Page 60 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 60
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5011 • JOI 18 FEBRUARIE 1971
Vizita prem ierului italian DIALOGUL INTRE R.F. A LUPTELE DIN CAMBODGIA i ' cu memorie deficitara, sco- i
7 l
GERMANIEI SI R.D.G. A
CONTINUAT MIERCURI topkobina este prima încer- •
Em ilio Colombo in S.U.1« LA BERLIN PNOM PENH 17 (Agerpres) Penh şl ale trupelor saigone ATLAS care de „ckimio-tcrapie a )
inteligenţei*’ datorită căreia 1
BERLIN 17. — Corespon — Lupte violente între for ze. medicina viitorului ar putea •
dentul Agerpres, Ştefan De- ţele de rezistenţă populară In acelaşi timp, agenţia United să corecteze deficienţele \
ROMA 17. — Coresponden se subliniază că între guver stabilirea unui clim at de mai ju, transm ite: Dialogul între din Cambodgia şi trupele ad Press International relatează mintale. ţ
tul Agerpres, Nicolae Puicea, nele celor două ţări există le intensă cooperare între toate cele două state germane a ministraţiei de la Pnom Penh, că efective m ilitare saigone I
transm ite: Preşedintele Con gături strînse de ordin po statele, a realizării securită continuat m iercuri la Berlin. sprijinite de efective m ilita ze au deschis în ultimele 24 I POD O RIGINAL GREVA POŞTAŞILOR ŞI
siliului de M iniştri al Italiei, litic, economic şi m ilita r şi ţii în Europa şi stabilităţii în La sediul Consiliului de M i re saigoneze, s-au desfăşurat de ore un nou front în pro LA BRATISLAVA BURSA TIMBRELOR V
Em ilio Colombo, însoţit de că, în relaţiile dintre ele, nu Orientul M ijlociu şi zona niştri al R.D.G. s-au întrunit la 4 kilom etri sud-vest de vincia cambodgianâ Kratie. V
m inistrul afacerilor externe, există „umbre dense", con Mediteranei, la relaţiile cu secretarul de stat al Consiliu oraşul Kompong Cham. După In scopul îmbunătăţirii Greva poştaşilor din Ma
Aldo Moro, a plecat miercuri vorbirile la nivel înalt de la ţările din America Latină. lu i de M iniştri al R.D. Ger cum s-a anunţat, batalioane I traficului din Bratislava rea Britanic a prilejuit co V
într-o vizită oficială în State Washington sînt plasate cu Prevâzind, practic, toate mane, Michael Kohl, şi se le regimului din capitala M A N ILA 17 (Agerpres). — (R. S. Cehoslovacă), cu ci- lecţionarilor de timbre un V
le Unite, Jn invitaţia preşe precădere în contextul celor aspectele de bază ale situa cretarul de stat la Cancelaria khmeră şi unităţile m ilitare ţiva ani fn urmă a fost in nou obiect d<* speculă. între
dintelui S.U.A., Richard mai recente luări de poziţie, ţiei internaţionale, agenda federală a R.F. a Germaniei, saigoneze încearcă de mai Numeroşi studenţi filipinezi y stituit un concurs dc pro prinderi particulare britani \
Nixon. atît americane, cît şi italiene, convorbirilor italo-americane Egon Bahr, însoţiţi de delega multe zile o operaţiune de au organizat o demonstraţie iecte ale unui pod peste ce au tipărit şi emis, cu a- (
care au relevat existenţa u în oraşul Davao pentru a-Şi (
Considerată „im portantă“ include şi relaţiile bilaterale, ţii. deblocare a şoselei ce face exprima protestul împotriva Dunăre. A fost acceptat, probarea autorităţilor, tim
şi chiar susceptibilă să defi nor aprecieri mai puţin con cu accent special pe legături După cum au convenit ce legătura între Kompong amplasării bazelor m ilitare a i drept cea mai bună soluţie, bre proprii, nedantelate, dc
nească un aşa-numit „cadru vergente decît de obicei, pre le economice şi monetare le două părţi, nici cu prile Cham, al doilea oraş ca mă proiectul original al unui diferite valori, care sini s
mai precis" relaţiilor italo-a- cum şi o viziune italiană tot ju l celei de-a 6-a în tîln iri nu rime din Cambodgia, şi lo mericane în Filipine şi a con pod suspendat, pe un singur vindute la debite ad-koc în I
mericane, vizita este urm ări mai nuanţată în legătură cu dintre cele două ţâri. au fost făcute declaraţii p ri calitatea Snoul. Coresponden damna escaladarea războiului pilon, aflat pe unul din ma fiinţate. Unele din aceste
tă la Roma cu interes nedisi unele probleme internaţionale Evident, este încă prea de vind conţinutul convorbirilor, tul agenţiei Reuter informea dus de S.U.A. în Indochina. lurile Dunării, care susţine timbre de circumstanţă sînt t
majore. In acest sens, se fac
mulat de către observatorii vreme pentru a trage conclu care au durat de această da ză că avioane americane de Ei au protestat în acelaşi cablurile de suspensie prin negociate in prezent la pre
politici de toate orientările. referiri la stabilirea relaţiilor zii, dar nu există nici o în tă 5 ore. Comunicatul ofici tip „F-105" au întreprins tim p împotriva asasinării u se de mijlocul podului. Do ţuri care depăşesc de la 10 (
Incercînd să descifreze cu diplomatice normale între doială că. în relaţiile italo-a al consemnează hotărirea păr bombardamente în această re nui coleg în tim pul unei de minanta arhitectonică o con pînă la 200 ori valoarea no
Italia şi Republica Populară
mai multă claritate semnifi Chineză, la neliniştea expri ţilo r ca următoarea întîlnire giune pentru a sprijini ac monstraţii similare organizate i stituie pilonul, înalt de 80 minală, iar tendinţa de creş y
caţia reală a vizitei şi efecte mată oficial faţă de escalada mericane, se face sim tit fe anterior. Participanţii au a metri, care este dispus o tere a preţurilor continuă.
le ei posibile asupra evolu rea intervenţiei americane In nomenul readaptării lor la o să aibă loc la 26 februarie ţiunile m ilitare ale forţelor tacat sediul Serviciului de in \ blic spre uscat. In virful pi
ţiei relaţiilor dintre cele două situaţie calitativ schimbată. a.c., la Bonn, administraţiei de la Pnom form aţii al S.U.A. (U.S.I.S.). lonului este amenajat un O R G ANIZAŢII DESUETE
ţări. unii comentatori şi li Peninsula Indochinezâ, la cri- café-bar şi o întinsă terasă. In Italia există, potrivit,
deri politici exclud de la în ticile aduse tendinţelor pro- Podul, a cărui construcţie unor statistici din presă, (
ceput caracterul de rutină, tecţioniste ale S.U.A., care a început fn 1968 şi care va circa 46 000 de diferite in
protocolar, al deplasării peste lezează puternic interesele DELHI. — La mitingul care DAMASC. - Guvernul si vit anchetei întreprinse de acord menit să pună capăt fi redat traficului in cursul stituţii de stat sau particu s\
A tlantic a doi dintre cei mai exportatorilor de textile şi a avut loc în oraşul Kutlak, rian a anunţat, in noaptea de poliţie, el trăiau ¡ntr-un veri grevei salariaţilor de la P.T.T., acestui an, are o lungime lare lipsite de orice fel. de \
cotati lideri ai democrat-creş- încălţăminte italieni, la ac statul Orissa, in cadrul cam marţi spre miercuri, constitu tabil lagăr de concentrare, care a intrat astfel în cea totală dc 432 metri şi o lă activitate. Printre ele se ci
con t
ţime de 28 metri, cuprin-
tinilor italieni. Şi chiar dacă ţiunile Italiei îndreptate spre paniei electorale care se irea Consiliului Poporului, pri fără o primi vreun salariu, su de-a 29-o zi. Revendicările Í ~înd pentru fiecare din ce tează : „Institutul de
desfăşoară in India, Bhupesh mul parlament a] ţârii din a puşi celor mai grele pedepse profesionale ole celor 230 000 le două sensuri un culoar struire a conductei de apă V
Gupta, liderul grupului parla nul 1966. Potrivit comunicatu corporale, care, uneori, se de grevişti ou fost din nou pentru autovehicule lat dc din Etiopia", ,,Comisia pen
mentar al Partidului Comunist lui difuzat de rodioteleviziuneo soldau cu moartea. respinse de conducereo P.T.T. 8.5 metri şi un trotuar pen tru despăgubirea victimelor
şi
răscoalei din 1848-1849
TOKIO A fost constituit Congresul din India, a chemat corpul e siriană, printre cel 173 de La încheierea anchetei, opt Ca urmare, s-o hotărît conti ( tru pietoni. pentru eliberarea regatului t
lectoral să-şi unească rîndu- persoane au fost inculpate şi nuarea grevei. Sicilia". „Institutul gărzii de y
rile pentru ca, la apropiatele vor fi judecate în curind. „VINDECAREA" LIPSEI onoare la mormîntul regal »
naţional pentru restabilirea rela alegeri parlamentare, victoria DE MEMORIE din Panteon" etc.
să revină forţelor democratice. O U A G A DO U G O U . - In ca
FORT BENNING. - Proce pitala Voltei Superioare, O ua FONOTECA ZGOMOTELOR y
Oare peste cinci sau ze
ţiilor diplomatice japono-chineze El o subliniat rolul nefast pe sul intentat locotenentului a gadougou, a avut loc sesiunea ce ani se va putea „trata"
care îl joacă blocul partidelor
merican William Calley, acu
reacţionare - :,Jon Songh", zat de uciderea a 102 persoa inaugurală a Adunării Naţio inteligenţa precum bronşi Fonoteca dc efecte sonore
TOKIO 17. — Coresponden nal pentru restabilirea rela „Swotontra" şi „Partidul Con ne în timpul masacrului din nale a ţârii, constituită în ur- ta şi ulcerul stomacal ? Dr. a radiodifuziunii poloneze
tul Agerpres, Florea Ţuiu, ţiilo r japono—chineze, invi- gresului" (disident) - care o- satul sud-vietnamez Song My, mo alegerilor parlamentare George Ungar de la Şcoala este una din cele mai boga
transmite i După şedinţa i tînd să participe la această meninţo cuceririle progresiste a fost reluat marţi, după o din decembrie anul trecut. In de medicină Baylor din te din lume. In catalogul
naugurală. Congresul naţio mişcare pe toţi cei care do ale poporului indian. pauză de o lună. In timpul a codrul sesiunii, generalul Son- i Houston dă asigurări în a fonotecii se află înregistrate
nal pentru restabilirea rela resc reluarea legăturilor prie cestei pauze, ocuzotul o fost goule Lom ¡za no a depus ju- i cest sens. Savantul ameri 13 000 zgomote naturale sau
ţiilo r diplomatice japono-chi- teneşti dintre cele două ţări. supus unui examen medical, rămintul in colitote de pre- can este descoperitorul u produse cu ajutorul diferi
neze a adoptat programul său El va Întreţine legături de LA PAZ. - Guvernul Boli- cerut de ovocaţii apărării, şedjnte al Voltei Superioare. y nei substanţe — scotopko- telor mijloace tehnice.
de acţiune politică, bugetul solidaritate cu Liga deputaţi viei a anunţat că a iniţiat pentru a se stabili dacă nu I bina — care are proprieta
organizaţiei, regulamentul de lor japonezi pentru normali constituirea unui front popu cumva clientul lor este bolnov tea de a stimula asimilarea SIMBIOZA
şi înţelegerea informaţiilor.
funcţionare, o declaraţie şi un zarea relaţiilor jopono-chine- lar. Acesto urmează $o fie o membri ai consiliului se nu mîntol. Raportul medicilor ca TUNIS. - Cea de-a X-a în Extrasă din creierul şoareci Geoff Lewis. muncitor din ţ
mesaj ce a fost transmis po ze, organizaţie cu un obiectiv asociaţie politică o muncito mără şi patru femei, element re l-au consultat precizează câ trunire a Comitetului transsa- lor, scotophobinn este o Noriuich (Anglia) va rezolva (
porului chinez. sim ilar Sînt prevăzute. în a rilor, ţăranilor şî altor cate cu totul nou în sistemul parla acuzatul este sănătos „in toote harian de legătură, care a i proteină care conţine 15 a de acum înainte problema i
Congresul cere ca guver celaşi timp, crearea, în luna gorii de cetăţeni şi nu o coa mentar al aceste? ţări. privinţele", discutat construirea proiectatei cizi aminici — elemente de încălţămintei împreună cu 1
nul japonez să restabilească mai, a unor filiale prefectura- liţie de partide politice. In fruntea listei celor 173 autostrăzi transsahariene, a lu bază ale combinaţiilor chi învăţătorul Douglas Preş- ţ
imediat relaţiile japono-chine- le şi editarea unei publicaţii Preşedintele Juan Jose Tor de membri oi consiliului se at sfirşit marţi la Tunis. La i mice care determină geneti land. Cu cltva timp în urmă i
ze pornind de la ideea că Tai lunare a congresului, denumi res o deda rol câ formarea află preşedintele Ahmed El- LONDRA. — In ciuda inter lucrările comitetului, care au ca individului. cl dăduse la mica publici- *
wanul este un teritoriu legitim tă „Restabilirea relaţiilor ja- frontului popular este urgent KhatiB, şeful statului sirîon. venţiei directe o ministrului durat două zile, ou participot Specialistul american pre tatc următorul anunţ: \
al Chinei şi că Republica Popu pono-chineze" necesară, acesta urmînd a fi Consiliul Poporului, core-şi muncii şi productivităţii al M a delegaţi din Algeria, Moli, N i supune că scotophobina e „Domn purtînd la pantofi i
lară Chineză este singurul La sesiunea inaugurală a un instrument al schimbărilor va asuma puteri legislative şi rii Britanii, Robert Carr, pen ger, Tunisia, precum şi din xistă în anumite doze şi în nr. 43 la stingul şi 41 la J
stat chinez. Restabilirea rela congresului au luat parte progresiste din ţară. Noua o- va elabora o nouă Constituţie tru a concilia părţile aflate in partea Programului Naţiunilor creierul uman. însă vor tre dreptul, caută domn cu mă- \
ţiilo r cu China trebuie să se Tomomi Narita. preşedintele sociaţfe politico vo fi consti o , ţării, vo ţine primo sa se conflict, nu a fost realizat un Unite pentru Dezvoltare. bui încă aproximativ zece şurile inverse", in cele din (
facă pe baza celor cinci prin Partidului Socialist din Japo tuită în primo jumătate o o- siune la 22 februarie. i ani pentru a elucida pe de urmă Lewis şi-a găsit un }
cipii de pace — respectul re nia, Wanh Tso-Tien. repre cestui an, înainte de plebisci I plin această problemă. Uti partener care, ca şi el, a )
ciproc al integrităţii teritoria zentantul oficiului chinez din tul cu privire la Constituţie, RIO DE JANEIRO. - Cea lizată in stimularea memo fost pînă acum nevoit să i
le şi suveranităţii, neagresiu Tokio al memorandumului co înainte de a fi supus plebisci mai mare afacere de „sclavie MADRID. — Tribunalul de tristă faimă al ordinii pu riei bătrinilor şi a procese cumpere cîte o pereche de ?
nea. neintervenţia în aface mercial japono-chinez, şi al tului, documentul de constitui albă" din Brazilia a fost des blice din M adrid a condamnat pe Jose Antonio Feria Lu lor de asimilare a funcţi pantofi pentru fiecare pi- 1
rile interne, egalitatea şi re ţii. In cuvîntul său, Narita re a frontului popular va fi coperită recent de poliţie. na şi Antonio Ouintana Perez la cîte 2 ani şi patru luni \ unilor elementare la copiii cior. ţ
ciprocitatea, coexistenţa paş a afirm at că „poporul japo Potrivit relotorilor presei, 1 200 închisoare şi la plata unei amenzi de 10 000 de pesetas. y_
nez îşi pune mari speranţe discutol de sindicate, de or Ei au fost acuzaţi de a fi desfăşurat acţiuni in sprijinul
nică, se spune în program. de ţărani au fost reduşi la
în Congresul naţional pentru ganizaţiile ţărăneşti şi de alte Partidului Comunist din Spania.
Congresul se angajează să or restabilirea relaţiilor diplo sclavie într-o exploatare agri
ganizeze un front unit naţio matice japono-chineze". pături ale populaţiei. colă din M ato Grosso. Potri
MTREPRINDEREA DE
Deşi prima grijă a Casei raţiunilor forţelor saigoneze Crilicînd cu severitate no Indochina", pronunţindu-se în PROSPECŢIUNI $1 EXPLORĂRI
Albe a fost de a evita ca invadatoare, constituie mai ua acţiune aventuristă împo favoarea retragerii im ediate
invadarea Laosului de că m ult decît un avertisment triva Laosului. preşedintele a trupelor am ericane din a -
tre trupele saigoneze, cu pentru im plicaţiile serioase naţional al partidului demo ceastâ zonă. O astfel de p o zi-, GEOLOGICE HUREDOARA-OEVA,
sprijinul logistic şi aerian ale actualei politici a Adm i crat. Larry O’Brien, a firm a : tie este sp rijin ită, p rin tre a l
american, să nu declanşeze nistraţiei. Presa americană „Poporul american ştie de ţii. şi de senatorii W jlh a m
cu sediul Io Deva, str.
în S.U.A. un val de proteste insistă îndeosebi asupra fap multă vreme câ noţiunea de Fulbrigh t, George M cG overn. M inerului, or. 2, telefon 11560
şi de manifestaţii compara tului că escaladarea războiu victorie m ilitară în îndoctri M ik e M ansfield, coautorii a
bil cu acela care a urmat du lui constituie un corolar al m endam entului m enţionat ANGAJEAZA DE urgenta
pă intrarea trupelor ameri- politicii de. „vietnamizare". na este absurdă şi câ pacea m ai sus.
cano-saigoneze în Cambodgia. Mersul evenimentelor rele- nu poale fi stabilită decît în • 2 INGINERI MINERI
în aprilie anul trecut, este Toate aceste constatări
clar că această „pregătire converg spre ideca că singura • 2 INGINERI ELECTROMECANICI,
psihologică" nu a reuşit. Cu cale posibilă de încetare a toţi cu vechime In funcţie de cel puţin 3
lot „embargoul" impus şi „in războiului în Indochina con
discreţiile" privind fazele de implicaţiile grave ale stă în tr-o soluţie politică ca ani.
desfăşurare a acestei noi re să respecte dreptul sacru • 1 CARTOGRAF (cartografă) sau
manifestări de forţă şi încăl al popoarelor din această re
giune de a-şi hotărî singure
care a suveranităţii, indepen soarta, fără nici un amestec desenator tehnic.
dentei şi neutralităţii Laosu- • 2 AUTOMACARAGII PENTRU MA
lui, garantată prin acordurile escaladării războiului d in afară, de a-şi fău ri un
de la Geneva din 1962. opi v iito r paşnic, p o triv it voinţei CARALE DE 5 TONE.
nia publică şi o scrie dc oa şi asp iraţiilo r lor, cauzei pă Salarizarea se asigură conform H.C.M.
meni politici din Statele Uni cii şl securităţii in tern aţio
nale.
te au reacţionat în mod din indochina nr. 914/1968.
prompt, sesizând im plicaţiile Devine astfel tot mai evi
grave pentru pacea din Îndo dent că, după cum scrie
ctrina şi din lume ale noii „Christian Science M onitor",
escaladări a războiului. urma unei reglementări ne „orice extindere a războiului
Recunoaşterea deschisă dc vă astfel profunda contradic gociate". Senatorul Jacob Ja- din Indochina nu poate să nu
către guvernul S.U.A., prin ţie dintre unele afirm aţii ale provoace o îngrijorare pre Combinatul pentru |
intermediul purtătorului de Adm inistraţiei privind năzu vits susţine, la rîndul său, lungită. Năzuinţa spre înce
cuvint al. Casei Albe, Ronald inţa spre o „reglementare câ „singurul lucru care râ- tarea acestui război prelungit,
Zicgler. că intervenţia în paşnică" şi „vietnamizarea" mîne de făcut este retrage îngrozitor şi costisitor, se in prelucrarea lemnu
rea din Vietnam, fără vietna
Laos a fost pregătită cu g ri care s-a dovedit o metodă de mizare". M ulti senatori sînt tensifică". Condiţia esenţială
jă şi câ „se va face uz de extindere a războiului. „P ri preocupaţi de găsirea unor în acest sens o reprezintă în
întreaga putere aeriană a mul şi cel mai cum plit rezul metode legislative pentru ex cetarea amestecului Sn trebu lui Cîmpeni, judeţul
S.U.A. eind va fi necesară tat al acestei politici constă tinderea amendamentului Co rile interne ale popoarelor
sprijinirea eforturilor" trupe în aceea câ el va perpetua oper-Church, care Interzice din această regiune, a războ
lor saigoneze, este în măsu alte şi alte „M y La i"-uri (re folosirea trupelor terestre a iului agresiv şl retragerea Alba
ră să recompună toate carac ferire la masacrul comis de mericane în afara graniţelor trupelor S.U.A. şl a aliaţilor Cu toată vremea deosebit d e călduroasă pentru luna ianua-
teristicile escaladărilor ante unităţii americane, în 1968. în Vietnamului de sud şl u tili lor din Vietnam, Laos si rie in Suedia apele din anumite regiuni sint totuşi îngheţate,
rioare ale războiului din A- localitatea cu acest nume din zarea oricărei forţe armate Cambodgia, respectarea inde ceea ce n-a împiedicat desfâşu rar«a tradiţionalelor întreceri în- Angajează de urgenţa STRUNGAR) IN LEMN.
sîa de sud-est. A firm aţiile Vietnamul de sud) în toată americane. Astfel, senatorul pendenţei. suveranităţii na Salarizarea se face conform H.C.M. nr. 914/1968.
Departamentului de Stat că Indochina — observă „In te r ţionale şi integrităţii terito tre pescari. Astfel în ziua de 24 ianuarie peste 300 de pescari
această operaţiune masivă national Herald Tribune". republican Charles Percy a riale ale ţârilor din Indochi - jn concurs au pescuit la cop câ circa 7 500 de peşti, în greu- Se asigura dormitor comun.
na. a drepturilor lor funda
n-ar însemna extinderea Bombardierele nu fac deo cerut Congresului S.U.A. să tate de aproximativ 200 kg din apefe îngheţate ale lacului Pentru informaţii suplimentare, cei interesaţi
războiului au atras următoa sebiri. oraşele şi satele adopte o legislaţie care „să mentale de a-şi rezolva sin Aspen la Botkyrka, Stockholm.
rea i'emarcâ din partea coti sînt incendiate, copiii şi fe îngrădească Sntr-o măsură şi gure propriile probleme, de IN FOTOGRAFIE: Pasional â a pescuitului, de 67 de am se vor adresa la C.P.L. Cîmpeni, biroul personal,
dianului „New York Times" meile ucişi, napalmul şi bom a-şi crea ele însele propriul „forează" gheaţa lacului pregâ tindu-şî copca. telefon nr. 172.
— „O asemenea declaraţie bele nu fac nici un fel de mai mare folosirea forţelor destin.
este atît de contradictorie cu distincţii". armate ale Statelor Unite în PAUL Dl ACO NU
faptele. îneît subminează cre
dibilitatea oricărei afirm aţii
făcute de Washington în le
gătură cu invazia din Laos Şi, deşi soarta lor nu pune nimic. Jumătate din ma- tionale agrare, preocupată
— câ va fi lim itată în tim p D in p r e s a s t r ă in ă Drobleme. ca de pildă cele puşi sînt analfabeţi, 60 la de paralizarea unei reforme A
şi ca scop. câ va contribui suscitate de numeroasele sută din copiii noştri mor care se realizează într-un
la programul de „vietnam i- trib u ri indiene din Peru, înainte de a îm plini vîrsta ritm rapid. In patru luni, întreprinderea de gospodărie
zare" şi câ va accele Accelerarea reformei a drâ, căci araucanii au opus acestea nu sînt de loc negli de un an..." Jacques Chonchol a expro
ra şi va contribui Ia se grare Sn Chile, hotârîtâ de tim p de aproape 20 de ani jabile. De aproape două luni. în priat 90 de proprietăţi fun
curitatea retragerii soldaţilor guvernul „U nităţii Popu o rezistenţă dîrză conchista Mapuşii au prim it întot provincia Cautin, unde pon ciare. care înglobează
americani din Vietnamul de lare" al preşedintelui Sal dorilor spanioli. După cu deauna cu Indiferenţă derea populaţiei mapuşe es 656 554 hectare. în vreme ce
sud. Este m ult mai proba vador Allende, întimpină cerire, aceştia s-au instalat. schimbările politice din te ridicată, s-au înm ulţit guvernul democrat-creştin comunală şi locativă Deva
bil că această semnificativă rezistenţa m arilor proprie al fostului preşedinte Eduar
escaladare a războiului va n- tari funciari, a partidelor do Frei a expropriat în şase
vea efecte absolut contrarii de dreapta şi a democrat- ani doar 3 500 000 hectare.
celor pe care purtătorii de creştinilor, care recurg la M inistrul chilian al agricul
cuvînt ai Adm inistraţiei le diverse mijloace, de la tac tu rii pare hotărît să apere ANGAJEAZĂ DE URGENJA :
promit...“. tica criticării guvernului pî- gospodăriile mici şi m ijlo
Râspunzînd oficialităţilor a nâ la incitarea la acţiuni cii şi să se opună recursu
mericane care afirmă câ o- armate directe. Reforma a- rilo r prezentate C urţii Su - ZIDARI CALIFICAŢI;
peratlunile lansate în Laos grarâ, animată de Jacques preme de către m arii pro
ar ţin ti spre „asigurarea re Choncho), energicul m inis prietari care. înainte de re - MUNCITORI NECALIFICAJI.
tragerii trupelor americane", tru al agriculturii, scoate, bineînţeles, pe cele mai bu Chile, dar venirea la pu acţiunile de ocupare a pâ- formă, nu şi-au exploatat
ziarul citat preciza intr-un alt în sfirşit, în evidenţă o pro ne pâmînturi, în tim p ce tere a unui guvern de o m înturilor şi a latifundiilor, latifundiile în condiţii cores Salarizarea se asigură conform H.C.M.
articol că ele nu pot decît blemă socială şi umană pe supravieţuitorii tribulu i su rientare socialistă, hotărît iar m arii proprietari sînt punzătoare.
„să amplifice riscul unui răz care chilienii păreau că au combau din cauza mizeriei să facă dreptate celor opri înlăturaţi cu forţa. Mapuşii Incercînd să canalizeze nr. 914/1968.
boi mai larg şi al unei anga u ita t-o : problema mapuşi- şi a b o lilo r Azi. descen maţi, a reanimat speranţe şi-au format comitete de a- „impetuozitatea mapuşă".
jări americane mal adînci în- lor. denţii lor, care nu numără le privind satisfacerea do pârare a proprietăţilor re Jacques Chonchol grăbeşte Se asigură cazare la dormitor comun şi canti
tr-un conflict fără sfirşit in De origine araucanâ, ma- mai m ult de 500 000, trăiesc leanţelor lor. „Noi, a spus cuperate. Majoritatea parti formarea cooperativelor a
Asia de sud-est". puşii sînt ultim ul grup in în aceleaşi condiţii p rim i direclorul organismului gu delor de stingă sînt alături gricole pentru ameliorarea nă contra cost.
Exemplul edificator al e dian din Chile. încă din tive ca mai înainte. M ulţi vernamental pentru proble de ei. Dar forţele de dreap producţiei şi reorganizarea
şecului invaziei amerîcano- vrem urile maî îndepărtate dintre ei au fost minaţi de mele indienilor din Chile. ta nu râmîn inactive. Nu pieţelor de desfacere. In a Relaţii suplimentare se primesc la telefon nr.
saîgoneze în Cambodgia. un ale cuceririi teritoriului lor nevoi spre capitală. înde Daniel Colompil, el însuşi rareori s-au semnalat inci cest scop. sediul ministeru
de. în ciua declaraţiilor in i de către Pedro de Valdivia, de origine mapuşâ, nu a dente. anumile cazuri pro lui său a fost instalat la Te- 1 37 74.
ei se bucură de faima de plinind munci umile în ca vem nimic, nici drumuri, vocate sau încurajate de re muco. capitala provinciei
ţiale, Statele Unite oferă în
a fi o rasă aprigă şi mîn- sele burghezilor înstăriţi. nici şcoli, nici pâmînturi. prezentanţi ai Societăţii na- Cautin.
prezent acoperirea aeriană şi
logistică dfplină tuturor ope V ___________________________________
Redacţia şl administraţia ziaru lu i; Deva, str. Dr. Petru Groza, or. 35. Telefoane i 1 23 17 şî I 15 88. T iparu l: fntrepi înderea poligrafică D em 44 065