Page 59 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 59
DRUMUL SOCIALISMULUI 6 Nr. 5011 9 JOI 18 FEBRUARIE 1971 3
Pe urmele scrisorilor sosite la redacţie
VĂ RĂSPUNDEM Umanitarism
In Judeţul nostru — ca şl In
întreaga ţară — grija p entru ŞEFUL SI AJUTORUL FACEAU ABUZURI...
LA ÎNTREBARE săn ătatea oam enilor se bucura
de cca mal m are atenţie. P e n
tru salvarea vieţii şl refacerea
sânAtAţJI lor, slngete este un
m ed icam ent d e cca m al m are
Măria Clei, din Luncolu de Joa, ne scrie cfl recent însem nătate. P rin recru ta rea u Multe au fost scrisorile, se din depozit, ulei şl produse pe să sesizeze instanţa de jude
a născut un copil. A r vrea sft ştie cit tim p va bene nul num Ar m al m are de d o n a sizările, nem ulţum irile la a troliere, a folosit în mod a- cată.
tori onorifici, In anul 1370 s-a
ficia de program de muncă redus. realizat o depAşIr« a estim ări dresa activităţii depozitului buzlv mijloacele de transport Iată, deci, cum un şef şl
Programul de muncă reduc pentru alăptarea co lor cu peste 400 litri de stnge. de produse petroliere din Hu ale depozitului în scopuri ajutorul său, In loc să se
„M edicam entul viu* cate cu
pilului este de 9 luni. noscut de slderurglştl şi m i nedoara. Una dintre cele mai personale, transportînd lem preocupe cu toată răspunde
Nicolae Nicşa, din satul Sállate, ne scrie că este neri, do constructori şl eoer- recente ne Informa despre a ne, porci etc., din diferite lo rea de buna desfăşurare a
beneficiar de ajutor social. Dumnealui a lucrat In co gellclenl, care In situaţii d eose buzurile lu» loan Coşei (fost calităţi. punea la dispoziţia activităţii unităţii de care râs-
operativa agricolă de producţie circa 6 ani. A r vrea bite Işl oferâ reciproc o plcâ- şef al depozitului) şi Lauren- unor persoane particulare Dundeau, care Je-a fost în
turA de vlaţâ.
să ştie dacă poate beneficia de pensie din acest sec tiu Ţîrlea, locţiitorul şefului maşinile depozitului. Bineîn credinţată spre conducere,
Donarea de singo, acest act
tor. u m a n ita r şi patriotic s-a înce de depozit. „A u vîndut benzi ţeles, mîna dreaptă îi era a comit abuzuri, „confundă"
Deoarece stnteţi beneficiar de ajutor social, nu pu tăţenit şl la viitoarele cadre nă şi ulei din depozit la di jutorul său. I>aurenţiu Ţ îr întreprinderea cu propriul
teţi prim i pensie. Legea 27/1966. republicată In anul medii san itare ce s e pregătesc ferite persoane particulare, lea buzunar. Cum mai putea a
la Şcoala tchnlcA san itară din
1969, precizează clar : Beneficiarii de ajutor social nu Hunedoara. De curlnd, un n u au folosit în mod abuziv In urma acestor abuzuri, vea târlA morală loan Coşei
pot opta pentru pensie. m ăr de 82 d© elevi şl eleve al mijloacele de transport ale să tragă Ia răspundere pe sa
acestei şcoli au donat o parte loan Coşei a fost destituit
Un cetăţean din Dobra, ce locuieşte pe strada VI- din slngete lor, sem n al unei depozitului în interese perso din funcţie Iar dosarul cu lariaţii din subordine care
Ue Noi, nr. 5, doreşte fiă publice un anunţ In coloa înţelegeri depline a m enirii pro nale" etc., etc. — glâsuia scri actele de cercetare a fost pre greşeau, cînd el, şeful, comi
fesiei alese.
nele ziarului nostru. soarea. tea fapte necinstite ?
Anim atorii acestui gest sînt luat de procuratură, în vede
Pentru a vă putea Îndeplini dorinţa, vă rugăm să elevele fruntaş© tn muncA şl în Cercetată cu sprijinul Comi rea continuării cercetărilor. Deşi tot mal rare, aseme
ne comunicaţi numele şl adresa dv. exactă. Acelaşi văţătură M arla M unteanu, Crlş- tetului municipal de partid In măsura în care faptele Iul nea aspecte am mai semnalat.
răspuns este valabil si pentru Marla Slmoc, din ora ca Ghcţea, Melania Trlfu, G eor Hunedoara scrisoarea s-a do loan Coşei şl Laurenţiu Ţ îr Sperăm ca cel prezentat în
geta Slanclu, Mira Marton, Le-
şul Lugoj. tlţla Purear, María P etroş şl Al vedit adevărată. Intr-adevăr, lea se vor adeveri în conti aceste rînduri să aibă ecoul
Lucian Paianfl, din Hunedoara, ar vrea să ştie ce tele. loan Coşei a vîndut benzină nuare. procuratura urmează larg pe care-1 dorim.
In fotografia
a s
alăturat A,
condiţii se cer pentru a urma şcoala profesională de pecto de la d o narea de slng© e-
oficiant sanitar. Pentru a urma cursurile ocestel scoli fcctuatA la aceastA şcoală.
este necesar să fiţi absolvent al scolii generale şl să
aveţi vîrsta de cel puţin 20 de ani Dr. AUREL AITONEANU u a („7 Noiembrie*)i ANINOA-
Ştefan Tomoni, din Clopotiva, ne spune că a lucrat, medic inspector CINEMA SA : Sezon m ort — seriile Trăite, văzute,
(„M uncitoresc");
PARO-
I-li
după ce s-a pensionat pentru lim ită de vîrstâ, circa ŞENI: Străinii („Energia“) ;
9 luni In decurs de 3 ani. C ititorul ar vrea să ştie PETRILA : In flecare seară la
dacă această perioadă o poate adăuga la dosarul de D E V A : ŞArada („P atria“): ora IL („M uncitoresc“); VUL
(„M uncito
CAN ;
Sentinţa
pensionare. T lffany m em o ran d u m („A r resc") ; URICAN1: Alfa-Rom eo intimpiate
ta*); SLMLKIA: Profesorul in
Da, puteţi prezenta O ficiului de pensii Deva actele fernului („Mureşul") ; HUNE şi Jitlicta („7 N oiem brie“) ;
5n care se dovedesc lunile de muncă prestate de dv. DOARA: Omul din Slcrra („Si- UARUATENI : Călătorul cu PE C IN D ?
baga) („6 A ugust"); ORAŞTIC:
Cu cit va creşte pensia rămîne să se stabilească. rierurglslul"); CALAN: Mayer- Ultimul m ohican („P atria“) ; In incinta cooperativei agri
llne — seriile l - n („ii iutile“) ;
Florica Feraru, din m unicipiul Hunedoara, a soli GHELAIt: F erestrele tim pului Jocul care ucide („F lacăra“); cole de producţie din Lftpuş-
citat sprijin pentru procurarea unui medicament. Vă („M inerul“); PETROŞANI: S e G E O A G lU -nA l: Subiect pen tru ote era plnA m al acum cltva
o schiţă;
H A Ţ E G : in arşiţa
tim p o batoză de treierat. Fi
informăm că dorinţa v-a fost îndeplinită. Urmează chestrul de pcisoanA şi Dege nopţii („P o p u lar“) ; BRAD :
\ ' tul de fler („7 N oiem ind aealzatA secţia dc m ecan i
să vă prezentaţi la farmacia nr. ă din Hunedoara b rie“) ; LUPENI : Medicul Pom ul do Crăciun („Slcaua zare aA o ridice, au venit doi
pentru a Intra în posesia medicamentului dorit. In Prestigiu cîşti- Pasiunea kilometrilor de la asIgorArl („Cultural“) ; roşie“); GURABARZA: Ocolul m eşteri şl de necaz au fAcut-o
bucAţl. Apoi au plecat. La vi
(„M inerul“); ILIA: Sl&pfn pe
ziua cînd vă veţi prezenta la farmacie e bine Bă a- LONEA : H lbcrnatus („Mino sltua(!e („L um ina“). ra aetuaiA, batoza este un
rul“); Clnd 3© arată cucu v ea
veţl Ia dv ş) buletinul de Identitate. m o rm a n dc fiare (care au mal
Florea P-, din m unicipiul Hunedoara, ne scrie că gat prin muneă răm as). Mal d eg rab ă zici că
are copii de vîrstâ preşcolară. Fiind în serviciu îm In Incinta sediului C.A.P. LA-
puşnlc s-a m u tat în tre p rin d e
preună cu soţia, copiii stau. In cursul săptămînli, In Se înscrie neîndoios Intr-o aşa-zisâ pa rea do colectam a metalelor.
afară de duminică, Ia creşa din localitate. C ititorul Magazinul „Prichindelul*, din Hunedoa siune a kilom etrilor felul major în care RADIO Po cind vor veni m ecanizato
ar vrea să ştie dacă mai trebuie să plătească taxele ra, se bucură din plin de aprecierea cum îşi desfăşoară activitatea comunistul Ma rii sA ridice fiarele rAmase,
că, dupA cum 9e vede, cu b a
comunale pentru ei dacă sînt Ia creşâ Taxa pe care părătorilor. Toţi acei care U vizitează tei Moraru — şofer la sectorul minier toza au rezolvat-o 7 t
PROGRAMUL I: 6,00 De In 6,00
o plătiţi la creşâ nu este numai pentru taxele comu râmîn plăcut impresionaţi de buna a- Muncelu Mic. Pentru omul acesta, mun Ja 9,30; 0,30 Odâ Umbli ro m ân e ;
nale. ci pentru m ultiplele în g rijiri ce II se acordă co ca înseamnă pasiune şi afirmare De aici 10,00-11,1)0 lîmlslunl-lecţll p e n 1 0 ,0 0 Retrospective pe traseele cin CADOURI
provizlonare, ordinea în angajarea şl pre
p iilo r în zilele cînd părinţii lor sînt la serviciu Cum zentarea m ărfurilor, cît şi de atenţia decurg şi cuvintele frumoase, aprecierile tru lucratorii (Jiu agri cin alu lu i; 10,05 Argeşule, Argeşel Nu de p u ţin e ori l-a fost dat
copiii nu stau tot tim pul acolo şi ou dom iciliul cu cu care sînt p rim iţi şi serviţi de către pozitive care sînt, ta urma urmei, cea cultura. Sisteme intensi — cintece populare; 10,30 Clubul gestionarului Va9lle Rahovea-
ve dc cultură a viţel de
dv., taxele comune se plătesc, indiferent că în tim mai înaltă răsplată a eforturilor. vie şl m asurile indicate călătorilor; 11,05 ClntA Nicolae Ni- nu, de la m agazinul do su b
ţescu; 11,15 Din {firile socialiste;
produse dtu piaţa Devei, să
pul săptămânii sînt duşi snu nu Ia creşâ colectivul de lucrători condus de respon „Bine ar fi ca toate maşinile să ajungă pentru m odernizarea p ro 11.30 Ansam blul nrtlstlc „Doina" gAseascA p„ pervazul tejghelei
sabilul Marcel Agrigoroaie.
Vasile Oancea, din Geoagiu. ar vrea să ştie dacă pe m îini sigure ca ale lui Moraru al ducţiei In plantaţiile ac al arm atei; 1 2 ,0 0 Form aţia F reddy undo serveşte clto un... ca
Dalta; 12,10 Un Interpret şi rolu
tu ale;
există o hotârire în care să se precizeze că se apro Marcel Agrigoroaie a îndrăgit munca nostru I" — spunea inginerul V irgil Iga, 18.00 Emisiunea In limba ma- rile sale ; Ludovic Spless; 12,30 dou. CumpArâtorii care vin
bă transferul unui angajat de la o unitate la alta comercială de la o vîrstâ fragedă cînd şeful sectorului m inier Ce vor să sinte ghlarA ; Melodii populare; 13,00 R adiojur aici ullâ la plccaro sA-şt In
porlm oneele cu bani. Recent,
pentru a se apropia de familie. Dumnealui face na a păşit pentru prima dată după tejghea. tizeze aceste cuvinte? Nimic altceva 18.30 La volan — em isiune nal; 1 3 ,1 0 A vanprem ieră cotidia soţii R ahoveanu — spunem
pentru conducătorii auto ;
nă;
14,00
13,22 Rebus m elodii;
veta deoarece lucrează In o unitate ce se găseşte la Era prin anul .1955, an din care nu a mal decît că Matei Moraru, şofer de peste 18.30 Viaţa literară ; Com pozitorul sAptftmlnU; Glusep- astfel pen tru cA gestionarul
esto aju tat şl d© cAtre soţia
o distanţă de circa 45 km de casă. Recent a găsit un părăsit nici o zl această meserie. De Ia 19,05 Congresul al IX-lca al pe Tartlnl; 14.10 CIntece populare sa, E caterlna — au gA9 (t d o
U.T.C. ;
post corespunzător pregătirii dumnealui la o între vînzâtor a fost promovat responsabil de două decenii la Muncelu Mic, ştie să-şi 10.20 1001 de seri — em isiune de dragoste; 15,05 Pe noi trepte uă portm o n ce avind In ele
îngrijească maşinile în aşa fel încîl ele
de progres şl civilizaţie; 15,25 M u
prindere ce are sediul la numai 3 km de locuinţă magazin, dovedind cu prisosinţă că me să depăşească „vîrsta" pentru care au p en tru cel miel ; zica de e s tra d a ; is.AS Clntec© dc sum e d e loo miel. O dală
1 400 lei, al(A dală su m a do 800
Nu există o asemenea lege. In legea 1/1970 ee men rită această promovare. fost construite de la început. Din 1951 19.30 T elejurnalul de seară ; loan Chlrescu; 16,oo R ad io ju rn al; lei şl 3 verighete do au r !
20.00 R om ânia ’71. Azi — Ju
pe traseele
16.20 Retrospective
ţionează însă că transferul de la o unitate la alta se In fruntea colectivului din care fac şi pînâ în prezent a lucrat pe numai trei deţul Mehedinţi ; cincinalului; 16.30 Muzică uşoarfl; „Cadourile" lAsaie au fost
poate aproba în anumite condiţii, ca : apropierea de parte şi lucrătoarele lulia Chelaru, Eva maşini, dar Ie-a exploatat cu multă grijă. 20,25 Film serial „Vidocq" (X I); 16.50 Publicitate radio; 17,00 An restituit© pfigubaşilor flc p e r
sonal, fie prin organele dc m i
familie etc., însă de aceste prevederi dv. nu puteţi be Pop, Zorica Biro şi altele, Marcel Agri- 20,50 Volei m asculin : Steaua- tena tineretului; 17,30 Concert de liţie ale m unicipiului Deva.
Ata
Alma
Burevcslnik
neficia întrucit nu sînteţi de loc rupt de familie. Nu goroaie a luptat zi de zi pentru o bună A parcurs drumul Muncelului încă de pe (Cupa cam pionilor e u ro muzică p opulară; 10.00 Orele sc
rii; 20,00 Tableta de seară; 20.05
mai cit vă deplasaţi şi faceţi cele A ore de serviciu aprovizionare şi servire a cumpărătorilor. ’ vremea cînd se lucra la redeschiderea peni) ; Zece melodii preferate; 20,39 Bi Ş l T O T U Ş I CE N U M E
sînteţi plecat de acasă. în restul tim pului locuiţi cu Datorită muncii susţinuta a reuşit ca Sn minei, transportînd materiale, primele 21.20 Ciclul <1© filme d o cu m en juterii muzicale ; 20,55 Ştiinţa la A U ?
tare dc m ontaj „Planeta
familia. anul 1970 să desfacă prin acest magazin agregate miniere şt prim ii oameni acolo se grăbeşte“ ; „Spre ul zl; 21,00 Melodii lirice: 21,23 P.C.R. CAlAlorll caro m erg cu a u
N. PANA1TESCU confecţii, tricotaje şi încălţăminte pentru sus, în vîrf de munte, unde avea să e- tim ul u n g h er al planetei; — 50, Consem nări de Radu Vasl- tovehiculele spre Petroşani au
copii în valoare de peete 12 500 000 lei. xlste mai tîrziu un important obiectiv 22.00 Tclc-dlv©rllsmenl; llu; 21,30 Revista şlagărelor; 22,00 şansa d e a trece prin clleva lo
22,45 T elejurnalul de noapte;
calităţi caro au cile douA d e
E o plăcere să discuţi problemele comer al Judeţului nostru. Că maşinile pe care 23.00 Închiderea emisiunii. R adiojurnal; 22,30 Pentru m ag n e num iri I De pildă : pc tabla
ciale cu Marcel Agrigoroaie. Dînsul este a lucrat el au rezistat m ult mai bine, ne-o tofonul d u m n eav o astră : recital Indicatoare scrie Slniâ Măria
Orlea. Iar pe borna kilo m etri
M ary G ardcn; 22.55 M oment poe
spune un exemplu i maşina pe care o
Moment emofionanf întotdeauna bine documentat în privinţa are în prezent are la bord mai mult de tic; 23,00 Concert d c muzică u- că Slntâmftria Orlea. Tot aşa:
m ărfurilor care vor fi mai m ult solici
Bâicştl po una şi Bncşli pe
tate în sezonul următor, a m ărfurilor 366 000 km şl i s-a făcut o singură repa Şoarfi: 0,03—6,00 E strada nocturnă. alta ; Clopeia pc o tablă şl
Intr-uita din zilele trecute, la iat prin a-l m ulţum i destoinicu noi care vor apare. De altfel, în flecare raţie capitală, In loc de trei cît prevede Clopca pc bornă. D enum irile
<Ulr$iuil unei ture de. serviciu, lui ceferist pentru prestigioasa Cursuri pentru acc9tca de două feluri fac pc
ceferiştii staţie» dm Drad s au activitate d esfăşurata Iu cel 34 an este trim is la contractarea fondului norma. cel care călătoresc sA nu 5i|o
Adunai In sala dc festivităţi. dc ani, urlndu-1 viaţa lunga, de marfă pentru anul următor. Comunistul Morara şi-a propus să pre prin ce localităţi au trecut.
S ărbătoreau un m om ent de o să n ătate şl fericire. Şl lotuşi, necsie localliAţl au
deosebită sem nificaţie şl em o — Nu m l-aş fl pu tu t închipui Prin felul cum ştie să muncească atît lungească durata de funcţionare n S.R - cunoaşterea con num o precise. De cc Ic sill-
ţie. După 34 de Aitl dc muncit vreodatA cA despărţirea de m u n pe linie profesională, cît şi pe linie ob ului său, pe parcursul a încă doi ani din cltn 7
depusă la calea ferata, loan ca e atlt de grea şl copleşitoa ştească, Marcel Agrigoroaie s-a înconjurat N. PALTIN
Faur, $cful staţiei, ieşea la p en re — a spus loan Faur. Şl nici actualal cincinal — lucru de care slntem ducerii tractorului
sie. nu v-aş putea vorbi acum d e de stimă şi respect, fiind un exemplu VIND CASA, încălzire cu
Despre activitatea şefului dc spre satisfacţiile şl bucuriile po demn de urmat pentru toţi lucrătorii din siguri că va reuşi, avînd în vedere re gaze, Hunedoara, str. Avram
slaţlc nu vorbit In cuvinte e care ml le-a oferii m u n ca de zultatele grăitoare de pînâ acnm.
logioase D um itru Oşvnt, Im pie zl cu zl In cel 34 de ani... comerţ. Măsura ca fiecare inginer, lancu, nr. 8, apartament 11.
gat dc m işcare, Vlorcl Mucca, tehnician, m uncitor fn ate
Impiegat d p mişcare, şl Avram OCTAVIAN TUDOREl SILVIU NEAG C. AOANB lier sau şef de fermă şi PRONOEXPRES
lovn. noul şef al staţiei C.F.R.
Brad. Fiecnre vorbitor a în ch e impiegat de mişcare inspector comercial Deva sector din unităţile agricole
să cunoască conducerea VIND DACIA 1 100, Deva. Rezultatele concursului
tractorului are im plicaţii Telefon 7 15 35. din 17 februarie 1971 r
pozitive. Ea vizează, in p ri Extr. I i 3, 31, 7 17 I
Amendăm pe cei vinovaţi sau „Principiile“ responsabilului mul rlnd, controlul calificat VIND CASA ŞI GRADINA, 30. 28.
asupra calităţii lucrărilor a
Fond de premii : l 559 653
gricole pe care te efectuea
ză mecanizatorii. Apoi, per
3 ha teren, aproape de co
mite, ca la nevoie — în ca muna Marginea. Informaţii, lei. Extr. a Il-a t 29, 6. 45,
13, 1.
amendăm că aşa ne place... comerţ, berea „Cazino", fa conducerea T.A P.Ll Cind pective să poată înlocui cu Burerlu, Lugoj, str. Unirii nr. Iei. Fond de p re m ii: 910 536
zuri fortuite — cadrele res
15 minute
cu clnevia
din
Deşi de curînd apărută în
2, telefon 11 23.
competentă mecanizatorii.
am Intrat la bar erau deja
bricată la Craiova, se bu
cură de un renume bun în pregătite sticle pentru a fi Apreciind importanţa a
conducerea
rîndul consumatorilor şi sei-vite unor clienţi. Afară, cestei măsuri, experimentale
Staţiunii
Cartierul Stufit din Hune nu prea gravă. Cetăţeanul major Gheorghe Topoliceanu cum în alte restaurante, alte lăzi stivuite aşteptau Geoagiu a şi trecut la apli
să ia drumul meselor.
De
doara. In bufetul cartierului loan Rad a achitat amenda îşi va prim i răsplata cuvenită bufete nu se prea găseşte « ce n^am fost serviţi ? Ne-a carea ei în viată. In pre
mai m ulţi consumatori ser pentru , abaterea sâvîrşitâ şi — ne informează Comitetul am pornit luni seara spre explicat responsabilul Nico zent, cursul pentru cunoaş Se caută păgubaşii
restaurantul „Perla Cetăţii".
vesc la mese. La una dintre şi-a văzut de treburi. Dar municipal de partid Hunedoa Era ora 20,15 cînd ospătară lae Leu : terea conducerii tractorului,
«•le. loan Rad (Bd. Dacia, abia de aici începe... abuzul ra — iar cetăţeanului loan ne-a întrebat ce dorim. — După principiile mele organizat la această staţiu
bloc ICI. ap. 41) cu doi pri- sergentului major Gheorghe Rad i se va recupera suma — Bere. nu am dorit să servesc ne, este frecventat de 22 L a sediul Inspectoratului cei de aur ; iar în diferite
rteni beau bere. loan Rad ţi Topolîceanu. Am spus mai de bani reţinută abuziv — Cazino, da 7 astâ-seară bere ci numai vin tehnicieni, şefi de ferme şi m iliţiei judeţului nostru se locuri, diferite sume dc
e un picior rezemat de par sus că el îşi notase datele Din partea celor chemaţi — Da. şi alte băuturi. Dar dacă sectoare, muncitori perma află multe obiecte găsite în bani, portmonce şi multe
tea de jos a mesei (tip bu personale din buletinul lui să aplice prevederile Decretu — Un m om ent vă rog... unii au insistat... Recunosc, nenţi şi muncitori din ate diferite locuri, unele dintre altele.
fet) In momentul acela din loan Rad. Deci, trece la ac- lui nr. 153|/1D70 se cere o răs 51 a plecat spre o masă nu trebuia să procedez ast liere. Durata pregătirii este ele deosebit de valoroase, Este de necrezut cum pă
magazia bufetului (!) apare un pundere majoră, de adevăraţi la care se servea responsa fel... de două luni şi Jumătate (1 dar ai căror păgubaşi nu gubaşii nu-şi pun problema
ivii, care îi atrage atenţia apărători ai legii. Pentru că bilul împreună cu orches Deci. aici guvernează ianuarie — 15 martie). se arată. In gara Simerin găsirii lor. Dacă vă numă
ji I R. să aibă o ţinută co Decretul 153/1970, ca toate tra. A revenit a i răspun „principiile" dumnealui, nu Cursul se va desfăşura şi a fost găsit un c la rin e t; pe raţi printre ei, adresaţi-vâ
i îspunzâtoare şi să nu mai Radiografia legile ţârii noastre, apără sul : regulile comerţului. Oare se în continuare, pregătind o şoseaua Simeriei cineva a ofiţerului de serviciu de la
•tea cu picioarele rezemate de demnitatea şi onoarea cetăţe va găsi cineva să i le rea nouă serie din rîndul tehni pierdut 4 perechi de panta I M.J. Hunedoara-Deva. Nu
• naşă (Civilul era sergentul nilor şi este incompatibil cu — Nu mai avem bere 1 mintească ? Noi aşteptăm 1 cienilor şi inginerilor din loni de pufoaică noî-nouţi, de alta. dar azi-miinc nu
major de m iliţie Gheorghe aplicarea lui abuzivă. Dorind eă ne convingem domeniul cercetării. cu eticheta pe ei ; în Câlan mai au loc obiectele găsite
’opoliceanu. Ce căuta tn ma unui caz de adevăr am revenit peste C. SANDU 8-a găsit o pereche de cer în camera destinată lor.
gazia bufetului ? Rămîne de C. IGNAT
- tabilît). Oamenii îi răspund
• i-i lase în pace şi să se
plimbe mai departe. Jignit ţlnne. întocmeşte un proces-
acest răspuns, sergentul ţara! de Ia Vîrtop, situată
major cere ajutorul altui... verbal de contravenţie Iul Ia 1 200 m altitudine şi cu trecînd de 5 m înălţime. gheţari de Ia Focul Viu.
mrgent major, Gheorghe V la loan Rad, prin care îl amen FRUMUSEŢI ADÍNCURILE APUSENILOR o lungime de 300 m. Stra Aici se află poate cea mai Borţigul, peşterile Isbun-
dează cu 600 lei, pentru că
dim ir (care era în uniformă „a refuzat să se legitimeze, tul de gheată veşnic, de 20 ciudată formaţiune din îm dici, îngerilor, Igriţa, Moanîi,
şi se afla tot în magazia bu controlîndu-l s-a găsit bule cm grosime, ce acoperă părăţia subpămînteanâ a Avenul din Şesnri (de 100
fetului !), în sensul de a-i tinul asupra sa". Peste 5 zile M unţii Apuseni constituie ş.a. In interiorul sălii cen lii, terase, lacuri, cascade, pardoseala sălii este un fe peşterilor ; una dintre sta m adîncime) şi Avenul Ne
onduce pe cei trei Ia biroul un adevărat muzeu speolo trale, prin lumina cernită prin vegetaţia bogată in nomen microclimatic origi lagmite prezintă o uimitoa gru (de 110 m adîncime),
• îctoristulul de m iliţie pen mai încheie un proces-verbal gic Dintre cele peste 100 ce pătrunde pînâ aici, se ză numeroase elemente nordi nal. In sala mare putem re imagine a trăsnetului lo
aceluiaşi loan Rad, prin care
tru a-1 legitima. Săritor la de peşteri cunoscute pînâ resc nenumărate stalagmite ce, alpine şi subalpine. In admira două rînduri trans vind tnrla unei biserici. Peştera Neagră (Cuculcu),
olicitarea colegului său, ser- ÎI amendează cu 1000 lei, în prezent aici. unele nu-şi dc gheaţă, care aprind in lungul cursului superior al Frumuseţi necunoscute a- Huda Iui Papară (de 2 022
„a
deoarece contravenientul
entul major Gheorghe Via avut a comportare jignitoare găsesc asemănare în nici o neguri seinteieri tremurătoa Văii Sighiştelui, afluent al versale de stalagmite, unele dâpostesc şi peşterile cn m lungime) şl altele.
ţi im ir îi conduce pe cel trei ce- faţă de lucrătorul de m iliţie, altă regiune de pe glob. re. dinei o imagine de măreţ Crişului Negru, se deschid
tlţe n f la locul Indicat. In atrâgîndu-l-se atenţia să nu Cine nn a aii2it de feeri şi feerie. aproximativ 30 de peşteri,
biroul sectoristului oamenii ca peşterâ-gheţar de la In Peşlera Pojarului Po dintre care se remarcă în
prezintă buletinele de Iden stea cu picioarele pe masă Scărişoara, care prin m inu liţei, din vecinătate, remar mod deosebii peşterile Mă PROBE CONVINGĂTOARE
s-a exprimat urît".
titate. Sergentul major In ci natul complex al Impresio căm o excepţională îmbră gura şi Corbasca
vil, Gheorghe Topliceanu, îşi Două procese verbale în nantelor sale form aţii de căminte concreţionarâ. T i Situată pe malul sting al Se ştie că animalele înzes experimentat efectele muzicii prinzâtor i plantele „tratate“
notează datele din buletine, tocmite Sn mod abuziv Pe gheaţă şi calcar este soco puri variate de form aţii cal- Crişutui Repede, in M unţii trate cu sistem nervos mai asupra unor plante de baltă. muzical au crescut cu circa
iirâ să încheie în prezenţa ambele, sergentul major tită ceo mai reprezentativă caroose parcă şi-au dat în- Pădurea Craiului, Peştera evoluat reacţionează la exci Hydrile, una din aceste plan 50 la sută mai m ult faţă de
'»amenilor procese verbale de Gheorghe Topoliceanu men peşteră (monument al natu tîlnire aici ; stalactite, sta Vîntului, în lungime de tanţi sonori. Melcii, aricii, te. are avantajul că frunzele plantele martor, prezentînd
contravenţie I Ieşiţi din biroul ţionează „contravenientul re rii) din România. Această lagmite. coloane, form aţii 6 000 m. este a doua ca d i urşii, caii la manej, maimu sale conţin celule transpa un frunziş mai des şi orga
sectoristului, oamenii se urcă fuză semnarea", deşi acesta peşteră sculptată în calcare perlate, agregate de cristale mensiune din ţară, după ţele ne oferă probe convin rente. Oferind zilnic plantei ne mai viguroase.
i ^ autobuz pentru a se de nici nu le-a văzut, fiind în jurasice, situată în sudul grupate în forma unor a- peştera Topolniţa din Podi gătoare. un concert matinal de 25 de Procesul fiziologic petrecut
plasa în oraş. In momentul tocmite în lipsa lui, la cîteva masivului Bihor, adăposteş devâralc candelabre. Bogă şul Mehedinţi In numeroa S-a pus problema dacă e- minute, cercetătorii au avut nu e încă clarificat. Se pare
£nd autobuzul se pune în zile după incident, iar un te un gheţar cu o suprafaţă ţia inepuizabilă de forme şi se porţiuni, pereţii şi ta fectelc muzicii nu se prelun surpriza să constate la m i însă că vibraţiile sonore me
mişcare, unul din cei trei martor întîm plător (loan de aproxim ativ 5 530 mp şi structuri, risipite cu dărni vanele galeriilor sînt îmbră gesc şi asupra plantelor, care croscop că sub acţiunea mu lodioase, între anumite lim i
strigă ceva la adresa sergen Blîndu) le-a semnat ulterior cu un volum care oscilează cie în cele mai ascunse col caţi. pe suprafeţe înlinse, după cum ştim nu sînt în zicii se produce o accelerare te de frecvenţă şi intensita
tului major Gheorghe Vladi datei încheierii I între 40 000 şi 55 000 mc. ţuri. constituie o adevărată în cruste albe de gips cris zestrate cu sistem nervos. a mişcărilor citoplasmntice, te, produc excitaţii în proto-
mir. Acesta opreşte autobuzul Să mai amintim că pentru Intrarea Sn peşteră (la circa comoară atît pentru specia talin. In timpul şi după prjmul care revin la normal după plasmă, în urma cărora spo
şi îi invită din nou pe cei a sustrage atenţia superiori i 200 m altitudine) se face listul cristalograf, cit şi pen Tot în M unţii Pădurea război mondial, cunoscutul încetarea audiţiei. reşte sim ţitor activitatea asi
încurajaţi de aceste rezul
*rei la biroul sectoristului. lor săi, a conducerii serviciu printr-un aven adine de 40 tru turist. Craiului se află şi peştera savant indian J. Bosc a con tate. cercetătorii au extins milatoare a cloroplastelor şi,
Dă un telefon la m iliţia mu- lui m iliţiei m unicipiului Hu m, care comunică cu o sală Cetăţile Ponorului (com Meziad, cu galerii suprapu sacrat m ulţi ani de cercetare experienţele asupra unor plan în genei^al. întregul metabo
lism al plantei.
licipiului Hunedoara, de unde nedoara şi pentru a fi con mare, circulară, prin inter plex de peşteri carstice, si se şi cotloane întortocheate efectului muzicii asupra plan te mai evoluate, cum ar fi
telor şi a ajuns la concluzia
'ine o maşină care îi trans firmate de această conducere, mediul căreia se asigură ac tuat în M unţii Bihorului, la ce alternează cu săli inten mimoza, slăbănogul şi crăi N-ar fi exclus ea, în mă
că plantele au un sistem de
portă la sediul m iliţiei. loan sergentul major Gheorghe cesul în celelalte săli. O noid-vest de localitatea Cim- se conducere a excitabilităţii, ase ţele. oferindu-le drept i »-o- sura în care se va verifica e
'Iad este amendat cu 300 de Topoliceanu încheie procese seric de galerii, ca „Maxim peni) sini poale cea mai Nu de mult. cercetătorii mănător sistemului nervos grani muzical un vechi cîn- ficienţa acestei metode pe li
lei, Sn conformitate cu De le verbale cu dale diferite, Pop", „Palatul Sinzienii". cu măreaţă apariţie a fenome au descoperit în Ţara M oţi nie agrotehnică, să radiofi-
cu sumă de amendă diferită, forme concreţionare frumoa nelor carstice din România, lor în apropiere de cătunul In 1953. după douăzeci de ani tec indian, melodios, inter câm ogoarele, transmiţînd în
cretul 153, art. 2, lilera b fiecmt? dimineaţă de orimâ-
deşi se referă la acelaşi om se, leagă intre ele nume prin imensul porlal ogival Casa de Piatră, o adevărată de tăcere, aceste lucrări au pretat la vioară.
Aici ar trebui să se înche şi la aceeaşi faptă I roase săli. ca „Biserica", inalt de 74 m. prin cei 2 000 bijuterie a lum ii subterane ; fost reluate de un colectiv După un oarecare timp s-a vnrâ şi vară un concert de
ie o întîmplare, Sn aparenţă Abuzul comis de sergentul „Biserica nouă". „Catedrala" m lungime presăraţi cu fa- Peştera Minunată sau Ghe- de cercetători indieni care au constatat un fenomen sur- muzică stimulatoare de creş
tere.