Page 6 - Drumul_socialismului_1971_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4998 • MIERCURI 3 FEBRUARIE 1971

C U

din ju d e ţu lu i

trefulul efectiv da animal®, al partidului nostru In lunile tuaţll din alte Judeţe, ne-am luate măsuri hotArite pentru vitatea Comltetulnt judeţean, dori aâ nu n® mei tntflnlm meni din Bucureşti nu va pu­
desigur, fârâ a renunţa la noiembrie şl decembrie anul gtndlt să Introducem şl un ca suprafeţele Irigate sA fie problema bunel pregătiri a în viitor cu unele din proble­ tea soluţiona mai bine pro­
ceea ce avem, ci pornind de trecut sînt menite sâ ducă la venit minim pe care l-am sta­ utilizate în mod corespunză­ cadrelor la toate nivelurile mele care s-au ridicat aici — blemele care se ridică In fie­
la efectivele de car® dispu­ o mai bunâ organizare şi fo­ bilit le 300 de lei. Am con­ tor. In aceastâ privinţa nu ocupe un Ioc principal. cum este, de pildă, acea a care judeţ decît organele lo­
nem. Aceste programe vor losire a forţelor pe care le a­ statat Insă că în judeţul Ia­ trebuie sA se aştepte ca totul Ne aflăm In prezent într-o pieselor de schimb — pentru cale respective.
din 1970, este neasigurarea cu trebui sâ fie urmArlte zl de vem în cooperativele agrico­ lomiţa In nici o cooperativa sA vinA de la Bucureşti ; a­ etapă nouă de dezvoltare a că sînt probleme care depind, Am acordat acestor orga­
seminţe de soiuri corespunză­ zi, spre a asigura ca în cin­ le şi. în general, în agricul­ nu s-a vorbit de 300 de lei. ceasta este o sarcină a Comi­ României. Aceasta impune pînâ la urmâ, de felul In ca­ ne multe atribuţii şi mergem
toare, de înaltft productivitate. cinalul actual sA obţinem o tura. M-aş referi, In primul tetului Judeţean, a direcţiei îmbunătăţirea activităţii noas­ re organele agricole lucrează în continuare pe linia lărgirii
Aceasta este valabil atît la cotitura în înnoirea efective­ rînd, la crearea consiliilor in- In cooperativele unde am agricole Judeţene. Fiecare în­ tre în toate domeniile, cere Sînt create toate premisele ca acestora, dar trebuie sâ fa­
fost, mi s-a vorbit de un ve­
grîu, cît şi ia floarea-soarelui, lor de animale. Cu 1 500,1 700, tercooperatlste. Desigur, şi în nit de 000 lei lunar In zo­ ca, permanent, cel care sînt cerinţele de aprovizionare cem In acelaşi timp ca în ac­
Şi, intr-o anumita măsură, şi 1 800 sau chiar 2 000 kg de viitor, unitatea de bazA a otehnie, de 500-600 lei la cul­ treprindere de stat şi coope­ chemaţi să-şi construiască în tehnico-materlalâ să fie re­ tivitatea tuturor orcanelor
rativa trebuie sA se preocupe
la porumb; de asemenea, a« lapte de vacA — şl aceasta la producţiei agricole va r&mtne turile de cîmp — şl acesta de folosirea sistemului de iri­ mod conştient viitorul lor să zolvate în bun® condiţii, por- noastre de partid şi de stat,
ceasta problema se pune (n cooperativele care asigurA o cooperativa, InsA, aşa cum a numai ca plata imediata, ur- gaţii. Este necesar să revedem aibă posibilitatea de a lua nindu-ae, desigur, de la folo­ a consiliilor populare sâ in­
mod deosebit şi In legumicul­ furajare bunâ — nu vom pu­ demonstrat experienţa între­ mînd ca la sfîrşitul anului — şi vom revedea — siste­ parte la rezolvarea tuturor sirea raţională şl Judicioasă tervină îmbunătăţiri continue,
tura, unde, In general, obţi­ tea obţine progresul necesar. prinderilor agricole de stat, venitul să se ridice de fapt mul general de construcţie a problemelor privind conduce­ a mijloacelor existente. sâ se perfecţioneze metodele
nem recolte mici. Cu 3 kg, cu 3,5 kg sau chiar pentru o bunâ specializare şl la 1 000, 1 200, 1 400 Iei Junar irigaţiilor, spre a întâii mal rea vieţii economice şl sociale In Ialomiţa, la un tractor şi stilul de muncă. Vrem sâ
Fireşte, s-au stabilit un şir cu 4 kg de lînA la o oaie nu profilare a producţiei — atît şl chiar mal mult. Desigur a­ a ţârii. Cunoaşteţi atenţia pe revin 80 de hectare şi se poa­ uşurăm şl sâ simplificăm si
de masuri în vedere® rezol­ vom putea spune câ avem de cereale, cît şi animaliere cestea sînt rezultate bune; de mult răspunderea fiecărei co­ care o acordă Comitetul Cen­ te spune că în aceastâ pri­ mnl mult Jecâturile cu primii
operative şl întreprinderi de
vării acestei probleme. Este rezultate corespunzătoare In — pentru a asigura folosirea altfel un venit de 1 400-1 500 stat pentru folosirea terenu­ tral, partidul nostru, consul­ vinţă avem totuşi o situaţie secretari, cu preşedinţii con­
însă necesar ca toate organe­ acest sector. De asemenea, cu raţionala şi cu randament su­ lei lunar este egal cu salariul rilor irigate. Canalele şi sis­ tării neîncetate a oamenilor bună. Dar de ce oare nu luăm siliilor populare; aceştia .tre­
le agricole, toţi specialiştii, consumurile încA mari de fu­ mediu din industrie, ceea ce temul principal de irigaţii muncii, a întregului popor a­ mâsuri pentru a repara bine buie să poată avea mai ope­
fiecare întreprindere de stat raje pentru obţinerea unui perior a pAmîntulul şl a mij­ arată că într-adevâr Judeţul trebuie să asigure apa nece­ supra tuturor problemelor ca­ mijloacele cu care trebuie să rativ legătură cu Consiliu) de
şi cooperativa ¿a înţeleagă kilogram de came de porc şl loacelor financiare este ne­ Ialomiţa a obţinut o serie de sară, dar folosirea acesteia re privesc prezentul şi viitorul strlngem griul şi porumbul 7 Miniştri, cu Comitetul Execu­
ca problema seminţelor nu de pasâre nu vom putea asi­ ceser «a unim eforturile co­ realizArl importante, aslgu- .trebuie sâ o hotărască, pînâ patriei. Noi pornim de la Este adevărat câ, in trecut, tiv, spre e asigura mai multă
poate fi lăsata la voia fntlm- gura o creştere simţitoare a operativelor. Aceete consilii rînd permanent In bani un la urmâ, cooperativa, între­ faptul câ, în conditiunile în mecanizatorii se preocupau promptitudine în rezolvarea
plârii. Nu trebuie sa se aş­ producţiei noastre de came. intercooperatiste, în cadrul minim de 500-600 sau chiar prinderea de stat cu specialiş­ rare clasa muncitoare, ţărăni­ mal mult de hantri şi mai problemelor complexe care se
tepte ca doar de la Ministerul cârora se păstrează Indepen­ 800-900 lei lunar şi creînd tii săi, fârâ sA se aştepte ca mea, intelectualitatea puţin de producţie ; acum, ridică Trebuie sâ înţelegem
Agriculturii, de la Direcţia latA de ce cred câ este ne­ denţa fiecărei cooperative, au astfel condiţii pentru a se pu­ cineva dinafarA sA vină sA luat destinele în propriile dacă vor pierde 300 de kg cu toţii câ soluţionarea pro­
generala agricola sau de la cesar ca Judeţul Ialomiţa, fo­ tocmai scopul de a asigura o tea desfăşura mal bine acti­ Ie facâ această treabă. De mîini. trebuie să fie create şl de griu se va diminua în blemelor .care se pun în toa­
nu ştiu ce organizaţie produ­ losind specialiştii buni pe ca­ amplasare mai judicioasa a vitatea de producţie. altfel, la sfîrşitul acestei luni formele organizatorice cores­ mod corespunzător şl venitul te sectoarele cere fiecăruia la
cătoare de seminţe sâ vina re (1 are, sâ elaboreze împre­ culturilor spre a putea să Stabilind minimul garan­ vom avea o conferinţă pe punzătoare pentru participa­ lor; aceasta II va determina locul său de muncă răspunde­
soluţionarea problemei. Asi­ ună cu conducerile întreprin­ cultivăm grîu], porumbul, tat la 300 Iei, am avut ţarâ cu privire Ia Irigaţii, un­ rea organizată, la toate nive­ să repare la timp maşinile, re. multă pricepere, o preo­
gurarea seminţei corespunză­ derilor de stat şl cooperati­ floarea-soarelui, legumele In In vedere ca şl mem­ de vom examina pe larg toa­ lurile, a oamenilor muncii, la sâ asigure strlngerea în în­ cupare susţinută pentru bunul
toare trebuie sa intre 8n pre­ velor, un program propriu în locurile cele mai corespunză­ brii cooperativelor mal slabe te aceste probleme. soluţionarea problemelor dez­ tregime a recoltei. Dar cu a­ mers a] activităţii, pentru ri­
ocuparea fiecărui producător. care sA prevăd A ce trebuie toare. sâ folosim mai bîne ca­ sA aibB totuşi un anumit ve­ voltării societăţii noastre. ceasta nu se rezolvă pe de­ dicarea bunăstării tuturor oa­
El, producătorul, — şi nu ce! fAcut, de c® sprijin are ne­ drele de specialişti, mijloace­ nit lunar, ca statul sA le vlnB Am Irigat pînA acum o su­ Mi-a făcut o deosebi­ plin problema. Consider câ menilor munclî. Aceasta es­
din Bucureşti, de la centrul voie din partea ministerului, le de mecanizare. Vom putea în ajutor, acordîndu-le avan­ prafaţa însemnată şi ne pro­ tă plăcere să ascult aici re­ este necesar ca Comitetul Ju­ te problema centrală a acti­
de judeţ sau din altă parte — pentru a rezolva această pro­ face astfel investiţii mal efi­ suri lunare pînâ cînd ele vor punem sA realizăm peste un latările despre felul în deţean să organizeze în fie­ vităţii partidului nostru. (A­
răspunde de ce fel de sâmîn- blema deosebit de Importan­ ciente ; nu va mal fl nevoie reuşi sd-şt asigure o dezvolta­ milion de hectare în cincina­ care se desfăşoară adu­ care an, prlntr-o comisie ju­ plauze puternice, prelungite).
ţa pune în pâmînt. Fiecare ta şi hotâritoare pentru dez­ sâ se construiască în flecare re corespunzătoare. Minimul lul în care am intrat, să a- nările generale aln coopera­ deţeană. un control riguros a­ Nu aş dori, tovarăşi, să mă
unitate, consiliul ei de condu­ voltarea agriculturii noastre. unitate şl IngrAşâtorii de acesta poate tnsâ creşte, fi­ ■jungem deci Ia aproape două tive, despre modul în care se supra felului cum s-au făcut opresc asupra problemelor si­
cere — atît al întreprinderii De asemenea, trebuie să ne pord şi maternităţi ş®,, d se ind diferenţiat pentru fiecare milioane hectare suprafaţă dezbat problemele în consi­ reparaţiile maşinilor agricole. tuaţiei internaţionale. Cunoaş­
de stat, cît şl al cooperativei preocup® în mod serios dez­ va putea trece la o profilare, cooperativă; el poate fi de irigată. Intr-adevăr, în legă­ liile cooperativelor ale între­ Dispunem astăzi de toate teţi cum a acţionat şl acţio­
agricole —. specialiştii respec­ voltarea legumiculturii — ca­ ceea oe va Ieftini investiţia, 700, de 900, de 1 500 lei lu­ tură cu aceasta se pun pro­ prinderilor de stat şl de me­ condiţiile şi posibilităţile pen­ nează partidul şl guvernul ţă­
tivi au datoria sa cunoască re în Ialomiţa are o ponde­ ÎI va spori efid®nţa economi­ nar sau chiar mal mare, în bleme deosebite ; trebuie sâ canizare. Va trebui sâ acor­ tru a realiza reparaţii cores­ rii noastre pentru a-şi aduce
ce s&mînţa sa punâ şi în ce re însemnata. Se poate oare că. Prin consiliile Intercoope­ funcţie de rezultatele activi­ luăm toate măsurile, sâ ne dăm în continuare şi mai punzătoare, La sfîrşitul anu­ contribuţia la dezvoltarea co­
cantităţi ; ei înşişi trebuie să admite ca în legumicultura, ratiste se creeazA deci con­ tăţii concrete din unitatea preocupăm serios de execu­ multă atenţie organizării a­ lui trecut am luat un şir de laborării cu toate tarile so­
hotărască cum sa acţioneze unde avem aproape peste tot diţiile necesare pentru a ridi­ respectivă. Nimic nu poate tarea lucrărilor, dar, în ace­ cestor adunări generale, acti­ măsuri pentru a asigura pie­ cialiste. la întărirea unităţii
in aceasta privinţă. terenuri Irigate, sA obţinem ca organizarea şl gradul de împiedica cooperativele care laşi timp, este necesar sâ asi­ vităţii consiliilor de condu­ sele de schimb necesare, s-au mişcării comuniste, a tuturor
Este necesar sa luam toate producţii de 12-14 000 kg pe specializare al cooperativelor au posibilităţi sA acorde un gurăm folosirea în condiţii cere ale cooperativelor şl ce­ stabilit — nu în general, ci forţelor antilmperiallste. De
cît mal bune a terenurilor
măsurile ca (judeţul Ialomiţa ha 7 Desigur, Justificări se agricole la nivelul întreprin­ venit lunar oricît d® mare, irigate. Aceasta cu atît mai lor intercooperatiste, participă­ în mod concret — răspun­ asemenea, cunoaşteţi activita­
— ca de altfel şl celelalte Ju­ pot aduce multe, dar fârâ o derilor d® stat Doresc sâ a- corespunzător cu rezultatele mult cu cît costurile lucră­ rii tuturor cooperatorilor la deri şl măsuri precise, inclu­ tea partidului şl guvernului
deţe ale ţării — sâ-şi asigure producţie de 25-30 000 de kg rât câ nu numai cA nu vom obţinute In producţie. rilor sînt foarte mari şi tre­ stabilirea căilor de dezvoltare siv pentru întreprinderile Mi­ ţârii noastre pentru a dezvolta
toată sămlnţa de care are la ha nu se poate vorbi de o avea nimic împotrivă, ci vom In cadrul consfătuirii s-au buie sâ le recuperăm printr-o a fiecărei unităţi. Vorbind nisterului Agriculturii care relaţiile cu toate statele lumii.
nevoie. De altfel, în cadrul legumicultura avansata, care saluta cu toţii acel® coopera­ ridicat şl unele probleme le­ producţie suplimentară. Vom despre stările de lucruri din pot şl trebuie sâ contribuie In întreaga activitate interna­
mâsurilor organizatorice ce sâ asigure o anumită eficien­ tive care se vor lua la Intre- gate de minimul de cereale. analiza — şi probabil câ vom unele unităţi, mulţi s-au re­ mal mult la rezolvarea aces­ ţională considerăm câ acţio­
se prevăd pentru producerea ţă economica. Trebuie sâ ne oere — aşa cum au spus aici Şi aici este vorba de o limi­ ajunge la o soluţie accepta­ ferit aici la faptul câ „aşa tor probleme. năm în spiritul răspunderii
seminţelor, se porneşte tocmai gîndlm sA obţinem 35-40 tone unii preşedinţi — eu între­ tă minlmA, deoarece coope­ bilă atît pentru stat cît şi au primit sarcini“, câ „aşa Producem, desigur, şl ma­ faţă de poporul nostru, faţă
de la necesitatea ca unităţile şi chiar mal mult la hectar, prinderi de stat şl, mal ales, rativele care vor obţine recol­ pentru cooperatori — posibi­ au primit planul". Desigur, în şini noi, dar nu vom putea de naţiunea noastră, pentru
de stat şi cooperativele din dacâ vrem sâ facem într-a- dacA le vor întrece. (Aplau­ te mari vor putea acorda, din litatea de a trece la mărirea sistemul nostru existâ — ri ca într-un an, şl nici în doi, ca România sâ-şl asigure un
fiecare. Judeţ sâ-şi asigure în devâr o legumicultura înain­ ze). In fond condiţiile sînt a- producţia suplimentară cerea­ termenului de recuperare a trebuie să existe — o coordo­ sâ înlocuim toate maşinile ioc demn în sistemul ţărilor
totalitate sâmînţa de care au tata. Au fost stabilite în a- celeaşl atît In ce priveşte me­ le în plus.- De asemenea, co­ creditelor acordate în acest nare şi o unitate de conduce­ actuale. Combina „Gloria" — socialiste, în rîndul tuturor
nevoie pentru producţia agri­ ceastâ privinţă un şir de ma­ canizarea cît şl îngrâşâminte- operativele cu rezultate bune scop, de la 10-12 ani, la 14-15 re a judeţului, a întregii so­ de care s-a vorbit aid — va ţărilor lumii, ca stat inde­
colă şi, numai in mod cu to­ suri, dar deocamdatâ ele sînt le. Intr-un an-dd vor fl asi­ vor dispune de mai multe po­ sau 16 ani, cit va fl necesar ; cietăţi. Dar, în acelaşi timp, fi şi ea lntrodusA In dţiva pendent. liber şl stâpîn pe
tul excepţional, vor putea sâ doar pe hîrtie; producţiile în gurate condiţii asemAnâtoare sibilităţi pentru a asigura ca însă, principala calc nu este trebuie sâ înţelegem câ nu­ ani. Anul acesta se vor pro­ destinele Mie. (Aplauze fur­
se aprovizioneze cu sâmînţâ 1970 ou fost slabe, nemulţu­ şl !n ce priveşte numărul de membrii cooperatori sâ-şl aceasta, pentru că, chiar dacâ mai In măsura în care fle­ duce vreo 2 000 de astfel de tunoase).
din judeţele vecine. mitoare — şi trebuie sâ dis­ spedaliştl în cooperative. Prin cumpere direct pline. Noi am o sâ mărim la 18, Ja 20 de care unitate de producţie — maşini, dar pînâ Ia acoperi­ Am apreciat întotdeauna şi
' Doresc să arăt, în aceastâ cutăm lucrurile deschis, de­ crearea consiliilor Intercoope­ luat mal de mblt măsura de ani termenul de recuperare, cooperatistă sau de stat — rea necesarului — care pro­ apreciem câ, rezolvînd " în
ordine de idei, câ una este oarece pentru aceasta ne-am ratiste. specialiştii vor putea a organiza în comune bruta­ aceşti bani pînâ la urmă tot îşi va stabili ea Însăşi planul, babil se va ridica la 15 000­ condiţii bune sarcinile con­
problema creării de noi so­ adunat aici, spre a vedea ce fl concentraţi şl folosiţi mal rii — prin cooperativele de poporul nostru trebuie sâ-1 a- analizînd bine toate posibili­ 20 000 de astfel de combine — strucţiei socialiste în ţara
iuri— care poate fi rezolvată avem de făcut pentru lichi­ bine, aslgurîndu-se astfel pre­ producţie sau de consum — slgure, pentru câ el este pro­ tăţile şi mijloacele de care va mai trece un timp. PînA noastră, ne îndeplinim prin­
în anumite Institute — şi al­ darea lipsurilor existente. misa ca, într-adevâr, coope­ iar în cincinalul actual va prietarul acestor bunuri, stâ- dispune, acesta va fl un plan atunci nu trebuie sâ uităm cipala îndatorire de partid
ia este problema înmulţirii şi Dupâ cum vedeţi, în mod rativele agricole sA se poatA trebui sA ne propunem sA re­ pînul avuţiei naţionale. A­ real ; în acest caz nimeni nu că dispunem de circa 50 000 comunist, de portld care şi-a
asigurării permanente a se­ practic, atît în ce priveşte ce­ întrece pe picior de egalita­ zolvam definitiv această pro­ vem un anumit fond de in­ va mal putea spune că „aşa de combine mal vechi şl la asumot rolul de conducător
minţei necesare agriculturii. realele, legumicultura, cît şi te cu orice întreprindere de blemă. vestiţii pentru aceste lucrări ml-a spus directorul general care nu putem renunţa, aş­ al destinelor poporului şl na­
Toţi, sau aproape toţi cei în zootehnie, avem în faţa stat Avem, totodată, In vede­ Clnd am stabilit minimul şi va trebui sâ-1 gospodărim sau ministrul agriculturii*. tepţind altele noi ; trebuie să ţiunii noastre. Şl In viitor
prezenţi aici, vâ ocupaţi de noastrA un cîmp foarte vest re ca cooperativele agricole de cereale, am avut In vedere cît mal bine; dacă vom a­ Este necesar ca planul de luăm măsuri corespunzătoare vom face totul pentru înde­
agricultură ; sînt printre de activitate, un drum încâ sâ colaboreze cu întreprinde­ consumurile atît de Ia noi din corda fiecărei unităţi în par­ dezvoltare al fiecărei unităţi pentru a le repara şî a Ie plinirea acestei misiuni, vom
dumneavoastrâ mulţi specia­ lung de străbătut pentru a rile de stat, sA organizeze a­ ţară, d t şl, în general, din te credite pe 20 de ani* în­ să fie rezultatul hotărirll a- utiliza din plin. In Judeţul situa în centrul preocupărilor
lişti — şi cunoaşteţi bine că considera câ am obţinut re­ numite acţiuni comune şl lume, consumuri care nu tr-un fel se va uşura situaţia dunârll generale a cooperati­ dumneavoastrâ dnt peste şi eforturilor noastre dezvol­
dacâ nu vom asigura o înno­ zultate de care sâ fim mul­ chiar unele acţiuni de specia­ depăşesc, la pline, 150 kg. unor cooperative sau altora, vei ; numai acest plan va fi 4 000 asemenea maşini şl ele tare« cu succes a construc­
ire a seminţei la maximum ţumiţi. In definitiv, în Bă­ lizare — mai cu seamă în zo­ Stabilind această limită ne-am dar, In ansamblu, statul, so­ cu adevărat viabil şl va uni trebuie folosite. ţiei socialiste pe pâmîntul
3-4 ani, degeaba vom chel­ răgan se va putea spune câ otehnie, unde avem începu­ gîndlt, de asemenea, cA, o- cietatea noastră, nu va cîştiga, toate forţele pentru îndeplini­ In legătură cu act! vita tea României, ridicarea bunăstă­
tui banii pentru irigaţii, avem o recoltă bună de grîu turi bune. Aceasta va deschi­ datâ cu o anumita reglemen­ dimpotrivă, va pierde. Singura rea sarcinilor stabilite. Aceas­ organelor agricole s-au ridi­ rii poporului român. (Aplau­
mecanizare şi î.ngrâşâminte, numai atunci cînd aceasta va de într-adevâr calea unul tare, sâ reallzAm mai multa cale pentru a avea rezultate ta este, de altfel, una din ce­ cat, ' de asemenea, probleme ze prelungite).
pentru câ nu vom ob­ trece de 4 000 kg la ha în me­ progres mal rapid al agricul­ echitate, pentru câ, pînâ acum, bune este sâ obţinem produc­ rinţele de bazâ ale democra­ deosebit de importante. Mă Acţionînd în acest fel, noi
ţine rezultate corespunzătoare. die pe Judeţ Pentru pâmîn- turii în toate domeniile de unii cooperatori primeau de ţii sporite, să realizăm recol­ ţiei cooperatiste, ale însăşi aşteptam, să spun drept, la ne îndeplinim în acelaşi timp
Comitetul judeţean de par­ tul Bărăganului, 4 000 kg grîu activitate. douâ-trei ori mal mult grîu te mari pe toate suprafeţele dezvoltării democraţiei socia­ unele critici mal ascuţite la şi o îndatorire internaţionn-
tid, direcţia agricolâ Judeţea­ Ja hectar este chiar puţin. Cunoaşteţi că recent s-a sau porumb decît le trebuia, irigate. Aceasta ne va ajuta liste. adresa modului In care orga­ listâ, pentru câ numai în
nă, specialiştii, toate între­ Problema care o pun în faţa stabilit introducerea unui nou şi alţii nu primeau nici cît sâ sporim avuţia generală şi Este necesar sâ ne preocu­ nele agricole, Inclusiv minis­ măsura în care fiecare par­
prinderile de stat şi coope­ activului de partid, a specia­ sistem de organizare a mun­ aveau nevoie. Ţinlnd seama să creştem bunăstarea între­ păm mai mult de îmbunătă­ terul rezolvă problemele Poa­ tid comunist se identifică cu
rativele să înţeleagă că pro­ liştilor, a cooperatorilor este cii în cooperative, trecîndu-«e de experienţa de pînâ acum, gii ţâri. ţirea activităţii direcţiilor Ju­ te câ In judeţul Ialomiţa nu năzuinţele poporului din ca­
blema seminţei este hotârî- ca. pînâ Ia sfîrşitul cincina­ la brigAzt complexe şi la fo­ considerăm că trebuie sâ ]uâm Una din problemele impor­ deţene. Ele, de altfel, au fost sînt motive pentru asemenea re face parte şl îl conduce cu
toare pentru o producţie bu­ lului, să depăşim producţia losirea acordului global. Aces­ mâsuri pentru a asigura tutu­ tante în înfăptuirea progra­ recent reorganizate, s-au uni­ critici ; m-ar bucura dacâ aşa succes pe calea socialismului
nă — şi lor. în primul rînd. de 4 000 kg de grlu la hectar. te măsuri vor duce la o mal ror celor ce muncesc perma­ mului de dezvoltare a agri­ ficat cu unităţile Ministeru­ ar fi, deşi, dupâ problemele şl comunismului, el îşi înfăp­
le revine obligaţia de a se In Bârâgan, la porumb ne­ bună stimulare şl cointeresa­ nent în cooperativă şl execu­ culturii esţe asigurarea ca­ lui Industriei Alimentare, ridicate de vorbitori, nu aş tuieşte rolul său Istoric —
preocupa de asigurarea se­ irigat se va putea spune câ re a cooperatorilor în obţine­ ta lucrâri în sectoarele unde drelor necesare, atît de spe­ pornindu-se de la necesitatea putea spune câ nu sînt des­ naţional şl Interna ţ Ion al. (A-
minţelor de care au nevoie. obţinem o producţie bunâ a­ rea unor producţii sporite. sînt repartizaţi o aprovizio­ cialişti cu studii superioare şi ca cel care se ocupă de pre­ tule neajunsuri în activitatea plauza puternice, prelungii®).
Nu vreau sâ se înţeleagă tunci cînd vom trece de Este adevArat câ vechiul sis­ nare corespunzătoare pentru medii, cît şi de cadre califi­ lucrarea şi industrializarea organelor agricole din Judet-
cumva câ prin aceasta scu­ 5 000-5 500 kg Ia hectar. Re­ tem, care egaliza într-un a­ ei şi familiile lor. cate de mecanizatori, de mun­ produselor agricole sâ aibă şi Infâptuirea sarcinilor mari Tovarăşi
tesc de răspundere ministe­ zultatele cooperativelor al că­ numit sens veniturile, nu era Este necesar sâ creăm con­ citori pentru sistemele de i­ răspunderea pentru felul în ce revin agriculturii cere, de In încheiere, aş dori aâ *-
rul Am discutat cu cadrele ror reprezentant! au vorbit stlmulatoriu. Prin acordul diţii pentru a asigura de lu­ rigaţii şi în general pentru care se asigură producţia ne­ asemenea. îmbunătăţirea ac­ trag atenţia asupra faptului
din minister, vom mal discu­ astâzt aici arată câ este pe global, prin sistemul nou de cru cooperatorilor şl în peri­ producţia agricolâ. Este ne­ cesară dc cereale, legume, tivităţii organelor şi organi­ că ne aflăm tn ajunul lucră­
ta, ele au răspunderea şl vina deplin posibil sB se realizeze organizare a brigăzilor com­ oadele cînd nu «înt activităţi cesară ridicarea cunoştinţelor plante tehnice. Era şi este cu zaţiilor de partid. Am auzit rilor agricole de prîmâvarA,
lor pentru situaţia de astăzi acest lucru. Dar trebuie să plexe, veniturile fiecărui co­ agricole. Astăzi, pe ţară, un agricole ale întregii noastre totul anormal ca fabricile de cu satisfacţie câ avem în co­ câ mal afat doar cfltev® «fip-
— dar. dacâ vom aştepta ca ne punem întrebarea f de ce operator, ca şl ale mecaniza­ cooperator lucreazA circa ţărânimi. Avem unele rezul­ zahăr şi conducerile acestora operativele din Judeţ organi­ tâmtad DÎnâ la începerea lor.
numai ministerul sâ rezolve în situaţia unor cooperative torilor — inclusiv ale pre­ 120-130 zile, uneori nici atît. tate bune în această privinţă sâ lucreze doar 4 sau £> Juni zaţii de 200, 300 şi chiar 500 Este necesar aâ n® concen­
problema, nu o vom soluţio­ alăturate, una obţine 5 200 kg şedintelui de cooperativa şi In comparaţie cu un munci­ dar, faţă de sardnile pe care pe an, dar sâ nu se preocupe membri de partid, deci orga­ trăm Imediat asupra măsuri­
na corespunzător. Ia nivelul la ha, Iar alta 2 500 7 Se deo­ directorului de staţiune de tor, un cooperator lucreazA ni le propunem în actualul aproape de loc de ceea ce se nizaţii mari. câ In general ele lor o® ®® Impun tn această
cerinţelor de astăzi. sebesc oare condiţiile clima­ mecanizare — vor fl le­ doar, aproximativ, o treime cincinal, trebuie sâ acordăm întîmplâ cu cul/tura sfeclei Joacă un rol tot mal impor­ privinţă, sâ acţionăm astfel
Aceeaşi situaţie existâ şi în tice, sau sînt alţi factori ca­ gate nemijlocit de rezultate­ din timpul posibil. Deci, exis­ acestor probleme o atenţie de zahăr. Avem în vedere ca tant In viaţa unităţilor agri­ oa lucrările de primăvnrâ şi
zootehnie. Aşa cum au arătat re împiedică obţinerea de re­ le producţiei. Cu cît fiecare tâ în această privinţa o mare mult mal mare decît pînâ in viitor conducerea fabricii cole respective. Este necesar întreţinerea culturilor sâ se
unii tovarăşi aici, şi dupâ colte bune 7 Analizînd mai oooperator va obţine mai rezervâ de forţă de muncă, acum. Se Impune să asigurăm de zahăr sâ răspundă nemij­ ca toate organizaţiile noastre desfăşoare în bona condiţii.
cum cunoaştem cu toţii, rase­ temeinic lucrurile vom vedea multe tone de legume, de de creştere a productivităţii o mai bunâ pregătire a in­ locit şi să urmărească felul de partid din unităţile coope­ Dupâ cum au spsa mulţi to­
le de animale pe care le a­ câ, în aferâ de unele cazuri grîu, de porumb la hectar, muncii sociale şl sporirea a­ ginerilor, în aşa fel îneît a- în oare se tac lucrările pen­ ratiste şl de stat sâ pună în varăşi ald, se pare eâ însâ-
vem nu sînt de natura sâ asi­ excepţionale, cum au fost i- cu atît vor creşte veniturile vuţiei naţionale. DacA cele ceştla sâ vină în agricultură tru sfecla de zahăr, sâ acor­ centrul activităţii lor realiza­ mln ţârii® d® toamnă se pre­
gure o creştere simţitoare a nundaţ ile In anumite zone — sale. Sînt din acest punct de cîteva milioane de cooperatori cunoscînd temeinic ce înseam­ de asistenţă tehnică şi aju­ rea directivelor Congresului zintă bîne; avem perepecti-
producţiei, mai cu seamă la totul stâ în felul în care se vedere posibilităţi nelimitate ; ar lucra circa 300 zile anual, nă agricultura, ştiind sâ folo­ tor cooperativelor şi unităţi­ al X-Iea, a hotărârilor plena­ ▼® bnm®, dar pentm a le
bovine şi ovine. L® pâsâri executa lucrările, în modul de cine va munci cu bune rezul­ cit se lucreazA în medie in sească în mod corespunzător lor care produc sfecla de za­ relor Comitetului Central pri­ tranaptme în realitate «te
s-au luat unele măsuri şi muncă din cooperativele sau tate. va putea sA cîştlge mult, industrie, ar creşte în mod mijloacele cu care este ea în­ hăr. La fel se pune proble­ vind agricultura ; se Impune, necesar sA §® desfăşoare o
problema se ponte rezolva întreprinderile agricole de — dar fârâ muncA, sâ nu considerabil productivitatea, zestrată. Toţi specialiştii care ma şi pentru alte plante teh­ de asemenea, ca şl Comitetul muncă susţinută p® ogoare
mai rapid. La porci, am im­ stnt respective. dăm nimănui nimic. Cel care ar spori venitul şl avuţia na­ se pregătesc pentru a lucra nice. precum şl în viticultu­ judeţean de partid a& acorde din partea tuturor — şl a-
portat rase mal bune — şi va lucra mai bine şi va obţi­ ţionala a patriei noastre. Sâ în agricultură vor trebui sâ ră şi în alte sectoare. In fe­ mai multă atenţie soluţionă­ est® principala sarcină
în urma mâsurilor luate au Aşadar, la porumb trebuie ne zece tone de grîu Ja hec­ ne imaginăm cu cît ar creşte primească In cursul şcolari­ lul acesta vom folosi mai bi­ rii operative a unor proble­ P® oare trebuie să o înde­
plinim.
început sâ se simtâ rezulta­ să ne propunem ca, în 1975, tar să primeascA, de pildâ, de pe aceastâ baza bunăsta­ zării cunoştinţele necesare ne forţele pe care Je avem me legate de activitatea în
tele, deşi nici în acest sector media pe judeţ sA depăşească trei ori mai mult decit cel rea ţărănimii şl a întregii spre a-şi putea îndeplini în în fiecare Judeţ şl pe întrea­ cooperative. Desigur, avem Am (fiseotst In cadrul con­
n-am putea spune câ proble­ 5 000 de kg pe suprafeţele ne­ care a obţinut numai trei to­ ţâri ! Iată de ce este necesar, bune condiţii sarcinile ce le ga ţară, spre a ajuta efectiv rezultate pozitive, cunosc sfătuirii mult® probleme pe
ma asigurării unor rase co­ irigate, pentru câ în condiţii ne Ia hectar. Acestea sînt po­ ca în primul rînd sA ne preo­ revin. Este necesar sâ intro­ producţia — fără a mal aş­ munca bună a Comitetului cor® trebui® să le ducem la
respunzătoare. de înaltă pro­ de irigare fără o producţie sibilităţile pe care le oferă cupam serios de organizarea ducem principiul ocupării tepta ca produsele agricole Judeţean Ialomiţa, ştiu că bi­ bun sffrşît printr-o activitate
ductivitate. este pe deplin so­ de 0 000 de kg la ha nu este sistemul acordului global şi cit mai bunâ a activităţilor a­ posturilor prin concurs, re­ sâ vină de-a gata spre prelu­ roul Judeţean acţionează pen­ practică ooncretă. Dacă ne
rentabil sâ lucrăm ; nu me­
luţionată. rita să cheltuim 22 000 de ele sînt valabile în toate do­ gricole, sâ dezvoltam fermele nunţi nd la practica de a an­ crare Mâsurile stabilite nu tru a asigura realizarea în vom rezuma numai la hîrtil
de creştere a animalelor, sâ
Am vizitat zilele acestea cî- Ici pentru a iriga un hectar meniile agriculturii — în zo­ ’creăm diferite secţii de Indus­ gaja oamenii numai pentru sînt deci legate numai de o condiţii optime a sarcinilor nu vom ave® nici grlu. nici
ne
însămînţărf. Trebui® să
teva cooperative din judeţul de pe care sA obţinem în fi­ otehnie, legumicultura, viti­ trializare sau preindustriali­ câ au terminat o şcoală sau anumită reorganizare, cl ele trasate de Comitetul Cen­ apucăm cu temeinicie de
dumneavoastrâ ; cunosc, de nal 5 000-6 000 de kg porumb. cultură şl în producţia cerea­ zare a produselor agricole şi, o facultate. Dacâ vrem sâ nu­ pornesc de Ia necesitatea de tral ; dar un şir de problem® muncă, în fiecare unitate, să
altfel, multe cooperative şi In programul pe care Jude­ liera. Trebuie sâ aplicăm con­ totodată, sâ organizâm o serie mim un şef de fermă, el tre­ a apropia şi mal mult con­ puteau fl soluţionate mal ra­ renunţăm Io referate şl in­
din alte pârţi ale ţârii — şi secvent acest sistem pentru de alte activităţi spre a asi­ buie sâ ştie ce înseamnă con­ ducerea agriculturii dc pro­ pid, se putea acţiona cu mai strucţiuni. să rezolvăm prac­
pot spune câ realmente po­ ţul trebuie sA-1 definitiveze că el va face ca veniturile fie­ gura condiţii de muncă In ducerea unei asemenea uni­ ducţie de bază, de producţia muită operativitate pentru a tic problemele I Numai atunci
tenţialul nostru la taurine es­ pentru următorii cinci ani cărui cooperator, ale fiecârui tot timpul anului pentru toţi tăţi, şi numai dacă la concurs agricolă, de a-i acorda un asigura Înlăturarea unor nea­ vom obţine o recoltă bunâ —
te râmas în urmâ din punct trebuie sâ pornim de Ia con­ lucrător din agricultura sA cooperatorii. Aceasta este o reuşeşte sâ demonstreze acest sprijin mai puternic pentru junsuri. Nu vreau să mă re­ şl avem toate condiţiile pen­
de vedere biologic. Animale­ diţiile concrete ale Bărăga­ fie şi mai mult legate de creş­ cale deosebit de importanta lucru trebuie să-l angajăm a putea realiza în condiţii fer la cazuri concrete, dar tru aceasta. Sînt convins că
le pe care le avem consumâ nului şi, în funcţie de aces­ terea efectiva a producţiei. In pentru a ridica nivelul agri­ într-o astfel de funcţie. A­ mal bune sarcinile ce-1 revin. chiar printre problemele se­ organizaţia de partid jude­
mult. dar nu reuşesc şl nu tea, sA stabilim măsurile eco­ felul acesta vom crea condi­ culturii noastre, nivelul gene­ ceasta este, de altfel, valabil In judeţul Ialomiţa, mi se sizate aici sînt unele car® se ţeană, toţi comuniştii, toii co­
vor reuşi să asigure o creş­ nomice, organizatorice, de a­ ţii pentru creşterea produc­ ral de viaţa al ţărAnimii, pentru toate sectoarele de pare; ‘personalul direcţiei a- puteau rezolva cu forţe loca­ operatorii şl lucratorii din în­
tere rapida a producţiei. De sigurare a seminţei, de apli­ ţiei şl ridicarea, pe aceastâ pentru a realiza apropierea activitate. grîcolc se ridică la peste 500 le, ale Comitetului Judeţean. treprinderile agricole de stnt
aceea, este necesar să fie lua­ care a ştiinţei agrotehnice şl treptată a satului de oraş. Va trebui sâ luăm toate de oameni. Vă închipuiţi ce Este necesar ca organele şl şl de mecanizare, toţi specia­
te toate mâsurile pentru a tot ceea ce este necesar, neui- bazâ, a veniturilor cooperato­ creşterea bunăstării întregu­ mâsurile pentru pregătirea uriaşă forţă reprezintă aceas­ organizaţiile noastre de par­ liştii agricoli nu-şl vor pre­
tînd nimic, nici un factor ca­
îndrepta această situaţie. Ju­ rilor, inclusiv ale celor din con­ lui popor. (Aplauze puterni­ cadrelor, pentru îmbogăţirea ta I Fireşte, fiecare are atri­ tid sâ-şi îmbunătăţească şi cupeţi eforturile pentru n în­
deţul trebuie sA urmărească re poate sA concure la reali­ ducere—preşedintele, ingine­ ce, îndelungate). permanentă a cunoştinţelor buţiile sale, dar dorim ca ele activitatea, sâ fie mal re­ deplini în bune condiţii sar­
realizarea acestor mâsuri, să zarea unor producţii mari în- rii şi alte cadre — deoarece tuturor celor care lucrează În toţi aceşti oameni sâ fie mai ceptive. sâ acţioneze cu mal cinile mari pe care le nu,
nîbâ un program propriu în cît Judeţul Ialomiţa sâ de­ şl cîştigurile acestora trebuie TovarAşi, agricultură, întrucît pînâ la strins legaţi de producţie, să multă promptitudine în solu­ pentru a face din Judeţul Ia­
sA fie în raport cu producţia
această privinţă, fireşte, ea vină realmente un judeţ urmâ aceasta este problema ajute nemijlocit şl tn mod ţionarea diferitelor probleme lomiţa un Judeţ fruntaş în
parte integranta a programu­ fruntaş. Din punct de vedere medie realizata în cooperati­ In consfătuire s-a vorbit hotârîtoare. Putem realiza lu_ mai eficient unităţile din a- pe care Ie ridică construcţia agricultură. (Aplauze prelun­
lui naţional de dezvoltare a pedoclimatic, judeţul dumnea­ vă. Aşa, cum de altfel s-a a­ mult de lipsurile existente în crâri de irigaţii, putem asi­ cricultură. Pe acest principiu socîali.vtâ. Vom acţiona în gita).
zootehniei. Sâ nu aşteptâm voastră are cele mai bune preciat şi aici, noi conside­ domeniul activităţii de irigare, gura maşini şi îngrăşăminte s-a reorganizat, de altfel, şi continuare pentru lărgirea a­ Vă urez dumneavoastră, tu­
ca problemele sâ se rezolve condiţii şi aş dori ca la sfîr­ răm câ prin introducerea or mal cu seamâ în ce priveşte — dar dacă oamenii nu vor Ministerul Agriculturii. In­ tribuţiilor comitetelor Jude­ turor comuniştilor, tuturor lo­
de la sine, ci fiecare judeţ, şitul cincinalului sâ putem cordului global, prin noul sis­ folosirea suprafeţelor irigate. şti sâ le folosească cu price­ dustriei Alimentare, Silvicul­ ţene de partid şl a consili­ cuitorilor Judeţului Ialomiţa,
fiecare întreprindere de stat constata cu satisfacţie câ, tem de organizare a muncii Desigur, nu se poate spune pere, nu vom obţine ceea ce turii şl Apelor. ilor Judeţene populare, orăşe­ rezultate cît mni bune şi suc­
în cooperativa sc vor crea
şi cooperativa să-şi întoc­ într-adevâr, Ialomiţa se află premise pentru desfăşurarea câ nu am realizat unele lu­ ne propunem. In toate efortu­ Sarcinile însemnate ce se neşti şl comunale; vrem ca or­ cese tot mni mori, multă sâ-
mească programul său con­ pe primul loc în agricultură. cruri bune în cei cinci ani rile ce le facem, hotăritor este ridică astăzi în agricultură canele locale să aibă un cuvînt milete şi fericire! (Aplauze
cret de activitate, sâ se îngri­ (Aplauze îndelungate). în mai bune condiţii a lucră­ care au trecut : dar aici s-nu omul — şi de el trebuie sâ pun în faţa organelor agrico­ tot mai important, hotăritor, în putarnîcc, ovaţii, urata ; sc
jească şi să asigure înnoirea După cum ştiţi, măsurile rilor agricole. evidenţiat şi multe neajun­ ne preocupăm în mod deose­ le, njo ministerului răspun­ rezolvarea problemelor, pen­ s c a n d e a z ă : „Ceauşescu-
într-o anumită perioada a în- stabilite de Comitetul Central Pornind de la anumite ®l- suri — şi eete necesar ®A fie bit Bat® necesar ca. în acti­ deri deosebit de mari. Eu aş tru câ — este limpede — ni­ Ceauşescu", „P.C.R.-P.C.K.").