacarea lucrărilor de de- : muncii, spre combaterea cen­ birou şi în funcţia de prim- nvînd în vedere condiţiile nirea, ci şi depăşirea aces­
dorinţa continuă de antoper- lă, a laminatelor finite cu potenţialul real, tehnic, ma­ viere o rîului Cerna pe o i tralism ului excesiv şi dezvol­ secretar al comitetului jude­ grele de liicru din subteran — tor indicatori.
feeţionare a siderurgiştilor, 9,4 la sută, au fost asimilate terial şi uman al acestei u- lungime de 500 metri în \ tarea largă a democraţiei so­ ţean al PC.R. — la Braşov a hotârît ca. începînd din tri­
de ridicare a activităţii com­ şi introduse în fabricaţie 20 nitâţi industriale de prim vederea exploatării pilieru- \ cialiste, recenta plenară a a tovarăşului Constantin Dră­ mestrul IV 1969, sâ sc expe­ Sc cuvine remarcat şi fap­
binatului la cotele unui pres­ noi mărci de oteluri şi 5 ti- rang. Pornind de la această lui de siguranţă de sub ; CC. al P.C.R. a subliniat ne­ gan ; la Constanţa a tovară­ rimenteze ziua de lucru dc 6 tul că minerii au prim it cu
tigios renume. podiinensiuni de laminate. A ­ realitate, adunarea reprezen­ cesitatea de a se deplasa din şului Vasile Vîlcu ; la Arad deplină satisfacţie noul pro­
proape 25 la sută din produc­ tanţilor salariaţilor a evaluat albia actuală a rîului, unde j ore pe schimb în unităţile gram de lucru, program ca­
Aceste forte propulsoare critic şi exigent neajunsurile organele centrale de partid şi a tovarăşului Andrei Cerven- industriei miniere. In prima
acţionează astăzi, la începu­ ţia de laminate finite a fost manifestate în funcţionarea se estimează o rezervă de j de stat o serie de cadre spre covici. etapă a fost desemnată pen­ re a permis mărirea tim pu­
tul noului cincinal, cu înze­ livrată la export in conditi- mecanismului economic al sute de mii de tone mi- j judeţe, spre conducerea con­ Refleclînd consecvenţa cu ca­ tru experimentare exploata­ lui afectat odihnei şi reface­
cite efecte pozitive asupra în­ uni calitative superioare, de- combinatului, a identificat re­ nereu de fier. cretă a economiei şi vieţii so­ ic conducerea partidului nos­ rea minieră de la Baia Spric, rii capacităţii lor He muncă.
tregii activităţi a siderurgiş- pâşindu-se planul de livră ri zervele insuficient valorifica­ ciale. tru urmăreşte perfecţionarea iar in cursul trimestrelor II Ţinîndu se scama de aceste
tilor. cărora le revin spre în­ cu 24,1 milioane lei valută şi te pentru creşterea, diversifi­ In lumina acestor hotărîri formelor de conducere a în­ şi IV din 1970 au fost cuprin­ rezultate po/.ilive, s-a holărît
făptuire sarcini mari si de obtinîndu-se preturi mai rid i­ carea şi îmbunătăţirea cali­ ale plenarei, tovarăşii Con tregii vieţi economice şi so­ ca experimentarea duratei re­
răspundere în satisfacerea u­ cate pe piaţa externă decît tăţii metalului, impunîndu-şi stantin Drăgan şi Vasile Vil - ciale. aceste măsuri se inte­ se în acţiunea dc experimen­ duse de muncă în subteran
tare şi alte unităţi din bazinul
cele prevăzute în plan.
nor cerinţe economice, de di­ competent şi autoritar punc­ Aston, 18 februarie, in cu, mejnbri ai Comitetului F- grează în acţiunea m ultilate­ să se extindă şi in alte bazi­
mensiuni calitative fără pre­ Colectivele de siderurgişti, tul de vedere asupra proble­ jurul orei 9,00, posturile xecutiv al CC. al P.C.R., şi rală desfăşurată pentru apro­ minier Maramureş La sfîrşi- ne miniere. Intr-o primă eta­
cedent. acţionînd în lumina sarcini­ maticii economice cu care es­ noastre de radio şi tele­ Andrei Cervencoviei, membru pierea continuă a conducerii tul anului 1970 lucrau în re­ pă. in fiecare bazin, una sau
In climatul fe rtil al demo- lor trasate de conducerea te confruntată siderurgia hu- viziune vor transmite din al C.C. al P.C.R., şef de sec­ de viaţă, de organele econo­ gim redus dc 6 ore pe zi pes­ două mine vur fi cuprinse în
mocratismului orînduirii noas­ superioară de partid şi de nedoreanâ Sala Palatului Republicii ţie la C.C. al P.C.R., şî-au mice şi social-politice de ba­ te 11 000 mineri Prin aplica­ această acţiune de experi­
tre socialiste, al creşterii par­ stat. au făcut progrese sub­ Utilizarea cu randament şedinţa de deschidere a ză, acolo unde se află de rea unui amplu program de mentare. In felul acesta, prin
ticipării oamenilor muncii la stanţiale in reducerea cheltu­ sporit a capacităţilor de pro­ celui de-al IX-lea Con­ exprimat dorinţa de a fi tri­ fapt centrul activităţii, unde măsuri tehnico-organizatorîce mai buna organizare a proce­
ielilor de producţie şi creşte­
conducerea vieţii economice rea rentabilităţii. In condiţi­ ducţie ca principal factor de gres al Uniunii Tineretu­ mişi sâ lucreze în organe lo­ se i-ezolvă efectiv probleme­ sului de producţie, prin folo­
.şi sociale, aeeste forte, în ac­ ile micşorării normelor de progres economic în combi­ lui Comunist. cale ale partidului, cererea le aplicării politicii partidu­ s-a reuşit ca, fără sâ se mo­ sirea completă a timpului de
ţiunea lor conjugată, au dat consum şi a unor dificultăţi nat, s-o situat în mod firesc lor fiind satisfăcută. lui. ‘ difice indicatorii dc plan, nor- lucru, prin mecanizarea ope­
adunării generale a reprezen­ în aprovizionare, consumul în centrul dezbaterilor. Mois- raţiilor grele de muncă, prin
tanţilor salariaţilor — foru­ specific de cocs s-a redus cu strul furnalist Nicolae Mâr- ridicarea calificării m inerilor
mul suprem de conducere şi întărirea disciplinei în
0,6 kg pe tona de fontă şi culescu, inginerul loan M i-
muncitorească din marele s-au economisit 3 620 tone huţ şi alţi vorbitori au ară­ muncă v3 trebui sâ se asigure
combinat hunedorenn — im ­ metal, 1 370 tone cărămizi re­ tat că în acest domeniu re­ Delegaţi la Congresul îndeplinirea exemplară a sar­
, C .
t / . I
cinilor de
pulsurile necesare pentru a­ fractare, 1 1 500 tone cărbuni zervele sînt considerabile. a / IX-lea a/ producţie şi de pro­
bordarea responsabilă, com­ şi peste 16 000 tone combus­ Funcţionarea defectuoasă a ductivitate a muncii, şi prin
petentă şi eficace a modali­ tib il convenţional. Reducerea furnalelor, activitatea neco­ aceasta minerii să realizeze
tăţilor de îndeplinire a obli­ cheltuielilor materiale de respunzătoare de întreţinere, VIITOAREA IN mult. Anii de care benefi- ni-l alegem pe ccl mal a- venituri la nivelul celor an­
gaţiunilor .şi răspunderilor producţie a condus, alături de reparare şi exploatare a la- cicm noi, tinerii de azi, sînt propiat crezului nostru, in­ terioare lucrînd cu două ore
impuse de planul prim ului alţi factori, la realizarea pe­ ininoarelor bluming — semi­ atît dc generoşi, atit de cit nu putem să nu râspim- mai puţin, ceea ce va avea
an al cincinalului actual. ste plan a 22,7 milioane Ici fabricate au condus la im ­ „E o elevă bună, respec­ — Emoţii şi iar emoţii. E plini, ue-au investit cu a- rfem, acum şi peste ani, prin efecte favorabile asupra în­
Definind acest cadru, da­ economii la preţul de cost. portante pierderi de capaci­ tuoasă, modestă. Aşa cum o cinste deosebită pentru tîtea posibilităţi, ne-au des­ tregii activităţi economice, cit
rea de seamă prezentată de Bilanţul economic al combi­ tate de producţie. Asemenea îi stă bine unei eleve". mine. Mă voi strădui me­ chis drumuri, lăsindu-ne să cele mai demne fapte. şi asupra condiţiilor dc viaţă
ing. Ion Niţă. director gene­ natului reliefează în acelaşi neajunsuri s-au semnalat şi Simplu. $i, lotuşi, cită reu, chiar şi peste mulţi ani, ale minerilor.
ral adjunct al combinatului, tim p depăşirea planului de la alte agregate de bază frumuseţe înmănunchează a- să merit cinstea ce mi se CONSTRUCTORUL Realizarea în bune condiţii
a relevat că înfăptuirea aces­ beneficii cu 89,1 milioane lei. Inginerul Irim ie Mîicâ, direc­ ceastu caracterizare laconi­ face azi Aş vrea ca. după
tor sarcini are un precedent Respectînd principiile de­ torul direcţiei mecanice, râs- că pe care proj. Nicolae absolvire, să mă întorc in PAriaşul ccl mai Uirccl )« seţea meseriei. E, poate, ccl o acestei măsuri pune în fa­
ţa Ministerului Industriei M i­
solid şi favorabil în realiză­ mocraţiei economice, directo­ punzînd criticilor justificate Ţirlea, director adjunct la satul meu — la Romoşel. A­ mutaţiile yetrccuic in peisajul mal dc preţ dar pe caro un niere şi Geologiei sarcina de
rile ultim ului an al cincina­ rul general adjunct a rapor­ ale vorbitorilor, a expus în I.iceul pedagogic din Deva, colo, ca învăţătoare in sat, judeţului, al ţarii <* co n stru c­ constructor îl lasA locurilor pc
lului trecut. Perfecţionarea tat forum ului muncitoresc de o făcea vtecistei Olivia Mi- mu voi strădui să nu um­ torul. El e cel cc dA forţâ şl unde trece. a analiza sub toate aspectele
viaţa planurilor ştiinţifice ca­
Adolescentul care acum un
organizării şi conducerii com­ conducere din combinat de­ euvîntul său o seamă de mă­ hăilă. Tmăra cu privirea in bresc niciodată lumina dru­ re umanizca'zft priveliştile, cl deceniu pArAsca o aşezare tic condiţiile specifice fiecărei u-
binatului. creşterea eficienţei spre modul în care comitetul suri menite să conducă la carc-şi scaldă apele azuriul mului pe care mi l-am ales. c participant direct la m a te ­ pe Argeş spre a-şi făuri şi îm ­ nitâţi, de a stabili măsuri teh­
plini vise intr-un oraş care a
muncii de analiză, concepţie, de direcţie a repartizat bene­ creşterea, diversificarea şi cerului de vară şi părul Drumul, pe care Olivia şi rializarea ideilor intlrAzncţc cunoscut profunde mutaţii m a­ nice. organizatorice şt de
desprinse tic pe planşa arh i­
coordonare şi control, depă­ ficiul planificat şi cel supli­ îmbunătăţirea calitativă a bogat, strîns in cozi lungi, l-a ales, e cartea, hi filele tectului. Şi cltA satisfacţie nu teriale şi spirituale în anii so ­ securitate a muncii, de a asi­
şirea sarcinilor fizice de mentar. Astfel, ca urmare a producţiei proprii de piese se pregăteşte acum pentru ei a găsit lumina şi doreş­ tnccarcA cl. constructorul, cialismului irAicşte n emoţie pc gura asistenţa tehnică pentru
plan. gospodărirea mai efici­ realizărilor obţinute se vor a­ de schimb, la perfecţionarea primul ci marţ drum din n- te ca tot prin filele ei să tuiul, privind în urmA la ceea care n-a încercat o m ririm l. aplicarea lor cu maximum de
cc s-a inAlţat, îşi poate s p u ­
Tinerii Hunedoarei l-au ales
entă a resurselor materiale şi corda salariaţilor merituoşi programării şi executării re­ nii adolescenţei. I l-au des­ crească multe generaţii ne : ,,Şi m unca mea e p rezen ­ sft ducA mesajul co n structori­ operalivitnte şi eficientă.
băneşti, valorificarea promp­ aî combinatului premii şi paraţiilor. In acelaşi timp, chis, poate, cei peste 860 de — Dacă voi reuşi să fiu tă aici*. lor dc pc aceste plaiuri la ccl Organizaţiile de partid,
tă a produselor, creşterea ca­ gratificaţii în valoare de 9,1 vorbitorul a cerut conducerii elevi utecişti ai liceului pe­ cum a fost primul meu das­ A lexandru Stocncscu poate tlc-al IX-lca Congres al sindicale şi de tineret din u-
El, comunistul, m ais­
lifică rii cadrelor s-au mate­ milioane lei. Raportată la M inisterului Industriei Meta­ dagogic Poate cei 62 000 de căl pentru mine, nu voi dez­ spune aceste vorbe. La anii U.T.C. instalator A lexan­ nltâţile miniere care vor ex­
trul
lui ar putea fi chiar m indru
rializat în depăşirea substan­ numărul salariaţilor din com­ lurgice sâ soluţioneze favora­ tineri utecişti hunedoreni. amăgi pe nimeni. Nici pe dc am p ren ta muncii sale, pre- dru Stocncscu, exlc secretarul perimenta regimul de lucru
ţială a tuturor indicatorilor binat. la faptul că salariul bil problemele cc depăşesc prezenţi prin delegaţii lor profesorii care mă pregătesc 'zentA aţii dc viguros In p o r­ comilclului U.T.C. tle la Ş a n ­
tretul nou ui Hunedoarei.
A
He plan. La producţia globa­ mediu al siderurgiştîlor s-n competenţa conducerii combi­ la conferinţa judeţeană a pentru viaţă, nici părinţii, scris, cu entuziasm ul virstci tierul nr. 4 al I.C.S.II. Cei c a ­ în subteran cu durată redusă
ro ¡-au încredinţat maiwlnin!
lă s-au realizat suplimentar ridicat în 1970 Ia 1 723 lcî. a­ natului şi Centralei industrin- U.T.C. unde Olivia Mihuilă nici copiii ce mi se vor în­ şi al dragostei pentru meserie, dc a-i reprezenta in cri mai au datoria sâ sprijine cu toa­
111,7 milioane lei. la produc­ ceastă impresionantă sumă n primit mandatul dc a par­ credinţa spre educare Şi, multe litere ti in alfabetul tic ¡nalt (or al organizaţiei revo­ te forţele aplicarea exempla­
ţia marfă vîndutâ şi încasată exprimă îucă o dală şi deo­ L A U R E N y i U VISKI ticipa la ccl de-al IX-lea dacă numai aşa voi fi, ca azi al asczAri! tic pe Ccrua : luţionare d c tineret sini m in ­ ră a acestei măsuri importan­
178,5 milioane lei. iar la pro­ sebit de convingător creşte­ primul meu dascăl, e bine. D1.D 4.D j, I', 12, CJ.C45.C46, ţi rî dc a-l şti mesagerul gîn-
GJ, J2. . Tn fiecare lltcrA, sim-
ductivitatea muncii 6 846 lei rea continuă a cîşliguriloroa­ Congres al U.T.C. încer­ Dar cu va trebui, simt că boh/iiul un bloc cu zeci de a- durilor şi aspiraţiilor lor. te pentru îmbunătăţirea con­
— Ce sentimente
pe salariat. menilor muncii, consecinţă p artam eutc, Alexandru Sioe- LUCIA LICIU d iţiilor de muncă şî de viată
Perioada analizată — a ra­ directă a politicii pnrtidului (Continuare in pag. 0/2*9*' caţi 7 trebuie, să dau mult mai neseu a pus ceva din fru m u ­ ale minerilor.
portat directorul general ad­ de ridicare necontenită a n i­