Page 62 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 62
2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 012 • VINERI 19 FEBRUARIE 1971
D E S C H I D E R E A L U C R Ă R I L O R C O N G R E S U L U I A L I X - L E A A L U .T .C .
m m ARE A TOVARĂŞULUI Raportul Comitetului Central
al Uniunii Tineretului Comunist
HICOLAE CEAUŞESCU
prezentat de tovarăşul Ion lliescu
tă la activitatea da conduce mal Important In viaţa între blemelor grava oare confruntă
re a societăţii reprezintă, tot gii noastre societăţi. astăzi omenirea, care frâm în-
odată, • nepreţuită şcoală de O însemnătate deosebită tă viaţa internaţională — şl,
formare a tinerilor, de pregă pentru îmbunătăţirea activită mal ales, vrea să la parte ne Lucrările Congresului al că ponderea ridicată a tine tâ riril plenarei G.G. al Ş.GJi. llamul dialectlo, pe eele mai
tire a lor pentru a duce mal ţii Uniunii Tineretului Comu m ijlocit la jalonarea căilor IX-lea al Uniunii Tineretului retului in rîndul m uncitori din nolembrie-decembrie 1907, Înaintata cuceriri ale cu
terlalist-dialectlce cu concep departe opera de făurire a so Comunist se desfăşoară Sn- lor, inginerilor, tehnicienilor la ultim a conferinţa a noaşterii umane.
ţiile idealiste ar putea să cialismului şi comunismului, nist are dezvoltarea autono de făurire a viitorului In ca tr-o perioadă cu profunde şi al cadrelor de conducere, U.A.S.R. au fost adoptate, In continuare, raportul a-
miei, a spiritului de iniţiativă
dfiunez» cumva form ării tine pentru a purta nestinsă fă şi răspundere al fiecărei or re el este chemat să trăiască semnificaţii în viaţa ţârii, de reprezintă o caracteristică e- precum se ştie. măsuri de ratâ că una din sarcinile noi
retului ; dimpotrivă, tocmai In clia luptei înaintaşilor pen ganizaţii. Este necesar ca fie şl să muncească. Milioanele remarcabile realizări dobin- senţialâ a Industriei contem perfecţionare a activităţii ob şi de mare răspundere încre
această confruntai» liberă — de tineri de pretutindeni vor dite In edificarea socialistă a porane a României socialis şteşti, a studenţimii, de în dinţată U niunii Tineretului
în care de altfel s-a afirm at tru măreţia şl strălucirea pa care organizaţie U.T.C., fie sâ cunoască cum va arăta lu patriei. Tocmai de aceea în te. In dezbaterea adunărilor lăturare a paralelismelor e Comunist a constituită) pre
triei. (Aplauze puternice). A
în lume m aterialism ul dialec ceasta apare ca o necesitate care asociaţie studenţească mea de mîine şl mai ales vor raport se apreciază că pro generale ale U.T.C. trebuie xistente în trecut, asociaţiile gătirea tineretului pentru a
să-şi dezvolte de sine stătă
tic — v'om face să trium fe tor activitatea, sâ organize sâ ia parte activă la efortul cesul de înnoire, perfecţionă sâ precumpănească sarcinile devenind forma specifică de p Ararea patriei, activitate
idealurile comunismului. (A arzătoare, mal ales în con ze In mod independent toate universal pentru făurirea u- rile vieţii sociale şi economi concrete ce revin tinerilor In organizare a U.T.C. In Invâ- prim ită cu satisfacţie şl in
d iţiile de astăzi, cînd In nici
plauze puternice). nel societăţi mal bune şi mai ce, iniţiate de partid, s-au procesul de producţie, discu ţâm lntul superior, iar Uniu teres de către toţi tinerii din
un sector nu se poate asigu acţiunile cu caracter educativ, drepte, a unei lum i eliberate
După cum este cunoscut, în ra mersul înainte fără însu profesional, cultural-artlstic, de coşmarul războaielor, de râsfrînt In mod deosebit a tarea operativă la locurile de nea Asociaţiilor Studenţeşti tara noastră, reprezentînd o
patria noastră, alături de po şirea ştiinţei conducerii soci activităţile privind atît mun asuprire şi exploatare, In ca supra tinerei generaţii. A muncă a unor aspecte con din România, parte integran importantă formă de educa
porul român, trăiesc şi mun ale — una din cele mal com ca cît şi petrecerea tim pului re oamenii sâ trăiască In prie cestea s-au materializat In crete din viaţa tinerilor. tă a U niunii Tineretului Co ţie, de cultivare a sentimen
cesc laolaltă, de mulJte seco plexe ştiinţe contemporane —, liber al tinerilor, corespunză tenie şl colaborare. (Aplau Intrarea în muncă a sute de In continuare, An raport se munist. In aceşti ani s-a îm telor patriotice, a hotârîril de
bunătăţit. In ansamblu, acti
le, maghiari, germani, sîrbl şl fără participarea largă a ma tor Intereselor, voinţei şi ce ze puternice). Toate aceste m ii de tineri, in condiţiile arată că deşi s-au obţinut vitatea asociaţiilor studen a contribui la consolidarea,
oameni ai muncii de alte na selor populare la conducerea rinţelor acestora. In acelaşi schimbări oare fac din tînâ- generoase asigurate pentru rezultate bune. o experienţă ţeşti, care ae manifestă ca dezvoltarea şi apărarea cuce
ţionalităţi. Datorită p oliticii societăţii. Iată însăşi esenţa tim p trebuie sâ se Intensifice ra generaţie unul din factorii calificarea şl Integrarea lor pozitivă, aînt încă multe or factori dinamici în perfecţio ririlo r revoluţionare ale po
profesională, pentru îmbună
naţionale, marxist-lenlniste, democraţie) noastre, pe care contactul direct şi nem ijlocit de prim ordin al luptei pen tăţirea continuă a nivelului ganizaţii care se rezumă Ia narea şi modernizarea pro porului nostru. In acest con
promovate de partidul 9! sta o dezvoltăm continuu. Extin dintre Comitetul Central al tru progres economic, social de viaţă al tinerilor de la o un număr restrfns de acţiuni, cesului instructlv-educativ, a- text, sînt evidenţiate iniţia
tul nostru, condiţiilor de de derea practicii de care am U niunii Tineretului Comunist, şl cultural pe plan mondial, raşe şi sate. manifestă insuficientă iniţia tit prin prezenţa activă în tivele întreprinse, posibilită
ţile ce se cer mai amplu va
plină egalitate în drepturi a vorbit permite, în acelaşi biroul său şl organizaţiile pentru pace şl cooperare re tivă. nu desfăşoară o muncă consiliile şi senatele universi lorificate în viitor. In cadrul
sigurate celor ce muncesc, fă timp, îmbinarea strînsâ în U.T.C. In legătură cu aceas prezintă una din realităţile Se poate apune pe drept susţinută In sprijin ul ridică tare. cît şl prin acţiunile pro Forţelor Armate, organizaţi
ră deosebire de naţionalitate, viaţa socială a experienţei şi ta este necesar sâ se aplice cele mal pregnante ale zilei cuvint şi cu deosebită satis rii calificării profesionale a prii. menite sâ dezvolte răs ile U.T.C. desfăşoară o amplă
mai
facţie că realizarea cea
s-a dezvoltat putetrnlc unita m aturităţii cadrelor în vîrstâ Indicaţiile partidului cu p ri de azi, una din caracteristi de preţ a anilor construcţiei tinerilor. O preocupare mai punderea studenţilor pentru Si vie activitate pentru mo
tea şi frăţia fn lupta şi mun şi a celor de vîrstâ mijlocie, vire la lichidarea verigilor cile de bază ale epocii con socialiste o constituie forma susţinută vor trebui sâ mani o bună pregătire, sâ contri bilizarea tinerilor ostaşi în
ca pentru făurirea noii ortn- cu elanul şl calităţile tinere intermediare Intre conducerea temporane. rea omului nou, prefacerile feste organizaţiile U.T.C. faţă buie la lărgirea orizontului vederea însuşirii măiestriei
duiri sociale, frăţie care este tului, ceea ce asigură dezvol U.T.C. şl organizaţiile Judeţe Tineretul din România, el profunde care au avut loc de problemele legate de lor politic. Ideologic şi filo m ilitare şi a dezvoltării uncr
astăzi indestructibilă. Tot ce tarea armonioasă a vieţii în ne de tineret. Numai pe a- însuşi antrenat într-o vastă în conştiinţa cetăţenilor pa munca tinerilor, pentru solu zofic şi sfi stimuleze partici trăsături politico-morale îna
ţionarea problemelor lor de
ea ce am realizat în anii so tregii noastre societăţi. Asi ceastâ cale 6e poate asigura operă de transformare revo triei noastre, ca rezultat atlt viaţă, sâ solicite mai activ parea lor la întreaga viată intate.
cialism ului este rodul acestei gurarea participării tuturor lichidarea tendinţelor de şa- luţionară a societăţii, de rea al dezvoltării economico-so- sprijinul organelor adminis politică şi obştească. De alt Sînt prezentate apoi reali
colaborări şi fră ţii, al mun categoriilor de tineri, alături blonism şi rutină tn munca lizare a celor mai înaintata ciale generale, cit şi al pro trative, conducerilor între fel, după cum s-a arâtat în zările obţinute de U.T.C. în
cii unite a tuturor cetăţenilor de ceilalţi oameni al muncii, U.T.C., poate creşte capacita idealuri şi aspiraţii umane, greselor învâţămîntului, ştiin prinderilor, sindicatelor orga raport, toate problemele p ri organizarea activităţii sporti
patriei noastre, fără deosebi la elaborarea şl înfăptuirea tea fiecărei organizaţii de ia parte activă la lupta In ţei şi culturii, al activităţii nelor economice locale. vind obiectivele şi sarcinile ve de masă în rîndul tinere
re de naţionalitate. (Aplauze hotârîrllor partidului şi sta a-şi desfăşura întreaga acti ternaţională a forţelor progre educative. prefaceri ce se In procesul amplu de adtn- ce revin în perioada urmă tului muncitoresc, sătesc, şco
puternice). In spiritul acestei tului, la conducerea ţârii es vitate potrivit cerinţelor şi siste — reprezentînd un deta întruchipează pregnant în cire şl lărgire a democraţiei toare asociaţiilor studenţeşti lar şi universitar, a turismu
politici naţionale a partidului te o latură esenţială, Insepa caracterului specific al colec şament de nădejde al marelui modul de viată, 1n universul muncitoreşti, o importantă vor fi dezbătute pe larg de lui de masă al tineretului, în
nostru este necesar să se dez rabilă, a întregii noastre de tivului respectiv. Uniunea T i front antiimperialist. Tînâra spiritual şi în Idealurile tine sarcină politică a organizaţi delegaţii la cea de-a V lII-a urma lărgirii a trib uţiilor în
volte şi să se Intensifice prie mocraţii socialiste, parte com neretului Comunist reuneşte generaţie din patria noastră rel generaţii. ilor U.T.C. este desfăşurarea Conferinţă a Uniunii Asocia acest domeniu.
tenia şi frăţia dintre toţi ti ponentă a concepţiei care stă toate categoriile profesionale îşi manifestă activ solidarita V ictoriile cincinalului pe unei activităţi susţinute, în ţiilo r Studenţeşti din Româ O parte importantă a ra
nerii din patria noastră, fă la baza modulul fn care Par şi de vîrstâ ale tinerel gene tea cu lupta pentru libertate care l-am încheiat relevă şl strînsâ colaborare cu sindica nia. portului este consacratâ mun
ră deosebire de naţionalitate, tidul Comunist Român înţe raţii ; or, aceasta Impune di şi dreptate socială a tinerilor rolul activ pe care 1-« Jucat tele. Un cadru favorabil mani cii organizatorice a U.T.C.
în munca şi lupta pentru înăl lege guvernarea societăţii, versificarea cît mai largă a de pretutindeni, îşi aduce tînâra generaţie In dezvolta O ramură de bază a econo festării potenţialului creator Uniunea Tineretului Comunist
ţarea patriei comune — făurirea orîndulrll noi. (A metodelor de muncă, a acţiu contribuţia la toate marile rea economică şl soclal^poli- miei socialiste, în care îşi al tinerei generaţii au oferit numără în prezent peste
Republica Socialistă România. plauze puternice). nilor şi activităţilor sale. In bătălii împotriva opresiunii tlcă a ţării. desfăşoară activitatea peste m ultiplele şi diversele ac 2 400 000 membri, cuprinşi în
ţiuni de muncă voluntar-pa-
(Aplauze puternice). In condiţiile în care pe legătură cu aceasta consider imperialiste, împotriva colo Este o caracteristică esen 460 000 de utecişti şi alte sute peste 75 000 organizaţii. In
Tineretul patriei noastre plan mondial se menţine pe necesară crearea, în cadrul nialism ului şi neocolonialis- ţială a politicii partidului de m ii de tineri — se arată trioticâ, a căror valoare, pe perioada care a trecut de )a
parcursul cincinalului, se ri
creşte în spiritul nobilelor ricolul unui război agresiv Comitetului Central al U.T.C., mului, pentru destindere şi nostru. îndeosebi după cel în continuare în raport — o dică la aproape patru m ilia r Congresul al V lII-le a au
principii ale internaţionalis imperialist, partidul şi statul a unor consilii pentru munci colaborare Intre popoarele lu de-al IX-lea Congres al său, reprezintă agricultura. După de lei. fost p rim iţi In U.T.C. peste
m ului socialist, ale stimei şl nostru acordă o neslâbitâ a tori, ţărani, elevi şi tinere mii. spiritul novator, lupta hotfirî- ce este evidenţiat rolul activ In condiţiile actuale ale .1 700 000 tineri. Organizaţiile
solidarităţii faţă de lupta re tenţie ridicării capacităţii de fete, avînd ca obiectiv studi tâ îm potriva birocratismului al m ultor organizaţii U.T.C., creşterii nivelului general de U.T.C. au recomandat în a
voluţionară a clasei munci apărare a patriei, în tă ririi erea problemelor şi preocupă In acest spirit, Uniunea T i şi centralismului excesiv, a acţiunile practice destinate instrucţie şi cultură al tine ceeaşi perioadă un număr de
toare de pretutindeni pentru forţei de luptă a Republicii rilo r specifice ale acestor ca neretului Comunist, U .ASR . Inerţiei şl închistării, a ru s p rijin irii activităţii produc retului şi ale existentei unor aproape 300 000 de tineri pen
libertate naţională şi socială, Socialiste România. Este şti tegorii, soluţionarea lor, gă vor trebui sâ dezvolte şi în tinei şl şablonlsmului, efortul tive — olimpiadele, concursu puternice mijloace de difu tru a fi p rim iţi în rîndul
ale solidarităţii cu tineretul ut că în războiul modern de sirea celor mal bune m ijloa viito r relaţii de strînsâ soli încununat de succes de a rile agrotehnice, agrocluburi- zare a inform aţiilor, se im m em brilor de partid.
din ţările socialiste, cu tine apărare un rol decisiv In ob ce pentru antrenarea tuturor daritate internaţlonalistâ cu deschide cîmp larg de mani le — în raport se apreciază pune ca activitatea politică Comitetul Central a supus
retul din ţările care se ridică ţinerea victoriei are, alături tinerilor tn muncă, în viaţa tineretul din toate ţările so festare noului, capacităţilor că munca organizaţiilor iniţiată de organizaţiile atenţiei congresului proiectul
pentru scuturarea jugului de forţele armate, lupta în social-pollticâ. Un rol deose cialiste, cu tineretul de pe creatoare ale tuturor celor ce U.T.C. de la sate prezintă UT.C, sâ se ridice la nivelul noului Statut al Uniunii T i
dominaţiei străine, pentru In tregului popor. Tocmai de a bit în studierea şl rezolvarea toate continentele lum ii. Ele muncesc. Este lesne de înţeles serioase neajunsuri, fiind ră etapei în care ne aflăm, să neretului Comunist, care a
dependenţa naţională, cu ma ceea, paralel cu alte măsuri problemelor legate de perfec trebuie, totodată, să-şi inten masă în urmă faţă de ansam răspundă exigenţelor şi pre fost îm bunătăţit pe baza nu
sele largi de tineri înaintaţi luate în acest sens, partidul ţionarea învâţămîntului su sifice colaborarea cu organi că In rîndul tineretului are blul activităţii organizaţiei gătirii tinerilor. Activitatea meroaselor propuneri formu
noastre, că în cooperativele
din toate ţările lum ii. a încredinţat Uniunii Tinere perior şi de asigurarea celor zaţiile de eliberare naţională, un deosebit ecou şl se bucură de propagandă trebuie sâ se late în cursul dezbaterilor
Activitatea de educaţie co tului Comunist misiunea de mai bune condiţii de studiu cu organizaţiile democratice de adeziune deplină această agricole de producţie există distingă prin spirit creator, din conferinţele judeţene şi
munistă a tineretului are un a organiza nem ijlocit pregă şi viaţă ale studenţilor revine de tineret de pretutindeni, politică, dovadă că Partidul numeroase organizaţii insu novator, prin stimularea gîn- din presa de tineret.
ficient consolidate organiza
caracter complex şi de mare tirea tinerei generaţii pentru U niunii Asociaţiilor Studen participlnd cu toate forţele la Comunist Român este un a- toric. oare nu reuşesc sfi des d irii politice vii, prin abor Ca organizaţie comunistă de
răspundere; la desfăşurarea apărarea patriei. Alături de ţeşti din România. mişcarea generală a tineretu făşoare o activitate de sine darea concretă a probleme tineret — se arată în : raport
el trebuie să-şi aducă contri eforturile pentru sporirea a Aplicînd complexul de mă lui împotriva forţelor reacţiu- devârat partid revoluţionar. stătătoare. lor, în strînsâ legătură cu — organizaţia noastră pune
buţia şcoala, Uniunea Tinere vuţiei naţionale, pentru bună suri de care am vorbit, U.T.C. nii, acţionînd cu fermitate, Raportul menţionează că Propunînd ca problemele realităţile. Pentru tineretul la baza întregii sale activi
lului Comunist, organismele starea poporului, apărarea pa va deveni cu adevărat o or în spiritul politicii externe a plenara CC. al P.C.R. consolidării şi activităţii or nostru — relevă raportul — tăţi principiul conducerii şi
de informare în masă, presa, triei este o îndatorire sfîntă ganizaţie revoluţionară largă, partidului şi guvernului ţârii din nolembrie-decembrie 1967, ganizaţiilor U.T.C. de la sate singura cale de îm plinire a îndrum ării nemijlocite de că
radioteleviziunea, toate insti a oricărui tînăr — proba su democratică, în care tinerii sâ noastre, pentru realizarea ma subliniind sarcinile mari ce sâ fie abordate în strînsâ le năzuinţelor, de afirmare a ca tre Partidul Comunist Român.
tuţiile cultural-artistlce. Avem premă a dragostei faţă de glia se simtă — cum se spune — rilo r deziderate de libertate, gătură cu fenomenele şi pro pacităţilor sale este angaja In toată această perioadă de
pretenţia ca toate aceste or strămoşească, a devotamentu „la ei acasă“, cu adevărat stâ- progres social şi pace ale tu revin Uniunii Tineretului Co cesele complexe ce se petrec rea plenară, conştientă, în înfăptuire a măsurilor de îm
ganisme sâ facă mai m ult în lui faţă de cauza socialismu pîni, hotârînd ei înşişi asu turor popoarelor. munist In actuala etapă de în mediul rural şl în agricul procesul istoric de dezvolta bunătăţire şi perfecţionare a
viitor pentru a contribui la lui. (Aplauze puternice, pre pra treburilor organizaţiei, a Noi pornim de la convin dezvoltare a ţârii, a stabilit tura noastră, raportul reco re a ţârii pe calea socialis vieţii şi activităţii sale, orga
m ului şi comunismului.
El
formarea tinerei noastre ge lungite). Tineretul nostru tre supra modulul de desfăşurare gerea că tineretul lum ii, al un complex de măsuri deo mandă ca Uniunea Naţională nizaţia noastră a beneficiat
neraţii. Un rol deosebit revi buie sâ fie oricind gata sâ a activităţii ei. (Aplauze pu cărui prezent şi al cărui v ii sebit de Importante p ri a Cooperativelor Agricole de îsi întemeiază această opţiu de sprijinul larg şi susţinut
ne, de asemenea, In această salvgardeze cuceririle revo ternice). Aceasta va înviora tor se află astăzi în joc, în vind îmbunătăţirea activită Producţie şl Uniunea Tinere ne pe ferma convingere în a) organelor şi organizaţiilor
orînduirii noastre,
trăinicia
direcţie, uniunilor de creaţie, luţionare ale poporului român şi mai m ult munca Uniunii marea încleştare dintre forţe tului Comunist sâ studieze pe adeziunea la principiile de partid Tineretul patriei
scriitorilor, pictorilor, com împotriva oricărui atentat, sâ Tineretului Comunist, va in le progresului şi cele ale re- ţii UT.C., sporirea atribuţi marxism-leninismului, la i noastre consacră întreaga sa
pozitorilor, tuturor artiştilor apere — chiar cu preţul vie tensifica în măsură sporită acţiunii, poate avea un rol ilor şl competenţelor sale. In atent modalităţile de asigura deile nobile ale umanismului energie şi capacitate creatoa
care, prin operele lor, au me ţii — Integritatea, indepen participarea tinerilor la viaţa important în lupta pentru a spiritul acestor măsuri, s-au re a reînnoirii forţei de socialist, ale echităţii şi drep re înfăptuirii programului de
nirea de a contribui la ele- denţa şi suveranitatea naţio de organizaţie, va face şi bolirea politicii imperialiste, realizat în u ltim ii ani progre muncă necesare agriculturii, tăţii sociale, pe încrederea făurire a societăţii socialiste,
varea spirituală a tinerilor, In nală a Republicii Socialiste mai rodnică contribuţia în pentru afirmarea principiilor se însemnate în activitatea în concordanţă cu cerinţele nelimitată în perspectivele susţine cu toată convingerea
închegarea acelor trăsături România. (Aplauze puternice). tregului nostru tineret la lup egalităţii în drepturi, suvera modernizării şi diversificării largi de dezvoltare şi propă şi hotârîrea politica externă
de caracter, de gîndlre şi sen ta generală pentru edificarea nităţii şi independenţei naţio Uniunii Tineretului Comu şire m ultilaterală pe care so a partidului şi a statului, de
sibilitate proprii omului de După cum vedeţi, dragi to societăţii socialiste m ultilate nale, neamestecului în trebu nist, au fost îmbogăţite şi di producţiei agricole. U.T.C. cialismul le deschide Româ promovai» activă a prieteni
lip nou care construieşte so varăşi şi prieteni, tinerei ge ral dezvoltate în România. rile interne ale popoarelor, versificate acţiunile polltico- poate face m ult In direcţia niei. Constituie motiv de sa ei şi colaborării cu toate ţă
cialismul şi pe care îl cre neraţii îi revin îndatoriri şi (Aplauze prelungite). pentru convieţuire paşnică în educative, formele şl metode orientării tinerilor către pro tisfacţie pentru noi toţi fap rile socialiste, a legăturilor
ează. la rîndul el, orînduirea răspunderi de cea mai mare tre toate statele, fără deose le de muncă, a fost stimulată fesiunile noi care apar o da tul câ Partidul Comunist internaţionaliste cu partidele
socialistă şi comunistă. importanţă în viaţa noastră Dragi tovarăşi, bire de orînduire socială. (A Român se situează ferm pe comuniste şi muncitoreşti, cu
socială. Aceasta pune în faţa plauze puternice). Fără îndo iniţiativa tinerilor şi a orga tă cu dezvoltarea mecaniză
Pulem spune că, pe lîngâ Uniunii Tineretului Comunist, Trâim epoca celor mai rii, chimizării, cu moderniza poziţiile marxism-leninismu forţele revoluţionare şi pro
marile realizări şi contribuţia a conducerii sale sarcini de profunde transformări în via ială că tînâra generaţie din nizaţiilor U.T.C. lui creator, atît în soluţiona gresiste din întreaga lume, n
România va participa şi
în
adusă de acesie sectoare de osebit de complexe şi de cea ţa societăţii omeneşti, a celor viito r în modul cel mai ac Aşa cum s-a arătat la re rea tuturor sectoarelor de rea problemelor construcţiei solidarităţii cu lupta popoa
creaţie, am avea pretenţia ca mai mare răspundere. Măsu mai adinei deplasări în con tiv la această luptă mărea centa plenară a C.C. al P.C.R. producţie vegetală şl anima socialismului în ţara noastră, relor îm potriva imperialismu
în viito r să apară opere şi rile luate în u ltim ii nnj au ştiinţa popoarelor, epoca u din 10-11 februarie a.c. — se lă. a dezvoltării spiritului cît şi în dezvoltarea relaţiilor lui', colonialismului şi reacţiu-
internaţionale.
mai bune, cu un conţinut de dus la îmbunâtâţirea activită nui tumultuos avînt revolu ţă, va dezvolta necontenit re spune 1n continuare în ra cooperatist, de muncă In co nii, pentru pace, prietenie Şi
laţiile cu toate organizaţiile
idei mai bogat, care să ţină ţii U.T.C., au sporit rolul or ţionar internaţional. Anii pe de tineret, pornind de la fap mun. a s p rijin irii Intense a Societatea noastră socialis colaborare între popoare. Ra
seama de cerinţele şi concep ganizaţiei în unirea şi orga care îi trăim vor intra în is tul că numai unindu-şi efor port -r- organizaţiile de masă tă a creat condiţiile afirm ă portul evidenţiază faptul că
ţiile noi în care creşte tine nizarea tineretului din socie torie prin amploarea deosebi turile tineretul de pretutin şi obşteşti sînt nu simple acţiunilor de organizare a rii libere, nestingherite în în perioada care a trecut de
retul nostru. (Vii aplauze). tatea noastră. Desigur, sînt tă a luptelor de clasă ale pro deni poate aduce o contribu „curele de transmisie“ , ci or fermelor specializate, a aso viaţa socială a tuturor cetă la ultim ul congres s-au lăr
ţenilor. a întărit prietenia si
încă multe neajunsuri şî de letariatului şi a maselor mun ţie de preţ la făurirea unei ganisme viabile şi eficiente ciaţiilor intercooperatiste. a unitatea frăţească dintre po git şi intensificat contactele
Dragi tovarăşi, secţiilor de prelucrare. Se cere şi schimburile internaţionale
ficienţe în munca şi viaţa citoare, a mişcării de elibe lumi a prieteniei şi colaboră ale sistemului democraţiei porul român si naţionalităţile ale U.T.C. şi U.A.S.R., care în
organizaţiilor UT.C.. a aso rare naţională a popoarelor rii între popoare, a unei lumi noastre socialiste, capabile sâ in acelaşi tim p organizaţiilor conlocuitoare. Aceste condiţii
Partidul nostru promovea ciaţiilor studenţeşti şi sînt care spulberă ultimele rămă se râsfring asupra tineretu prezent au relaţii de coope
ză, aşa cum se ştie, ca meto convins că congresul ce s-a şiţe ale odiosului imperiu co a progresului social. (Aplauze asigure participarea activă a U.T.C. să-şi sporească preocu lui, din rîndul căruia au fost rare cu peste 400 organizaţii
puternice).
dă de bază a conducerii so deschis astăzi le va analiza lonial, prin proporţiile fără tuturor păturilor şi categori pările pentru atragerea tutu excluse pentru totdeauna comuniste, socialiste, social
cietăţii, dialogul larg cu po în spirit critic, cu toată răs precedent ale bătăliei forţe Dragi tovarăşi şi prieteni, ilo r sociale, cu întregul lor ror tinerilor din mediul ru sentimentele care altădată democrate, sindicale, libera
porul, consultarea directă în punderea. spre a trage con lor înaintaie ale omenirii) potential, la viaţa politică, e- ral, îndeosebi a tinerilor in provocau animozităţi şi ne le, democrat-creştine, cu miş
toate problemele care privesc cluziile cuvenite pentru v ii împotriva imperialismului, In încheiere îmi exprim conomicâ şi socială, la întă telectuali. la activitatea po- încredere. Exemplu grăitor, cări ale tineretului care se
mersul nostru înainte, a mase tor. Hotârîrile pe care le veţi pentru progres social, colabo convingerea că congresul situează pe poziţii înaintate,
lor de oameni ai muncii, atra lua trebuie sâ asigure o îm rare şi pace între popoare. dumneavoastră va deschide rirea patriei socialiste. litico-educativâ, In procesul în acest sens, este structura progresiste.
gerea la viaţa obştească a tu bunătăţire radicală a muncii Nenumărate evenimente ates noi şi largi perspective în Este necesar de aceea să de ridicare cultural-ştlinţifieâ însăşi a organizaţiei noastre T in e re tu l Rom âniei — a
turor celor ce muncesc, adînci- de conducere a organizaţiilor, tă forţa cu care se ridică as viaţa şi activitatea tineretu fie analizate cu toată răspun Si de îmbogăţire a patrim o de tineret, care cuprinde între
reaşi perfecţionarea continuă a structurii organizatorice, a tăzi popoarele în apărarea lui patriei noastre, în mun derea. formele şl metodele de niului spiritual al satelor. cei 2 400 000 de membri al sublin iat raportul — şî-a m a
a democraţiei socialiste. In a perfecţionării formelor şi dreptului sacru de a-şi ho ca Uniunii Tineretului Co organizare şl desfăşurare In continuare, raportul se săi aproape 200 000 tineri nifestat sp rijin u l deplin pen
cest context, o importanţă metodelor lor de muncă. tărî de sine stătător destinul, munist. Se vor stabili, desi ocupă de problemele tinere tru lupta îndelungată şi grea
deosebită acordă partidul nos Punctul de plecare pentru îm potriva politicii imperialis gur, în cursul dezbaterilor a activităţii organizaţiilor maghiari, aproape 36 000 de pe care poporul vietnam ez o
tru participării intense In te de dominaţie şi dictat, de din congres, căile de îmbună UT.C. pentru a asigura a tului studios, ale activităţii tineri germani, citeva zeci
viaţa socială, la conducerea ridicarea activităţii organiza amestec în treburile lor in tăţire a activităţii U.T.C., de tragerea şl mai largă a în organizaţiilor U.T.C. şl aso de mii de tineri de alte na duce îm p o triv a agresiunii im
ţiei Uniunii Tineretului Co
societăţii, a tinerei generaţii terne, de cotropire şl jaf, sporire a rolului ei în viaţa tregului tineret la viata eco ciaţiilor studenţeşti, apreciind ţionalităţi. Educarea în spiri perialism u lu i am erican, cu
— al cărei elan şi energie, munist Ia nivelul cerinţelor pentru salvgardarea libertăţii şi munca tinerei generaţii, în nomică. socială, politică şi că activitatea U niunii Tinere tul patriotism ului socialist a celelalte popoare care luptă
pe care le pune dezvoltarea
receptivitate la nou şi pasiu şi Independenţei naţionale. activitatea generală de con tului Comunist In şcoli şl pentru eliberare naţională,
ne revoluţionară reprezintă democraţiei noastre socialiste, Schimbări adinei s-au pro struire a socialismului. Este culturală a tării, la opera de tuturor tinerilor, fără deose
la
tineretului
participarea
un remarcabil factor dina conducerea societăţii, îl con mai presus de orice îndoială edificare a societăţii socialis facultăţi a înregistrat progre bire de naţionalitate, adîncl- îm potriva Im p erialism u lu i şi
mizator al progresului. După stituie însăşi democratizarea dus şî se produc în mentali că bravul tineret al patriei te m ultilateral dezvoltate. A se. Contribuind la sporirea rea şl cimentarea frăţiei ti neocolonialism ulul, pentru so
tatea tinerei generaţii, în ro
cum ştiţi, au fost luate o se conducerii şi activităţii Uniu lul ş i» locul ei în societate. noastre, urmînd neabătut po ceasta este sarcina politică răspunderii fiecărui elev faţă nerilor români şl de alte na luţionarea pe cale politică a
rie de măsuri pentru asigura nii Tineretului Comunist. In litica internă şi externă a fundamentală a U niunii T i de propria pregătire — prin ţionalităţi râmîne în conti conflictului din O rien tu l  -
rea cadrului corespunzător Tineretul de pretutindeni pă partidului, nu va precupeţi cipala sa obligaţie faţă de
participării tineretului la via acest sens este necesar sâ se şeşte astăzi în arena mondială nici un efort pentru a-şi fa neretului Com unist; în aceas nuare un im portant obiectiv propiat.
aplice indicaţiile date de re
ţa socială: prim ul secretar centa plenară a Comitetului ca o uriaşă forţă a progresu ce simţită prezenţa sa dina ta se exprimă obiectivul de societate — organizaţiile al muncii politice a organi încheind o perioadă de e-
lui, a democraţiei şi păcii.
al U niunii Tineretului Comu Central al partidului, atrâ- Sînt cunoscute marile mişcări mică, tumultoasă în realiza bază al educaţiei comuniste U.T.C., se spune în raport, tre zaţiilor U.T.C fo rtu rl susţinute şl de muncâ
nist este membru al guvernu gindu-se în organele de con rea tuturor edificiilor urmă — de a face din fiecare tînăr buie sâ m ultiplica activităţi Trebuie sâ menţionăm — rodnică a tineretului român,
lui, reprezentanţii tineretului ducere ale U.T.C.. inclusiv în sociale ale tineretului de pe torului cincinal, în munca un m ilitant activ pentru I le specifice care concură la s-a arâtat In raport — exis
toate continentele,
poziţia
fac parte din numeroase or organele cu caracter executiv, fermă, deosebit de combativă, pentru făurirea unei vieţi îm deile socialismului şl comu stimularea interesului elevi tenţa la unii tineri a unor a organizaţiei sale revoluţio
ganisme sociale, delegaţii un număr mai mare de ti belşugate, în conducerea so nare — se spune în partea f i
U.A.S.R. participă la activi neri activişti care lucrează luată de cercuri largi ale ti cietăţii socialiste româneşti, nismului, un participant ne lor pentru aprofundarea cu m entalităţi retrograde în a- nală a raportului — congre
nerei generaţii împotriva po
tatea senatelor şi consiliilor nem ijlocit în producţie, în litic ii de agresiune şi război în lupta pentru înflorirea pa m ijlocit la munca si lupta noştinţelor. la formarea şi titudlnea faţă de muncâ. faţă sul nostru reprezintă un mo
universitare, au atribuţii în diferite sectoare ale econo triei noastre socialiste (Aplau de înfăptuire a programului dezvoltarea deprinderilor de de proprietatea socialistă şl
semnate în administrarea că miei, ştiinţei şi culturii. A a cercurilor imperialiste, ati ze puternice, prelungite). partidului de edificare a noii studiu Individual, de gîndlre bunul obştesc, cazuri de aba ment Important în viaţa U-
tudinea de solidaritate cu e
minelor şi cantinelor, în în-* ceasta va asigura o puterni roicul popor vietnamez şi cu Vă urez deplin succes în orindulrî. Forma cea mai di independentă. tere de la morală, Organiza niunll Tineretului Comunist,
treaga viaţă universitară. Ex că infuzie de spirit proaspăt un prilej de reafirmare a res
perienţa dobîndită în aceste toate popoarele care îşi apă desfăşurarea lucrărilor con rectă de participare a tinere Uniunea Tineretului Comu ţiile U.T.C. — se spune în ponsabilităţilor sociale majore
domenii demonstrează nece în activitatea organelor U ni ră demnitatea şi fiinţa na gresului, în i»alizarea acestor tului la opera de construcţie nist trebuie să contribuie la raport — trebuie să-şi Inten
unii Tinei»tu)ui Comunist, o
ţeluri de mare însemnătate şi
sitatea de a merge mai depar cunoaştei» mai directă şi mai ţională, lupta tineretului de vă doresc tuturor, întregului socialistă o constituie contri eforturile ce se depun de or sifice preocuparea pentru ale noilor generaţii, a ataşa
pretutindeni împotriva cursei
te, asigurînd reprezentarea profundă a preocupărilor şi înarm ărilor, a pericolului ato tineret al patriei noastre, mult buţia la înfăptuirea planuri ganele şcolare în direcţia le dezvoltarea şl consolidarea mentului lor profund faţă de
U niunii Tineretului Comunist nevoilor tineretului. Totodată, mic, împotriva încordării în succes în muncă, în învăţătu lor de dezvoltare economică, gării indisolubile a învăţătu la tineri a spiritului de politica Internă şi externă a
în consiliile populai», în co pentru tinerii muncitori, ţă viaţa internaţională. ră, în viata socială, multă partidului şi statului, a hotâ
mitetele de direcţie şi consi rani şi intelectuali care iau sănătate şi fericire I (Aplauze la activitatea productivă. In rii cu practica, cu viaţa, a cinste, corectitudine, princi
liile de administraţie ale în parte nem ijlocit la conduce Toate aceste mişcări de puternice, îndelungate; vira acest- spirit, raportul prezin form ării deprinderilor de pialitate, colectivism, a res rîrii nestrămutate de a par
treprinderilor şi centralelor, monstrează că tineretul nu le : se scandează „P.C.R. — tă un tablou vast al sarcini muncâ productivă ale tinere pectului pentru regulile de ticipa cu toate forţele, cu tot
în consiliile de conducere ale rea limburilor organizaţiei, a mai doreşte sâ asiste pasiv 1\C.R.“ , se ovaţionează cu lor ce revin U.T.C. în mobi tului. atît în şcolile de la convieţuire socială, a demni entuziasmul» şi capac! talea
cooperativelor agricole de ceasta va reprezenta o minu la hot&rîrea de către forţele însufleţire pentru partid, pen lizarea tineretului la reali oraşe, cit şl în cele de la sate. creatoare la înfăptuirea m ari
producţie. General izaren aces nată şcoală de conducere po reacţionare a propriului său tru Comitetul său Central, tăţii s» echităţii sociale. Ele
tei practici va contribui la litică şi socială, de acumulare destin, la sacrificarea aspira zarea sarcinilor economice, In partea referitoare la ac trebuie să-şi propună promo lor obiective ale procesului
punerea şi mai puternică în ţiilo r şi intereselor sale vita pentru secretarul general al în educaţia prin muncă $i tivitatea în rîndurile studen varea unei concepţii consec de făurire a societăţii socia
valoare a capacităţilor tinere a experienţei pentru exerci le Tinerelul doreşte să-şi partidului, tovarăşul Nicolae pentru muncă. , ţilor, în raport se spune, vent ştiinţifice despre lume liste m ultilateral dezvoltate
tului. Participarea nem ijloci tarea unui rol din ce în ce spună cuvîntul asupra pro Ceauşescu). Pornind da la oonstatarea printre altele : In spiritul Ho- şi viaţă, bazată pe materia- pe pâmîntul scump al patriei.