Page 58 - Drumul_socialismului_1971_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 011 • JOI 18 FEBRUARIE 1971

man/ eesia r i c u iiu r a i- a r iis iic e Strălucirile unui crez iuminaî j D um inică, la Deva, 21G
1 elevi din licee şi şcoli pro-
j fesionale au particip ai la ,
Figură marcantă a unui 1848. Profundele semnificaţii ca de la Pesta, cursurile de { faza judeţeană a trad iţia- I
istorie audiate la Universita­
sfîrşit de secol şl a unui în ­
ín c h in a ie semicentenarului pare irului ideologice ale scrisului său te rotunjesc numeroasele in­ • nalei olim piade şcolăreşti I
fac ca opera Iui să fie îm ­
ceput de veac frâmîntat, Pe­
j de m atem atică. „Subiectele ;
form aţii doblndite Sntr-o via­
brăţişată cu entuziasm de ge­
tru M aior şl^a dominat epo­
ca prin coordonatele unei neraţia paşoptistă care găseş­ tă dedicată studiului. Cu o i lu cră rilo r scrise ou depâ- !
: şit cu m ult
program ele j
personalităţi acordate din te aici m obilurile continuită­ asemenea largă documentare, ; şcolare şi au pus pe elevi |
Din agenda manifestărilor cultural-artlstlce închinate ani­ culturâ din Petroşani, matură plin la întregul curent de 1- ţii unei lupte îndreptăţite. e explicabil orizontul euro­ [ în situaţia de a tran sfo r- j
versării a 50 de ani de fa crearea Partidului Comunist Român în execuţie. Dintre solişti am del europene, altoit Insă în Neînţeles de confraţi, per­ pean al operei sale intorice, ! m a concursul în tr-u n ade-
am consemnat, la sfirşltul sâptâmînll trecute, numeroase ac­ reţinut un singur nume — cele mai autentice realităţi manent „pe picior de bătaie" apropierea de maniera isto­
ţiuni al căror profil şi varietate au adus (n sălile de spec­ Gheorghe Ştir. Regretăm a­ româneşti. cu episcopul Bob, îşi regăseş­ riografiei luministe.
tacole sute şl mii de spectatori. pariţia formaţiei „A stral" a Născut în a doua Jumătate te avînturile tăiate, aparent, Succesul operei sale în rtn-
Clubului din Petrlla, care a secolului al X V III-lea, veac de vitregiile soartei, In vasta durile contemporanilor se da­ Concursul de mate­
CONCURS DE ca solistul vocal loan Mate- deocamdată mal trebuie să Sn care pe plan european p torează, desigur, şf documen­
şan (Cimpa), sarorile Marga­ lucreze în problemele de a- „Raţiunea a însemnat Răz­ taţiei inedite, dar şi strălu­ matică al elevilor
TEATRU LA reta şi Crlşca Valea (Sâlaşu custlcă şi alegerea reperto­ vrătire, Refuz — întemeiat pe 150 de ani de ta cirii raţionamentelor. noii
SlNTANDREI de 6 us), co specificul „dans riului. judecăţi logice — de a se forme literare ce o conferă hunedorenl
mărunt* In Interpretarea for­ M . BODEA mal supune O rdinii şl Disci­ moartea lui Petru prin scrisul său istoriografiei. I
DumlnlcA, scene câm lnu- maţiei din Iscroni şl autenti­ plinei", Intr-o epocă Sn care Spârgtnd vechile tipare, aeor-
lat cultural din 6 ln t«n - cul Joc momîrlânesc din Bâ­ ÎNTRECERE „se trece la adevărate studii dînd larg credit valorii psi­ vârâ t concurs de creaţie“
drel a găzduit faza (Judeţeană niţa, mişcător prin evoluţia teoretice tn haină literară, ce Maior hologicului în interpretarea ne-a declarat Coriolan
istorică (de esenţă luministâ),
a concursului de teatru I. L. în scenă a două generaţii. PASIONANTA A pun probleme majore, ca ce­ puterea de convingere, sen­ Tem peanu, inspector la In ­
Caraglale, rezervat artiştilor O apariţie aparte, deose­ BRIGĂZILOR le ale autorităţii divine şi i- operă educativă ce o desfă­ surile nebânuite ale argumen­ spectoratul şcolar judeţean
amatori. Actori amatori ve­ bit de reconfortantă, a consti- ARTISTICE negalîtâţil dintre oameni", şoară. In anii petrecuţi taţiilor sale constituie eviden­ şi preşedinte al comisiei
n iţi aici din patru localităţi tult-o orchestra Bemisîmfoni- Petru Maior, adevărat spirit la Reghin, el cutreiera te puncte de atracţie. îndemn de exam inare.
— 61meria, Gurasada, Câlan câ a Casei de cultură din In faza Judeţeană a con­ enciclopedic hrănit In izvoa­ satele îndrumînd îndeosebi la lectură. Trecutul văzut cu lată şi listo elevilo r ca­
şl Orăştle — au făcut dova­ Petroşani. cursului brigăzilor artistice, rele filozofiei, ştiinţei, drep­ ţăranii, animat de ideea ochii prezentului, critica an­ re au realizat cele m ai
Expoziţie de da unor frumoase calităţi sce­ Clubul muncitoresc din V ul­ pe aceeaşi scenă a Casei de tului şi teologiei, la Roma şi unei instrucţii cit mai gene­ tifeudală şi anticlericalâ. en­ bune lu crări şi vor p a rti­
din
la Vlena, devine unul
nice şl actoriceşti. can a transpus „Legenda culturâ a sindicatelor din Pe­ cei mal frecvenţi propagatori ralizate. pentru ridicarea po­ tuziasta pledoarie pentru sus­ cipa la etapa republicană
Fără a Ierarhiza
valorile
desene „Partidul (misiunea aceasta va reveni Muntelui Fecioarei" într-un troşani şi-au disputat între­ al Ideilor luminate din Tran­ el crede ca un adevărat lu ­ ţinerea demnităţii umane cre­ a tin e rilo r m a te m a tic ie n i:
porului Preot român asuprit,
şt
cerea
form aţii
aparţinînd
naţionale a poporului,
montaj muzical-coregraflc. Fă­
Juriului) consemnăm in ordi­ ră îndoială, spectacolul a Clubului din Vulcan, coope­ silvania. minist în puterea învăţăturii, dinţa adîncă fn posibilităţile M ira A licu, Ion A rim escu,
Corifeu al uneia dintre cele
nostru drag“ nea Intrării în scenă pe pro­ fost reuşit prin integrarea In rativei meşteşugăreşti „U n i­ mai ample manifestări ale în valoarea operei educative creatoare ale omului, carac­ M ih a i M acovei, Ion Oanft
tagonişti. De la Clubul sindi­ ansamblul său a unul impre­ rea“ şi Casei de culturâ din pentru progresul societăţii. terul m ilitant, spiritul pole­ (Liceu) „Decebal" Deva),
catelor din Simeria (Instruc­ sionant număr de dansatori, Petroşani, căminului cultural spiritului românesc în Tran­ Luminător al poporului, a- mic au determinat difuzarea Sorin loniţă. L iv iu Covrig
Casa de cultură din ora­ tor Aurel Marinescu) au evo­ solişti vocali, prin prezenţa din Plopi (comuna Bretea silvania — Şcoala ardelea­ pârâtor al celor nedreptăţiţi, largă în epocă a operei sale
şul Haţeg găzduieşte expo­ luat recitatorii Ionel Avram decorului adecvat şi a reci­ Română). nă — mişcare tipic lum in is­ desfăşoară concomitent şi o Istorice (Liceul Petroşani) şi Con­
ziţia de desene : „Partidul şi Aurel Vasile precum şi In­ tatorilor, a unui text vorbit Intr-un tex® Intitulat „Cu tă, Maior ancorează — de-a intensă activitate de cerceta­ Traducâlor. filolog de ori­ stantin Tudo r, C onstantin
nostru drag“, organizată de terpreţii piesei Intr-un act cursiv dar total nedozat şi penelul şi paleta“, brigada lungul unei existenţe neoco­ re ştiinţifică. In ultim ii ani zont european. găsind în D raia (Liceul Industrial
consiliul orăşenesc al orga­ „Eu tac, tu taci, ea vorbeşte'* de aici un întreg cortegiu de de la Vulcan a inserat as­ lite de am biţiile şi resenti­ ai vieţii petrecute la Buda limba naţională o pîrghie tn m in ie r Petroşani).
mentele unor contemporani —
nizaţiei pionierilor. Suita de de V. I. Popa ; Casa de cul­ păcate (extrem de obositor, pecte negative întîlnlte la cele mai scumpe Idei ale u- (1009-1821), Maior păstrează perpetuarea existenţei naţio­
lucrări în acuarelă reprezin­ tură din Orăştie a prezentat prin lungime, fără o cit de E.M. Vulcan, secţia de croi­ manîsmului românesc: latin i­ permanent legături puternice nale. Maior a tins la trans­ Tot dum inică, peste 6 500
tă omagiul pe care copiii doi recitatori — Elena Căruţ mică apariţie de specific lo­ torie din Coroieşti, transpor­ tatea lim bii române, unita­ cu Ardealul, legături reliefa­ formarea lim bii române în­ de elevi ap arţin în d clase­
Haţegului îl aduc partidului şl Marcel Popon — care, In cal etc.). tul urban şi interurban, Sn tea de origine n poporului, te de întreaga activitate des­ tr-o limbă capabilă să expri­ lor V -X de la şcolile gene­
la cea de-a 50-a sa aniver­ afară de frumoasa ţinu­ propriul club. continuitatea lui pe aceeaşi făşurată în această perioadă, me noţiunile fundamentale a­ rale din Judeţul Hunedoa­
sare. Lucrări de o reală va­ tă scenică, au Impresionat prin Corectă s-a dovedit inter­ Cea mai . bună evoluţie a vatră strămoşească. „Istoria cea mai fertilă, de altfel Co­ le culturii modeme
loare tematică şi artistică, profunde trăiri lirice ; Gura­ pretarea formaţiei de dansuri avut-o brigada cooperativei pentru începutul românilor respondenţa intensă pe teme Prin întreaga sa activitate, ra ou luat parte la faza
cum sint „Grevă" (E. Scoro- sada a fost reprezentată de a cooperativei „Jiu l". Ace­ „Unirea" pe un text („5 m i­ In Dachia" va reprezenta o folclorice şi istorice cu dr. cel de la a cărui dispariţie locală a concursului de
bete), „împărţitul manifeste­ echipa de teatru, omogenă laşi calificativ şi pentru ta­ nute la Unirea") foarte bine încununare, la anii m aturită­ Vasile Papp este dublată de comemorăm în aceste zile 1.r>0 m atem atică, urm lnd ca la
lor noaptea“ (V. Cioban), şl rodată In piesa „Recreaţia raful casei de culturâ, d iri­ dozat, complet, în care as­ ţii (1812), a unui crez căruia publicarea a numeroâse cărţi, de ani a dovedit consecvent
de redactarea m ultor refera­
„Cum am vrea vă fie iarna“ mare" de Tlberlu Bânulescu. jat de prof. Gheorghe Popa, pectele pozitive din munca îi rămăsese o viaţă întreagă te, de îngrijirea apariţiei al­ un crez luminat, autentic în­ 4 a p rilie a.c. cei m ai buni
(I. Barta) şi alte piese ale In final, am ascultat mon­ Sn acompaniamentul căruia cooperatorilor au fost puse statornic. tor tipărituri, de permanen­ temeiat pe ştiinţă. încredere să participe la faza Jude­
cercurilor de desen, condu­ tajul llterar-m nzlcal „P a rti­ au evoluat recenta promova­ faţă în faţă cu deficienţele Idealurilor de libertate şi e- tul interes pentru desâvîrşi- în raţiune. în capacităţile ţeană.
se de prof. Gheorghe Gulie, dului, aducem m ulţum ire“ In­ tă Sn faza a doua a concursu­ în tr-0 manieră Inedită. Deo- ! mancipare naţională, atît de creatoare ale poporului ro­
se bucură de o caldă apre­ terpretat de colectivul artis­ lui „ 6 teaua fără nume“ pen­ seblt de sugestiv a apărut vehement afirmate prin acel rea personalităţii sale ştiin­ mân. 1. LASOU
ciere din partea vizitatorilor. tic al clubului din Călan. tru muzică populară — Iulia jocul Interpreţilor. In aceeaşi istoric „Suplex libellus vala- ţifice. Cercetările în bibliote­
„Această primă expoziţie, or­ Montajul (dacă facem excep­ Dânilâ (aici a evoluat In a- manieră a evoluat brigada chorum Transilvanine", Maior
ganizată la nivel de oraş — ţie de carenţele mişcării In farâ de concurs) din Aninoa- artistică a Casei de culturâ le va găsi, de-a lungul între­
ne relatează prof. Rudln Ig- scenă şl costumaţie) a fost sa, Anghel BrSnzan, Antone­ din Petroşani. O notă tn plus gii activităţi — fie la Blaj,
na, preşedintele Consiliului bine conceput tematic, repre- ta Lumînaru, Nicolae Siminic, pentru textierul şi interpre­ ca profesor de logică, meta­
orăşenesc Haţeg al O rgani­ zentînd simbolic şl sugestiv Gheorghe Bocoş (vioară) de tul Gheorghe Negraru, pen­ fizică, drept natural, fie la Adunări generale ale salariaţilor
zaţiei pionierilor — este, de anii de luptă al partidului la Casa de culturâ din Pe­ tru curajul cu care a abordat Reghin ca preot, protopop şi
fapt, o sinteză, transpusă in nostru. troşani, Viorica Fodor (Ani- problemele. Intrucît brigăzi­ continuu sfătuitor al poporu­
imagini artistice, a ginduri- C. DROZD noasa), Viorica Lazâr şi M ar­ le sindicale amintite au avut lui. fie la Buda ca cenzor al
lor şi sentimentelor pe care gareta Recea (Lupeni), Con­ evoluţii scenice sensibil a­ tipografiei de aici — noi ar­ Tratînd co răspundere pro­
copiii le poartă partidului EVOLUŢII SCENICE stanţa Mare (cooperativa propiate, aşteptăm cu interes gumente. (urm are d in pag. l-a ) a unei producţii în valoare blemele majore ale perfec­
părinte". „Unirea"), Enache Brînzâ — legitim hotârîrea juriului. Cu o documentare la cel dc 8,6 milioane lei. ţionării calitative a producţiei,
AGREABILE vioară (Lonea). Aşteptăm e­ mai înalt nivel, folosind a­ Lichidarea acestor anomalii
voluţiile ulterioare ale Vio- In concurs a evoluat şi le Hunedoara In asigurarea a preocupat intens pe toţi reprezentanţii siderurgiştilor
Faza Judeţeană a Concursu­
Incursiune în lui al X-Iea al form aţiilor ricâi BiSnduşan (Lonea) care brigada artistică a căminului desea şi Inscripţiile. Maior pieselor de schimb din ţară participanţii la dezbateri. s-au referit pe larg la modul
cultural din Plopi, care nu
in care comitetul de direcţie,
Maistrul cocsar Solomon Sâ-
artistice de amatori a reunit fără îndoială o vor consacra. a avut nici pe departe o trece pTin a sa „Istorie" pra­ şi din import. lâjan, maistrul laminator Flo- reprezentanţii salariaţilor în
Necesitatea satisfacerii cît
gul nou al Istoriografiei mo­
Deocamdată, la Petroşani, a-a
istorie duminică, pe scena Casei de dovedit cap de afiş. tentă de.. brigadă, cl de mon­ derne Prin el, ideile lum i­ mai depline a cerinţelor eco­ rinn Bolea, inginerul oţelar acest organ de conducere
cultură a sindicatelor din Pe­
taj Mterar-muzlcal. Dacâ se
troşani, form aţii calificate în In întrecerea form aţiilor de specifica acest lucru de la niste de circuit european cu­ nomiei naţionale, în specia) Corne) Deheleanu, ing Nico­ şi-au făcut datoria. Ştefan
Şoimoşi, preşedintele comite­
lae Ghiţâ din cadrul Inspec­
ale construcţiei de maşini, a
30 de utecişti din satele întrecerile de masă desfăşu­ muzică uşoară a evoluat or­ început, era mai bine nosc o largă difuziune în e- determinat dezbaterea c riti­ toratului General de Stat pen­ tului sindicatului din combi­
Râchilova, Boiţa şi Unirea rate cu puţin tim p Sn chestra „Atlas" a Casei de B. MIRCESCU pocâ. prelungindu-se pînâ la că a aspectelor deficitare sub tru Controlul Calităţii Produ­ nat, laminatorul loan Câtâ-
s-au intrecut intr-un reuşit urmă Sn localităţi ale Văii raport calitativ, investigarea selor, au pus în faţa comite­ nescu şi alţi vorbitori au a­
concurs cultural-artistic şi Jiului şi zonei Haţegului. M i­ căilor şi mijloacelor de per­ tului de direcţie numeroase rătat că, deşi comitetul de
sportiv. Organizat din ini­ za mare a calificării într-o fecţionare a producţiei side­ propuneri de îmbunătăţire a direcţie s-a afirm at prin de­
ţiativa Comitetului judeţean etapă superioară a oferit e­ rurgice. Darea de seamă şi muncii. Pentru sectorul coc- cizii şi soluţii de mare efi­
al U.T.C., în cadrut manifes­ voluţii aplaudate, agreabile numeroşii vorbitori au rele­ sochiinic s-au propus măsuri cienţă în conducerea activită­
tărilor închinate semicentena­ ca nivel de interpretare ar­ vat numeroase deficienţe în în legătură cu ridicarea con­ ţii combinatului, no a urmă­
rului partidului, concursul s-a tistică dar şi... .semne de în­ acest esenţial domeniu. stanţei rezistenţei cocsului, rit îndeajuns de consecvent
bucurat de o largă partici­ trebare, în privinţa promo­ Astfel, deşi în anul trecut participarea colectivului de finalizarea hotârîrilor stabili;
pare din partea spectatorilor vării unora. s-a fabricat cocs cu rezistenţă cocsari la reducerea eforturi­ to, n-a insistat suficient-pen­
de toate virstele. Sala arhi­ Concursul a fost deschis de mecanică ridicată, aceasta a lor valutare ale statului prin tru întărirea controlului la ni­
plină a căminului cultural fanfara m inerilor din Lupeni, înregistrat, variaţii în lim ite micşorarea consumului speci­ velul compartimentelor de e­
din comuna Unirea, care a formaţie care de zeci de ani mari pe intervale de timp re­ fic şi optimizarea stocurilor xecuţie. De asemenea, subli­
găzduit întrecerea, a oferit poartă cu demnitate făclia duse Aceasta, precum şi in­ de cărbuni din import. Pro­ niau vorbitorii, comitetul de
celor prezenţi o dupâ-amiazâ nestinsă a dragostei pentru constanţa calitativă a aglome­ punerile privitoare la îmbu­ direcţie s-a ocupat insuficient
instructivă, recreativă, cu a- artă, de oamenii de aur ai ratului au influenţat negativ nătăţirea calităţii oţelului se de stabilizarea cadrelor de
dinci nuanţe patriotice. Dia­ adîncurilor, de localilalea ca­ mersul furnalelor, elaborarea referă la realizarea exemplară muncitori, din care cauză co­
logul dintre profesorul exa­ re în 1929 avea să devină un unei mari cantităţi dc fontă a programului sortimental, eficientul fluctuaţiei se men­
minator şr concurenţi a rea­ simbol a) luptei m uncitorimii declasată. îmbunătăţirea aprovizionării ţine ridicat în unele sectoare.
lizat o incursiune în istoria noastre. Pe parcurs aveam să In oţelârii şi laminoare, cu fier vechi de calitate, ex­ Procedînd Sn spiritul de­
bogată in fapte măreţe a mai vedem fanfara Casei de deşi rebuturile au scăzut la mocraţiei noastre socialiste la
prafurilor
tinderea utilizării
poporului român, a reliefat culturâ din Petroşani, d irija ­ cel mai inferior nivel din exoterme şi antiretasurâ, creş­ analiza aprofundată a reali­
momente semnificative din tă de Nicolae Andrei, forma­ ultim ii ani, iar valoarea cali­ terea eficienţei cercetării şti­ tăţilor economice din combi­
lupta dusă de Partidul Co­ ţie reunită ce se pregăteşte tativă a metalului a sporit inţifice, pregătirea şi specia­ nat, exercitîndu-şi prerogati­
munist Român ¡n cei 50 de pentru concursul special de­ vizibil, posibilităţile de îmbu­ lizarea cadrelor. La laminoa­ vele de for muncitoresc de
ani dc existenţă, iar între­ dicat fanfarelor Pentru in­ nătăţire a calităţii sînt foarte re. subliniau vorbitorii, co­ conducere a întreprinderii, n-
bările din domeniul cultural- terpretarea oferită, juriul i-a largi Abaterile de la disci­ m itelui de direcţie trebuie să dunarea reprezentanţilor sid
artistic au primit răspunsuri acordat calificativul de exce­ plina tehnologică, calificarea acţioneze îndeosebi pentru ac­ rurgîştilor a exprimat hoL>-
prin crnt şi vers, care au lent. necorespunzâtoare a unor ca­ celerarea dotării sectoarelor rîrea tuturor salariaţilor din
dezvăluit autentice talente. Notabilă a fost participarea dre, lipsa de exigenţă a con­ de finisare calitativă, introdu­ marele combinat hunedorean
Reprezentanţii satului Boiţa, în concurs şi a cîtorvn că­ Din nou în faţa microfonului, de dota aceasta In afară de concurs, proaspăta promovată trolului, slaba preocupare a cerea unor procedee moderne de a înlîmpina gloriosul se­
mine culturale printre care in etapa a doua a concursului de muxicâ populară „Steaua fără nume - Floarea din gră­ cercetătorilor şi specialiştilor de control a calităţii, ridica­ micentenar al partidului cu
ciştigâtori ai concursului, au dină", Iulia Dânilâ din Aninoa sa, in virstâ de numai 15 ani, a incinta! publicul prin eviden­
cele din Cimpa, Sâlaşu de s-au soldat cu importante rea exigenţei controlului şi succese de mai înaltă valoa­
oferit spectatorilor un reuşit Sus, Iscroni şi Bâniţa. Ele ţierea unor certe calităţi artistice. Foto : IOAN ŞEU pierderi de metal şi rebuta- autocontrolului pe întregul re Ia progresul m ultilateral
program artistic. ne-nu oferit In tîln ui plăcute rea la beneficiarii din ţară flux al fabricaţiei. al patriei.
Şcoala - teren favorabil de Cupa „16 Februarie“ Tenis de cîmp
Cupa „8 Mai“ la fotbal
In sala clubului sindicatu­ făşurat pe echipe şi in d ivi­ România-Cehosfova-
lui C.F.R. Petroşani s-a des­
afirmare a performanţei sportive drul m anifestărilor sportive închinate sărbăto ririi a­ făşurat a patra ediţie a Cu­ dual Partidele au fost echi­ cia (tineret) 5-2
Com petiţie tle m are anvergură, organizată in ca­
librate şi atractive. Iată cite­
niversării sem icentenarului p artidului, Cupa „8 M ai" pei „16 Februarie" la tenis va rezultate tehnice i mjşca- şi 5-0
Sportul hunedorean. aido­ firmarea sportului e posibilă ţia profesorului de educaţie angrenează în întrecere toate echipele de fotbal de masă şl şah, intre echipe­ re-depou 2-1 ; I.T.A.-atelier Sala de sport Constructo­
ma celorlalte domenii ale vie­ şi în şcolile celelalte, în li­ fizică, de la strădania şi p ri­ din jud eţu l Hunedoara, îm p ărţite In trei grupe. In le reprezentative ale grupe­ de zonă 2-1 ; mişcare — I.T.A. rul din H unedoara a găz­
ţii sociale, se înscrie cu ma­ cee mai ales. Sînt edificatoa­ ceperea sa prezent sint in curs de desfăşurare m eciurile din lor sindicale de la mişcare, 1/2— 2 1/2 ; mişcare — atelier duit, tim p de două zile, în .
juscule în saltul nostru ge­ re în acest sens datele fu r­ — Ceea ce ne-aţi spus se grupa în tii, care cuprinde echipele divizionare Q tîln ire s am icală in te rn aţio ­
neral conferit de construcţia nizate de tradiţia baschetba- referă la şcolile fără program Pin5 acum s-au disputat partidele A u ru l Brad — depou, I T.A., atelierul de zo­ de zonă 2-1 ; depou — I.T.A. nală de tenis de cîm p d in tre
socialismului. Succesele cu listicâ de performanţă la L i­ special rle educaţie fizică, dar M ureşul Deva 2-0 ; C.F.R. Sim eria — M in eru l Telîuc nă. revizie şi C.E.D. 2-1. lo tu rile de tineret ale Ro­
care justificat ne mîndrim ceul „Avram lancu" din Brad care, aşa cum etalau exem ­ 5-1 şi V icto ria Călan — M in eru l G h eiar 3-0. Astăzi La tenis de masă, întrece­ Cîştigătoare pe echipe a m âniei şi Cehoslovaciei, care
s-au dezvoltat în terenul fer­ (prof. Vladislav Mocanu), de plele dum neavoastră, pol fo r­ va avea Ioc m eciul Ş tiinţa Petroşani — M in eru l L u ­ rile s-au disputat sistem tu r­ fost declarată formaţia de­ s-a desfăşurat In sistem ul
til al unei puternice şi diver­ evoluţia constant bună a e ma cadrul a firm ă rii şi dezvol­ peni. înving ăto arele din cele 4 partide se vor Sn ti Ini neu individual, cu desemna­ poului, care a clştlgat 6 din „Cupa C alea“.
sificate baze de masă, temei­ chipei de volei divizionare a tării perform anţei sportive. in data de 21 februarie a.c., după cum urm ează : A ­ T in e rii tenism eni rom âni,
nic consolidată organizatoric Liceului din Simeria (prof O- Să ne referim in citeva cu­ uru l Brad — C .F.R. Sim eria şi V icto ria Călan co rea campionilor pe grupe. 9 partide. â căror vîrstă m edie este
şi material, în cadrul a 259 de vidiu Brînzâ) şi de afirmarea vinte şi la şcolile sportive, După 21 de partide, primele La individual, locul tntll a de 18 ani, aşa după cum
asociaţii sportive. Ca pondere baschetului divizionar şcolar care prin însăşi m enirea lor câştigătoarea m eciului restant. trei locuri au fost ocupate de revenit Iul Nicolae Crlstoeea aprecia şl a rb itru l principal,
numerică, asociaţiile sportive la Liceuj „Decebal" Deva cultivă perform anta. In 25 m artie a.c. vor intra in întrecere şi echipele Ion Dulâmiţâ. Vaier Şerbâ- (I.T.A.). Gheorghe Radu, nu s-au in­
şcolare deţin întiietatea. Un (prof. Adrian Caprini). Aces­ — Da, în acest mediu pu­ din grupele a Il-a şi a 111-a. nescu şi Ion Hîndrea. tim id at de cartea de vizită
număr de 156 de asociaţii te rezultate în sportul şcolar tem vorbi de succese remar AUREL SLABII a oaspeţilor, cîştig&tori ai
sportive fiinţează în şcolile de de performanţă se pot expli­ cabile obţinute în cele două întrecerile de şah s-au des­ „Cupei G alea" — ediţia 1070
toate gradele din judeţul Hu­ ca prin mai multe aspecte. şcoli sportive de la Petro­ şi, datorită unei bune pre­
nedoara Şcolile pot şl trebu­ Dar explicaţia esenţială rezi­ şani şi Deva. Din panoplia g ă tiri fizice şi psihologice.
ie să fie mediul afirm ării şi dă în interesul şi pasiunea trofeelor, care confirmă per­ In tr-u n stil de Joc m odern,
dezvoltării performanţei. Dar, profesorilor de specialitate, formanţele, se detaşează suc­ cu am elio rări evidente ale
date mai semnificative şi niai conducerilor şcolilor, organe­ cesele m icilor schiori de la La stabilirea „reţetei optime“, Mureşul Deva mai are de lucru serviciilo r şi voleiurilor,
convingătoare vom afla din lor locale colaboratoare la Ş.S. Petroşani, obţinute sub şi-au surclasat adversarii.
convorbirea noastră cu proî. organizarea şi desfăşurarea îndrumarea profesoarei V ir­ Echipa I (D , H ărădău — T.
Mircea Mlron, vicepreşedinte activităţii sportive. Altfel nu ginia Peterfi. Urmează apoi M arcu ) a cîştigat cu scorul
al Consiliului Judeţean pentru se poale explica de ce în mu­ echipele divizionare şcolare Duminică dimineaţa, pe sta­ de stadiul actual, nesatisfă­ te de vedere vom privi şi re­ că reţinem pe Înaintaşul Ro­ de 5-2, ia r echipa a Il-a
educaţie fizică şl sport, pro­ nicipii Sn care există nume­ de volei, handbal şi baschet dionul „Cetate" din Deva. e­ cător, de pregătire a echipei zultatele de pînâ acum. Sco­ man şi fundaşul dreapta Ne­ (V . Sotiru — G . Neacşuj
fesor coordonator al activită­ roase şcoli de toate gradele conduse cu bune rezultate de chipa locală Mureşul a sus­ Mureşul a susţinut pînâ a­ rurile, fiind nefavorabile, de­ meş. Fârâ emoţiile de care a cu 5-0.
ţii de educaţie fizică şi sport ca Hunedoara şi Petroşani, în profesorii Mihai Bânulescu, ţinut un nou meci de v e rifi­ cum patru meciuri, realizînd monstrează câ cele trei capi­ fost copleşit parcă, şl tinârul IOAN VLAD
în cadrul Inspectoratului şco­ oraşe ca Haţeg şî Orăştie, nu Stelian Popescu, Tiberiu care. în compania diviziona­ următoarele scoruri : 1-1 cu tole ale pregătirii nu sînt în- Marian ar putea evolua dacâ
lar judeţean. se Afirmă sportul şcolar de Drâgan (Ş.S. Deva) şi Lia Ba- rei B, Vagonul Arad. Fiind Dacia, la Orăştie, înfrîngere câ satisfăcător însuşite, mai şl-ar îmbunătăţi viteza de Baschet
reacţie şi de alergare. Fraţii
ales ultimele două — orien­
vorba de prim ul meci în faţa
— Este cert faptul că în performanţă Hunedoara a a­ rabaş (Ş.S Petroşani) Cu toa­ suporterilor deveni în anul cu 2-0 la Hunedoara, eu Con­ tarea tehnico-tactică şi omoge­ Cugerean n^au spus prea m ul­
structorul ; înfrîngere cu 2-0
şcoli sc desfăşoară o intensă vut in doi ani la rînd echi­ te aceste succese, nu se pon­ 1971, dar mai ales de ve rifi­ la Brad, cu Aurul ; Infrínge­ nizarea. Antrenorii Leughel şi te. Din păcate, slab a evo­ Ş. S. DEVA — GRUPUL
activitate sportivă tic masă. pe şcolare divizionare de vo te spune că şcolile sportive carea şi aprecierea valorii le cu 3-1 la Deva, cu Vago­ Adam au o explicaţie pentru luat lancu, la care nu se mai ŞCOLAR PROFESIONAL
au dat totul în activitatea
Ne interesează, insă, cum a- lei şi baschet, dar n-a reuşit noilor veniţi în sînul echipei nul Arad Aşadar, insucces slaba orientare în joc a jucă­ poate invoca scuza tracului REŞIŢA
reaslă activitate tic masă să le menţină, să continue lor. Se aşteaptă mai ales a- — cei de la care se aşteaptă total. Dar. nu numai după a­ torilor : lipsa terenului pen- sau a debutului. Aşa câ vom 89-90 (46-32)
firmnren şi în alte discipline,
poale genera în performan­ succesele promovării. în cele deficitare ca rezerve un aport substanţial în reali­ ceste slabe rezultate se poa­ ti-u antrenamente, accesul pe mai aştepta pînâ cînd Mure­ In prima parte a jo ­
ţă ? La ce nivel şcolar, per­ Aceasta denotă în primul zarea performanţei promovă­ te judeca echipa Meciurile gazon fiind interzis din mo­ şul Deva va găsi „reţeta" e­ cului, gazdele au avut mai
formanţa are teren mai fer­ tind că orele de ansamblu de cadre. Un însemnat loc în rii în „B" — apare legitim de verificare nu urmăresc în tive de protecţie. Aceasta ar chipei care s-o facă fericită. mult iniţiativa, conducînd la
til tle afirmare şi cum puitc sportiv, ca formă de masă a dezvoltarea de viitor a spor­ interesul cu care a fost ur­ principal rezultatele, ci sta­ explica şi neomogenitatea e- Pe ea şi pe noi. In alcătui­ un moment dat cu cîte 10
ii accelerată realizarea ei ? practicării şi teren dc de­ tului şcolar de performanţă îl mărită. de citeva sute de diul de pregătire fizică şi echipei Oricum, cu expli­ rea acestei reţete va trebui puncte, iar la pauză scorul
pistare a valorilor, nu se ocupă Liceul de educaţie fiz i­
— Faptele concrete, practi­ desfăşoară la nivelul cerinţe că şi spori din Deva, care va spectatori, această partidă. tehnico-tactică a echipei Ia caţii nu se ajunge la ţelul să se judece lucid cu cine se era în favoarea lor: 4C-32,
co in şcolile noastre demon­ lor, la nivelul impus de nor avea un cuvînt greu de spus M ulţi. însă, dacă nu chînr un moment dat. omogeniza­ urm ărit ! Dar la aceste defi­ va porni la drum, m enţinîn- In repriza secundă, oaspe­
strează elocvent că perfor­ mele şcolare. Impulsionarea, ca şi secţiile cu program toţi spectatorii au părăsit cienţe se mai adaugă şi va­ du-se în lot numai jucătorii tele profită de faptul că e-
manţa sportivă se dezvoltă accelerarea obţinerii perfor special de la liceele din Ha­ rea formaţiei de bază •— ca­ loarea noilor veniţi, care nu necesari, fără a încurca pe ehipa gazdă nu luptă cu a-
prielnic în orice grad de şcoa­ manţei în şcoli trebuie, deci ţeg şi Orăştie. tribuna dezamăgiţi Nu nu­ pitol esenţial pentru Mureşul, se ridică decît în puţine ca­ nimeni — nici echipa, nici ceenşi putere ca în prima re­
lă. dar mai ales în cele cu să înceapă de la acest nivel, mai dc scorul înirlngerii (3-1 care include în lot multe e­ zuri peste nivelul mediocri­ antrenorii, nici fotbaliştii. priză şi dau dovadă de ner­
program special — şcolile al oici dc ansamblu sporliv, Convorbire consemnată de pentru Vagonul), ci mal mult lemente noi Din aceste punc- tăţii. Din cei văzuţi dum ini­ N. S. vozitate. prostind un joc mai
cu
puţin orientat spre coş.
sportive. Spuneam însă că a- de la preocuparea şi abnega­ N. STANCIU greşeli în apărare.