Page 61 - Drumul_socialismului_1971_02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VÂ!

Bl Semnarea acordurilor

I comercial şi al schimbului

| de mărfuri între România

{ şi R.P. Chineză

| mVeşti din ţările socialiste

| m Situaţia din Indochina

| s Curier, Atlas j
ANUL XXIII. Nr. 5 012 VINERI 19 FEBRUARIE 1971
4 PAGINI - 30 BANI
i///////////////////////////////////w /////////w //////////////////////////////> .^ .

DESCHIDEREA LICRARIIIR lOTII XIII IIIU IX-EEA 11 U.T.C. Primirea de către tovarăşul NicolaeCeausescu

»
i
a miniştrilor afacerilor externe ai statelor

Cuvîntarea tovarăşului Io Bucureşti lucrările celui %
La 18 februarie s-au deschis
de-ol IX-leo Congres ol Uniu­
nii Tineretului Comunist. participante la ¡ratatul de la Varşovia
'Delegaţii organizaţiilor U.T.C.
din întreaga ţara — muncitori,
lucratori ai ogoarelor, ingineri,
NICOLAE CEAUSESCU tehnicieni, studenţi, elevi, mili­ Comunist Român, preşedinte­ garia — Spas Gospodov, Re­ U.R.S.S., ambasadorii şi alte
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
dorii Republicii Populare Bul­
secretar generat al Partidului
persoane oficiale.
tari, învăţători şi
profesori,
publicii Socialiste Cehoslova­
oameni
cercetători ştiinţifici,
Au fost prezenţi, de aseme­
de arta - s-au întrunit în a­ le Consiliului de Stat al Re­ ce — Miroslav Sulek, Repu­ nea. Vasile Vlad. şef de sec­
ceastă zî, în sala Palatului publicii Socialiste România, a blicii Democrate Germane — ţie la C.C. al P.C.R., George
Hans Voss, Republicii Popu­
prim it joi. 18 februarie, pe
al
Macovescu, prim -adjunct
Dragi tovară$i ţi generale marxist-leniniste a voluţiei României pe drumul ţiei materiale, a activităţii Republicii, pentru o face bi­ m iniştrii afacerilor externe ai lare Polone — Jaromir Oche- m inistrului afacerilor externe,
prieteni tin eri, partidului nostru, care aplică progresului şi civilizaţiei. Cin­ ştiinţifice şi tehnice (Aplauze lanţul unei bogate perioade statelor participante la Tra­ duszko, Republicii Populare Nicolae Ecobescu. adjunct al
în mod creator la condiţiile cinalul pe care-1 inaugurăm puternice). de activitate desfăşurată de tatul de la Varşovia care iau Ungare — Perene Martin şi
îm i este deosebit de plăcut concrete ale ţârii noastre le­ este o pagină a istoriei na­ Astăzi, o mare parte a ti­ la ultimul congres. în lumîna parte la Consfătuirea de la Uniunii Sovietice — A. V. m inistrului afacerilor exter­
sâ iau parte la deschiderea gile generale ale socialismu­ ţionale pe care tinâra gene­ neretului din patria noastră liotă hrii partidului cu privire Bucureşti : Ivan Başev. mi­ Basov, acreditaţi la Bucu­ ne.
Congresului Uniunii Tinere­ lui. îndeplinindu-şi cu ferm i­ raţie — laolaltă cu întregul participă nem ijlocit la activi­ la îmbunătăţirea activităţii în nistrul afacerilor externe al reşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
tului Comunist şi să vă adre­ tate rolul de forţă conducă­ popor — este chemată sâ tatea economică şi socială, de­ rîndul tineretului şi pentru a R.P. Bulgaria. Jan Mnrko, a toastat pentru succesul lu­
sez, cu acest prilej, dumnea­ toare a societăţii. (Aplauze înscrie noi fapte măreţe de ţine o pondere apreciabilă in stabili jaloonele de acţiune m inistrul afacerilor externe A avut loc o convorbire cu crărilor consfătuirii. pentru
voastră. delegaţilor şi invita­ puternice). muncă şi eroism. Tinerii sînt uzine şi fabrici, pe şantiere, ole etapei viitoare, corespun­ al R.S Cehoslovace. Otto privire la prohlemele securi­ dezvoltarea colaborării şi p ri­
ţilo r la congres. tuturor Doresc sâ menţionez şi la chemaţi sâ pună elanul revo­ în unităţile agricole socialiste, zător cerinţelor şi perspective­ Winzer, m inistrul afacerilor tăţii europene, la realizarea eteniei între partidele şi ţă­
U.T.C.-iştilor. întregului tine­ Congresul U.T.C. faptul — luţionar, tot ce au mai bun, in toate compartimentele so­ lor dezvoltării României socia destinderii şi extinderea cola­ rile socialiste, în sănătatea
ret din patria noastră un cunoscut de noi toţi — că e­ în slujba mersului înainte al cietăţii. Aceasta impune orga­ liste. Avînd loc Io începutul externe al R D. Germane. Şte­ borării paşnice pe continentul conducătorilor partidelor şi
cald mesaj de salut din par­ roica noastră clasă muncitoa­ societăţii, aplicării cuceririlor nizaţiilor de tineret, ca şi or­ noului cincinal, într-o perioa­ fan Jedryclîowski. ministrul nostru, precum şi în legătura ţârilor fiâţeşti, în sânâtotea
tea Comitetului Central al re îşi îndeplineşte cu cinste revoluţiei tehn ico-şti in ţif ice dă în care toate colectivele afacerilor externe al R.P. Po­ cu unele probleme actuale ale celor prevenţL
Partidului Comunist Român, rolul de clasă conducătoare ganizaţiilor sindicale, o preo­ de oameni ai muncii de Io lone. Janos Petei, m inistrul a­ situaţiei internaţionale. Tovarăşul Andrei Gromîko
a Consiliului de Stat şi a gu­ a societăţii în alianţă cu ţără­ în întreaga sferă a creaţiei cupare stăruitoare, atît pen­ oraşe şi sale sînt chemate să facerilor externe al li.P. Un­ După primire. tovarăşul a m ulţum ii. în numele său şi
vernului Republicii Socialis­ nimea. cu intelectualitatea, cu de bunuri materiale şi spiri­ tru modul în care sînt puse răspundă unor sarcini şi exi­ gare, Andrei Gromîko. mi­ Nicolae Ceauşescu a oferit un al celorlalţi m iniştri de ex­
te România. (Aplauze puter­ celelalte forţe sociale. Toţi tuale, ridicării nivelului ma­ în valoare elanul şi energia genţe sporite, actualul con­ nistrul afacerilor externe al dejun la care au luat parte terne. neutru ospitalitatea ce
nice, prelungite). oamenii muncii din patria terial şi cultural al celor ce maselor de tineri, cît şi pen­ gres ol U.T.C. înscrie în rîn­ U.R.S.S. conducătorii de partid şi de ti s-a acordat, a exprimat
Prin caracterul său repre­ noastră, strîns unit' în jurul muncesc. (Aplauze puternice, tru asigurarea unor condiţii dul temelor centrale ale dez­ B La prim ire au partici­ stat prezenţi la întrevedere, speranţa că lucrările con­
zentativ Congresul U. T. C. partidului, urmează şi înfăp­ prelungite). corespunzătoare de muncă şi baterilor sale măsurile con­ pat tovarăşii Ion Gheorghe sfătuirii se vor încheia cu re­
constituie, de fapt. un larg tuiesc neabătut, prin munca In contextul acestor ce­ de viaţă ale acestora. Se cer crete de porticipore mai acti­ Maurer. membru al Comite­ precum şi m iniştrii afacerilor zultate pozitive şi a toastat pen­
forum democratic al tuturor lor plină de abnegaţie p oliti­ rinţe şi perspective, Uniunii examinate atent şi soluţiona­ vă a tineretului Io intreago tului Executiv, al Prezidiu­ externe participanţi • la Con­ tru prietenia dintre partidele,
categoriilor de tineret Pro­ ca internă şi externă a parti­ Tineretului Comunist ii re­ te corespunzător problemele viaţă economică a ţarii, de lui Permanent al C.C. al sfătuirea de la Bucureşti. guvernele şi popoarele ţă­
blemele care urmează sâ fie dului. Lor le datorăm pînâ la vine un rol de cea mai mare legate de ridicarea continuă a P.C.R.. preşedintele Consiliu­ Au participat M ilko Tara- rilor frăţeşti participante la
dezbătute în timpul lucrări­ urmă toate victoriile. toate importanţă în viaţa noastră calificării tinerilor muncitori, creştere o eficienţei activităţii lui de Miniştri. Emil Bodna- banov, adjunct al m inistru­ consfătuire, pentru Comite­
lor congresului privesc toa­ succesele noastre I (Aplauze socială. Sarcina principală a ingineri şi tehnicieni, a celor organizaţiilor U.T.C. şi a ac­ raş. membru al Comitetului lui afacerilor externe al R P.
te laturile muncii şi vieţii, puternice). U.T.C. — organizaţie comunis­ care lucrează în agricultură ţiunilor politico-educotive, a- Executiv, al Prezidiului Per­ Bulgaria. .Jan Busnak, adjunct tul Central al Partidului
învăţăturii şi pregătirii cul­ In tot ceea ce s-a înfăptuit tă ce cuprinde toate catego­ şi în alte sectoare, probleme­ vînd ca scop formarea unui manent al C.C. al P.C.R.. vi­ al m inistrului afacerilor ex­ Comunist Român. în frun ­
turale de azî şi de mîine a­ în aceşti ani silit încorpora­ riile de tineri din patria le privind salarizarea, cointe­ înalt nivel de gîndire politico cepreşedinte al Consiliului de terne al RS. Cehoslovace, Os­ te ca tovarăşul Nicolae
le tinerei generaţii din patria te şi energia, priceperea şi noastră fără deosebire de na­ resarea lor materială, promo­ şi ideologică a tineretului, Stat. Paul Niculescu-Mizil, car Fischcr şi Ewald Moldt. Ceauşescu, pentru guvernul
noastră. hărnicia tinerei generaţii ca­ ţionalitate — este aceea de a varea cadrelor tinere după sădirea în sufletul şi conştiinţa membru al Comitetului Exe­ adjuncţi ai m inistrului aface­
Congresul dumneavoastră te, împreună cu întregul po­ uni eforturile întregii tinere pregătirea şi capacitatea lor. tinerilor a sentimentului dra­ cutiv, al Prezidiului Perma- rilor externe al R D. Germa­ României socialiste. în frun­
are loc Sntr-un moment deo­ por, n-a precupeţit şi nu pre­ generaţii pentru înfăptuirea problemele legate de condi­ gostei de ţară, al dăruirii fă­ P nent. secretar al CC. al ne, Andras Gyencs, adjunct te cu tovarăşul Ion Gheorghe
sebit de semnificativ pentru cupeţeşte nimic pentru tradu­ politicii partidului, pentru ţiile de locuit, de închegarea ră margini pentru ■ triumful al m inistrului afacerilor ex­ Maurer.
evoluţia societăţii noastre pe cerea in viaţă a măreţului propăşirea ţării, pentru con­ şi consolidarea fam iliilor tine­ măreţei cauze a socialismului PC.R. Corneliu Mânescu,
calea socialismului şi comu­ program elaborat de Partidul struirea comunismului în re şi altele: Comitetul Central şi comunismului în România. membru al C.C. al P.CR.. terne .al R.P. Ungare, N. N. Primirea şi dejunul s-au
nismului. In 2-ilele care au Comunist Român. (Aplauze România. (Aplauze puternice). al U.T.C., organizaţiile U.T.C. In sală domneşte o atmo­ ministrul afacerilor externe. Rodionov, adjunct al minis­ desfăşurat într-o atmosferă
trecut, a fost înfăţişat pe larg prelungite). Totodată, înnoiri­ Este on adevăr unanim re­ trebuie sâ aibă o poziţie mult sferă de vibrant entuziasm spe­ . Au fost prezenţi ambnsa- trului afacerilor externe al caldă, tovărăşească.
opiniei publice bilanţul m ari­ le pe care le-a cunoscut ţara, cunoscut că principalul fac­ mai activă faţă de modul cum cific vîrstei congresiştilor, de
lor realizări şi transformări transformările în viaţa ma­ sînt rezolvate problemele so­ optimism generat de perspec­
eeonomico-sociale petrecute terială şi in conştiinţa celor tor de cultură şi civilizaţie al ciale ale tineretului, conside­ tivele luminoase pe care so­
în ultim ul cincinal. Ceea ce ce muncesc au cuprins în e- unei naţiuni, cadrul de bază rând soluţionarea judicioasă cialismul le deschide tinerei
este vizibil pentru oricine, a- galâ măsură şi masele largi al instruirii şi form ării tine­ a acestora ca una din îndato­ generaţii a patriei noastre. Dialog între
tît pentru cetăţenii români cit ale tineretului. Socialismul a retului 11 reprezintă şcoala. ririle lor centrale cu caracter La acest eveniment major în Concurs literar
şi pentru vizitatorii străini oferit tinerei generaţii un Marile obiective economice şi permanent. Conducerea U.T.C. viaţa tineretului, delegaţii la
care străbat drum urile ţârii, cîmD vast, nelimitat, de a fir­ sociale de viitor, aspiraţiile trebuie sâ poarte. în acest congres sînt mesagerii tineri­ scriitori şi cititori j
este că în aceşti ani România mare creatoare, de punere în spre realizarea unei societăţi sens, un dialog nem ijlocit cu lor şi tinerelor din toate col­
s-a ridicat pe o nouă treap­ valoare a capacităţilor si ta­ socialiste dezvoltate pe toate ţurile ţăni, care, împreună cu In cadrul manifestărilor j In cinsleo semicentenarului - Premiul (I - tei 500
tă de progres şi civilizaţie. lentelor. de realizare a aspi­ planurile nu le pot realiza organismele de stat. cu ce­ prilejuite de aniversarea j Portidului Comunist Român, - Premiul III - lei 350
A crescut potenţialul şi nive­ raţiilor şi idealurilor care-1 decit oameni cu o înaltă pre­ lelalte organizaţii de masă şi întregul nostru popor, mun­ a 50 de ani de la crearea \ Caso creaţiei populare a ju­ - 2 menţiuni a - lei 200
lul calitativ al industriei, s-au animă. Tinerii de azi ai pa­ gătire ştiinţifică şi tehnică, cu obşteşti pentru a găsi îm­ cesc pentru o da viaţă poli­ Partidului Comunist Român, deţului Hunedoara şi ziarul fiecare
obţinut noi progrese pe calea triei noastre se bucură de un larg orizont de cunoştinţe preună cele mai potrivite căî ticii Partidului Comunist Ro­ în judeţul nostru se află un | „Drumul socialismului" Deva
modernizării agriculturii şi a condiţii materiale de viaţă şi generale, cu temeinice de­ de soluţionare a problemelor mân, programului elaborat de grup de scriitori alcătuit î organizează concursul de cre­ PROZA
celorlalte ramuri economice ; de instruire cum n-au avut prinderi pentru activitatea de muncă şi de viaţă ale ti­ cel de-al X-lea Congres al din : Baruţiu T. Argliezî, ! aţie literară intitulat „Partidul
activitatea ştiinţifică şi cultu­ niciodată, la aceeaşi vîrstâ. practică. neretului, în spiritul politicii partidului pentru făurirea so­ Adrian Cernescu, Paul Da- j — inima ţării". - Premiul I - lev 900
rală a înregistrat un puls predecesorii lor. Ei au cres­ Pornind de la aceste con­ partidului şi guvernului de cietăţii soc roliste multilateral niel. M iliai Gavril, Constan- j i La concurs pot participa - Premiul II - leî $00
mai viu. mai intens. S-au cut şi cresc într-un climat siderente, este necesar să a­ grijă faţă de tînăra generaţie, dezvoltate. Pe chipurile lor tin Nisipeanu, George Păun, ! î membri oi cenaclurilor şi cer- - Premiul III — lei 400
produs adinei schimbări po­ politic şi moral nou, sub in­ ducem în continuare noi per­ faţă de bunăstarea întregului se citeşte încredere în desti­ Ştefan Popescu şi Dan Târ- j j curilor literare de pe lingă - 2 menţiuni a - lei 300
zitive cu caracter social care fluenta principiilor de drep­ fecţionări învâţâmîntului nos­ no stru popor. (Aplauze pre­ nul luminos al patriei, liotărî- chilă. i j instituţii întreprinderi, case fiecare
au îmbunătăţit existenţa ce­ tate şi echitate socială, de e- tru, atît in sensul nivelului lungite). re lermă ca fiecare la locul Ieri, în cursul dim ineţii, ! ! de cultură, şcoli din judeţul
lor ce muncesc din patria ticâ comunistă, care Je per­ său teoretic cit mai ales în Partidul nosţru, întreaga de munco, în uzină, pe ogor, scriitorii s-au în tîln it la j î Hunedoara, precum şi creatori REPORTAJE LITERARE
noastră. mite sâ se dezvolte ca ade­ sensul legării lui de viaţă, de societate manifestă o preocu­ în şcoală, în loborotorul de : Deva cu directori ai câmi- i | individuali, cu excepţia mem-
i nclor culturale din judeţ, in
- 3 premii o cite 300 (ei fi­
Suflul înnoitor al acestor văraţi oameni noi. eliberaţi practică, de nevoile concrete pare deosebită faţă de forma­ cercetare să muncească maî ! faţa cărora au citit din crea- j | brilor Uniunii Scriitorilor. ecare
ani şi-a lăsat puternic am­ de tarele trecutului, pregătiţi ale societăţii In legătură cu rea şi educarea tinerei gene­ mult şi moi bine, să obţină ; ţiile lor. Dupâ-amiazâ ei ;
prenta asupra tuturor locali­ sâ înfăptuiască măreţul vis aceasta este necesar ca Uniu­ raţii în spiritul înaltelor ide­ rezultate mai multe şi maî i au vizitat Casa memorinlâ [ Se primesc în concurs lu­ Cele mai bune lucrări (in­
tăţilor. de la un capăt la al­ de aur ai omenirii — socie­ nea Tineretului Comunist, îm­ aluri ale socialismului şi co­ bune. „Aurel Vlaicu" din satul j crări poetice, proză (schiţe, clusiv cele premiate) vor 11
tul al ţării Ca urmare a am­ tatea comunistă. (Aplauze pu­ preună cu Ministerul învăţă- munismului, ale dreptăţii şi La congres participa nu­ i cu acelaşi nume. iar seara ! nuvele), reportaje literare, ca­ publicate într-o culegere oma­
plasării în toate judeţele a ternice). m intului, sâ acţioneze ener­ egalităţii sociale, ale eticii meroşi invitaţi - membri ai ! s-au în tîln it cu cititori din j re au ca tematică momente gială dedicată semicentenaru­
noilor construcţii economico- Pentru munca entuziastă gic, în spiritul indicaţiilor noii noastre orînduiri. Un loc Comitetului Central ol Partidu­ 1 oraşul Orâştie. ; din lupta partidului, aspecte lui P.C.R. şî in zio r u 1 „Dru­
sociale. a dezvoltării armoni­ închinată prosperităţii şi fe­ partidului, pentru dezvoltarea esenţial în activitatea desfă­ lui Comunist Român, ai Con­ I In tîlnîrile cu cititorii s-au : din viaţa şi activitatea celor mul socialismului".
oase a forţelor de producţie ric irii patriei, pentru aportul activităţii practice în şcoală, şurată în acest sens ocupă în­ j bucurat de un viu interes, j ce muncesc în judeţul nostru, Termenul dc depunere a lu­
pe întregul teritoriu al ţârii, adus la opera de edificare a suşirea de către tineretul siliului de Stat şi oi guvernu­ j înlesnind un contact direct, ; trecutul istoric şi frumuseţile crărilor (de preferinţă dactilo­
oraşele şi satele s-au ridicat societăţii socialiste m ultilate­ pentru crearea atelierelor nostru a concepţiei celei mai lui, conducători de instituţii j un dialog rodnic între scri- j naturale ole meleagurilor hu­ grafiate) - 15 martie 1971, pe
la o viaţă nouă. prosperă. ral dezvoltate, pentru succe­ şcolare şi altor forme de pre­ înaintate despre lume şi via­ centrale şi organizaţii obşteşti, : it'orî şi ceî cărora li ie a- : nedorene. adresa : Coso creaţiei popu­
Pretutindeni au pătruns şi sele obţinute In pregătirea şi gătire practică — îndeosebi ţă, concepţia materialist-dia- \ dresează cuvîntul tipărit. lare Deva. str. M. Eminescu
pătrund cu vigoare elemen­ instruirea sa pentru muncă şi In învâţămîntul tehnic, dar lectică. In lumina acestei fi­ ; In următoarele zile vor PREMII : nr. 17 (tel. 12543), cu menţiu.- j
tele civilizaţiei socialiste, cu­ viaţă, doresc sâ adresez, in şi în cel de cultură generală. lozofii trebuie sâ-şi cristalize­ ; fî organizate astfel de în-
ceririle silinţei şi tehnicii numele conducerii partidului Aceasta va permite elevilor '. J M m it lH . I I . I . 'I . I I . g E l j tîln iri la Brad, Ilia şî Hu­ POEZIE nea „Pentru concursul lite- j
moderne, se realizează acce­ şi statului, cele mai calde fe­ să-şi însuşească, pe lingă cu­ ze fiecare tînâr, fie el mun­ i nedoara. Premiul I — k i 100 rar".
sul larc al cetăţenilor la bu­ licitări minunatului tineret al noştinţele generale, o temeini­ citor, ţăran sau intelectual,
României socialiste. (Aplauze că pregătire practică, astfel idealul de viaţă, atitudinea
nurile culturii şi artei. la faţă de cerinţele şi interese­
mijloacele de informare în puternice, prelungite). Doresc ca, o data cu diploma de ba­ le superioare ale societăţii.
masă. Viaţa poporului nostru sâ felicit, de asemenea. Uni­ calaureat, sâ primească şi un Desigur, noi nu înţelegem
devine cu fiecare an. cu fie- unea Tineretului Comunist, atestat care sâ demonstreze
i are lună ce trece, am putea activiştii organizaţiei, pe toţi că a lucrat într-o anumită prin aceasta acumularea unor CINCINALUL 1966-1970
spune, mai bogată şi mai in ­ cei aproape 2 500 000 de ute- meserie. Elevii vor fi ajutaţi noţiuni politice generale, a li­
tensă. atît pe planul creaţiei cişti, pentru contribuţia pre­ astfel atît în legătură cu o­ nei sume de teze şi principii
materiale şi spirituale cit şi ţioasă dată. sub conducerea rientarea spre învâţămîntul scolastice, cj lărgirea conti­
al activităţii social-obşteşti al partidului, la măreaţa activi­ superior, cit şi pentru trece­ nuă a orizontului de înţele­
participării la conducerea în­ tate constructivă din patria rea directă la activitatea pro­ gere a lum ii şi vieţii, pe ba­
tregii opere de construire a noastră, pentru activitatea in­ ductivă. uşurînd în felul a­ za cunoaşterii a ceea ce a Energia electrică - progres şi civilizaţie
socialismului in România (A­ tensă desfăşurată în vederea cesta integrarea tineretului in creat mai de preţ mintea u­
plauze pulernice). u nirii eforturilor întregului munca şi viaţa socială. Por­ mană, a ceea ce oferă cuce­
tineret în lupta pentru tradu­ ririle cunoaşterii moderne.
Toate aceste mari schim­ cerea în viaţă a politicii in­ nind de la aceleaşi conside­
bări se reflectă, în ultimă in­ terne şi externe a partidului rente este necesar sâ se ac­ Numai însuşind tot ceea ce
stanţă. in modul cel mai e­ şi statului nostru. (Aplauze ţioneze mai intens pentru a­ este mai de preţ în ştiinţă şi In raport cu creşterile în­ care. Astfel această unitate, fost posibilă electrificarea «n crescut de la 6 560 kWh in
locvent, în fizionomia moral- puternice, prelungite). plicarea hotâririlor partidului cultură, poţi deveni un bun registrate in toate ramurile pînâ nu de mult cea mai ma­ anii cincinalului a 157 noi lo­ 1965 la 12 600 kWh in 1970.
politicâ a omului — creato­ de dezvoltare a activităţilor comunist, poţi fi un bun con­ economiei naţionale, cores­ re din ţară, a atins puterea calităţi, astfel numărul locali­ Aceasta înseamnă pătrunderea
rul si beneficiarul tuturor Dragi tovarăşi, practice in învâţâmîntul u­ structor al noii orînduiri so­ punzător pătrunderii tot mai instalată de 800 MW. Finlî- tăţilor electrificate ajungind progresului şi civilizaţiei in
valorilor produse de societa­ niversitar, atît în atelierele şi ciale. (Aplauze puternice). accelerate a progresului tehnic nele, cea de a doua cetate la sfirşitul anului 1970 (a 374.
tea noastră. In uriaşul proces Am început de cîteva săp- laboratoarele proprii, cît şi în Educaţia comunistă a tine­ in industrie Şi agricultură, energetică o judeţului a fost Producţia onuolâ de energie toate localităţile judeţului, cn
inovator care domină toate tămîni noul plan cincinal, ca­ întreprinderi. împreună cu fo­ retului presupune de aseme­ producţia de energic electrică înzestrată şi ea cu un grup electrică a judeţului Mureş pe de altfel şi in toate localită­
compartimentele societăţii ro­ re va marca o etapă supe­ rurile conducătoare ale insti­ nea lupta împotriva concep­ a cunoscut in anii cincinalului electrogen de 100 MW, spo­ cap de locuitor — indicator ţile ţârii,
mâneşti, se plămădeşte omtil rioară în dezvoltarea societă­ tutelor şi facultăţilor, Uniu­ ţiilo r mistice. retrograde, a 1966-1970 ritmuri superioare rind astfel puterea totală la esenţial al creşterii gradului
nou al epocii socialiste — o­ ţii noastre. Cunoaşteţi Direc­ nea Asociaţiilor Studenţeşti oricăror influenţe străine ide­ de creştere, asigurind avansul 250 MW. de civilizaţie şi progres - a V, PE7RAŞCU
mul liber, stâpîn pe soarta tivele Congresului al X-lea trebuie sâ militeze consecvent ologiei şi moralei noastre, a energetic naţional necesar in­ In anul 1970, termocentra­
sa. oătruns de înalta lui me­ al partidului. In viito rii cinci pentru dezvoltarea bazei ma­ oricăror reziduuri aparţinînd dustrializării socialiste a ţâ­ lele electrice din judeţul
nire socială, cu un moral şi ani vom extinde şi moderni­ teriale a activităţii practice, m entalităţii fostelor clase ex­ rii. In anii cincinalului la care Mureş au produs o producţie
o conştiinţă ridicată, animat za industria — ramura con­ pentru intensificarea partici­ ploatatoare. In acelaşi timp, ne referim bota energetică a de 7,5 miliarde kWh, livrînd
de devotament şi spirit de ducătoare a economiei naţio­ pării studenţilor la cerceta­ o conştiinţă înaintată înseam­ ţârii a crecut cu noi obiective energie electrică aproape in
răspundere faţă de patrie, fa­ nale —, vom crea condiţii rea ştiinţifică, astfel îneît nă spirit de înaltă răspunde­ Şi capacităţi. toate colţurile ţârii. Greutatea
ţă de popor (Aplauze puter­ pentru o agricultură intensi­ re fată de poporul în r Ijlocul specifică a judeţului, la nive­
nice) Rezultatul cel mnî re­ vă, de înaltă productivitate, noile promoţii de specialişti căruia te-aî născut, faţă de In constelaţia energetică a lul anului 1970, in producţia
marcabil al operei de con­ vom da un nou avînt creaţiei sâ se poată integra cît mai ţârii, judeţul Mureş ocupă un
strucţie socialistă este evolu­ ştiinţifice şi culturale. Se vor rapid şi cu cea mai mare e- patria unde trăieşti, dorinţa loc important. Cele două stele de energie electrică o ţârii
totul
arzătoare de a dărui
este de 21,6 la sută.
ţia politică şi spirituală a dezvolta învâţâmîntu). activi­ ficienţâ în procesul de pro­ cauzei fericirii celor ce mun­ energetice ale judeţului — ter­
constructorului socialismului tatea de ocrotire a sănătăţii ducţie, in activitatea socială. cesc mocentralele Luduş-lernut şi Datorită politicii înţelepte a
însuşi- Aceasta exprimă toc­ publice, se vor construi un Aceasta este o cerinţă im peri­ Fîntinele - cît şi cea de la portidului de industrializare a
mai sensul orînduirii elibera­ mare număr de locuinţe noi oasă a vieţii moderne, a epo­ Vorbind de educaţia tinerei Tirnâveni, dispun de o putere tuturor judeţelor ţârii, azi ju­
te de exploatare, esenţa idea­ la oraşe şi sate. vor spori ve­ cii celei mai vertiginoase re­ noastre generaţii trebuie sâ instalată de 1 080 MW din deţul Mureş produce de 6,6
lului nostru comunist — fe­ niturile oamenilor muncii, se voluţii tehniro-ştîînţifice mon­ avem în vedere necesitatea care patru grupuri totalizînd ori moi multă energie electri­
ricirea şi b"*'**ctnrea omului, vor îmbunătăţi condiţiile lor diale. Trebuie să ne fie clar, de a crea condiţii pentru ca 600 MW au fost date in folo­ că decit realiza România anu­
ridicarea condiţiei salo socia­ de trai. România se va apro­ tovarăşi, că edificarea socie­ ea sâ cunoască tot ceea ce se sinţă in cursul cincinalului. lui 1938. Făcînd aceeaşi com­
le si morale (Aplauze puter­ pia astfel dc nivelul ţârilor tăţii socialiste multilateral întîmplâ in lume. Nu trebuie La cea mai mare termocen­ paraţie, numai termocentrala
nice). avansate, ridieîndu-se la un dezvoltate, a comunismului sâ ave^x niciodată teamă că trală a judeţului, cea de la Luduş-lernut produce astăzi
Toate marile victorii pe ca­ înalt grad de civilizaţie ma­ nu pot fi realizate decit prin o cafffruntare deschisă, libc- Luduş-lernut în cincinalul de 5 ori moi multă energie
re le-am obţinut în construc­ terială şi culturală deschide o participarea întregului po­ i/fVcf concepţiilor noastre ma- care a trecut ou fost puse in electrică.
Nou] cincinal
ţia economică şi culturală, amplă perspectivă de muncă por — deci şi o tinerei gene­ funcţiune : un agregat de 100 Co urmare a creşterii capa­
toate progresele realizate în raţii — la făurirea bazei teh- MW şi două uriaşe agregate cităţii centralelor energetice
viata materială şi spirituală şi înfăptuiri, de afirmare a nico-materîale, iar aceasta s* (Continuare in pog. o 2 a) cu putere de cite 200 MW fie- ale judeţului şi ale ţârii a
a poporului învederează cu geniului creator al poporu­ hotÂrâşte In procesul produc­
putere .justeţea liniei politice lui n o s t r u , de accelerare a e­