Page 64 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 64
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 012 VINERI 19 FEBRUARIE 1971
4
ggru/TSzat» r ~'x ~ w jr ¿rnu '.m : - r----:------------- . . . — - - - • ■ ■ ■ - - æ » » — — - ■jţjmuimflMiiMBaB Kww, bkttj rr a-.-rrr- v:
Clntcrul sSpt.âmÎnll: ..Partidul" de
RADIO TheoUnr Biaiu; IM'.' Curs dc lim
0 .:ki o reiicsira
de
ba j.p.'uiiniii.
muiicA pupularft „T randafir de
la Moldova" clin Jtirlad: 10.UU Ma
PROGRAMUL I: 6.00 Dc la 6 la tineu teatral; 10.57 Recital dc o-
9.31; 0.30 Memoria p âm n u u lu i ro per;\ Vtorel Dan: H.2U Refrene
m ânesc; 10.00 Retrospective pe dragi -- inuziCrl uşoarâ : 11.55 Ş ti
traseele cincinalului; 10,05 Din A- inţa la z.t; 12 03 Avanprem iera co
rod la Scvcrln. clntece şl Jocuri tidian*: 12 15 Pastel In alb — m u
populare; 10.30 Fonoteca pentru zica usoarA: i: tn Selccţiuni din
m sarea acorourii r comercial Vesti din tarile socialiste copii; n.05 Din muzica p o p o are opcrcia ..Scaramiţii" dc lacob Mu-
veşlonu: 1- 54 Concert dc prînz ;
lor: 11.15
jtin d lc â ;
Consultaţie
11.25 T ezaur rom ânesc: 12.00 Me
lodii de Vasile V. Vasilache: 12.10 14.00 Viers dc doina J°<L
OdA limbii ro m ân e: tj.OO Muz.icâ
Un Interpret Ş) rolurile sale; Lu
dovic Spiess: 12„10 Melodii popu u jo a râ : 15.20 Melodii p o p u la re ;
si ai m ărfuri R P. POLONA cestui sector industrial din fondurile pe care le vor a lare ; 1.100 R adiojurnal; 13 10 A- 1.7,,Ki Radio-şcoalA : ifi oo R ad io ju r
nal i R*. 15 Recital Doine Badea :
v anprem icrâ cotidianâ: 13.22 R e
Ucraina a contribuit şi in corda în acest scop diferi bus m elodii; 14.00 Compozitorul 16.30 Formaţii dc caincrâ; 16.55 Pe
Şantierele navale din stalarea de noi agregate te departamente sAptâmlnii; G iuseppe Tnrtinl ; 14.4H tem e dc protecţia muncii: 17 (in
Din com oara folclorului nostru :
Szczecin au început realiza pentru folosirea oxigenului TEMPERATURI 15.05 Revista econom ieâ; 15..10 Pie Album dc muzlcA p o p u la r a . 17.30
m îlfi/ă rea unui contractincheiat de în procesul elaborării meta R. P. D. COREEANA SCĂZUTE IN IT A L IA se de estrad ă; 15.45 Muzicâ dc Biblioteca de poezie rom ân easca:
Radiojurnal ;
întreprinderea poloneză de lului. Ele au permis redu In intreoga peninsulă i- p ro m en ad a; 1G.00 pe traseele 17,50 MuzlcA uşoara; 18,00 P u b li
ţs.2i Retrospective
comerţ exterior „Centromor" cerea la jumătate a tim pu Pe vaste suprafeţe de pe ialică temperatura a scă cincinalului; 10.30 Şlaeâre de Ion citate radio: IR,20 Oifcu — mică
Ca urmare a tratativelor ha rîiulul său. Republica cu fum a armatoare hatn- lui dc elaborare a şarjelor litoralul vestic al R. P. D. VasUescu. lO.sn Publicitate radio: enciclopedic muzicala. Italia —
desfăşurate in spirit de prie Populară Chineză va livra m burghezâ ..Harald Schulz." in convertÎ7.oare. Coreene se desfăşoară, în zut considerabil miercuri, 17.00 P entru pnlrle; 17,31 Concert patria operei: 18.55 Partidului, i
tenie, colaborare şi înţelegere România : produse ale indus — relatează agenţia PAP. prezent, ample lucrări pen după mai multe zile primă- de muzică p o pulară; IR.00 Ovele nima şl versul; J9 05 Ciniccul e
reciproci, joi au fost semnale triei constructoare de muşini, Contractul prevede livrarea R. S. F. IUGOSLAVIA tru recuperarea unor tere văratice. La Genova, fur serii: 20.0o T ableta dc scarâ; 20 05 pretutindeni: 10.30 Reportaje pa-
Zece melodii p referate: 20.40 Bi
la Bucureşti Acordul comer laminate de otel, metale nefe către firma vest-germanâ, nuri sărăturate, care. vor fi tuna a distrus unul din pa juterii m uzicale; 20.55 Ştiinţa la ralctc; 19.50 Noapte bunâ. copii;
cial şi de plăti pe anul 1971 roase, feroaliaje, diverse pro piuă în anul 1!»74, a şase R. S. F. Iugoslavia va dis însâmîntate in anii viitori vilioanele viitoarei expozi zi; 21.00 MuzIcA de café-conccrt ; 20.00 Searâ dc operâ: 2 2 .1 0 piese
ţii ,,Euroflor — 1971“, in
şi Acordul privind schimbul de duse chimice, bumbac fibră cargouri de aproximativ pune în anul 1974 de o ma cu orez. grîu şi alte culturi. timp ce la Napoli, datori îl.25 P.C.R. — 50. Consem nâri de dc estradă ; 22.30 Dezbateri cul
m ărfuri pc perioada 1072-1975 şi fire, precum şi ţesuturi din 12 000 dc tune fiecare. Prin re conductă petrolieră, ca Pentru ca aceste pâmînturi. Paul Popescu NeveRnu; 21.30 Re turale. Cultivarea Umbli — În d a
intre Republica Socialistă bumbac, lină şi mătase, tr i acest contract — unul din re va lega portul Ploce, din care sînt smulse mării, să tă intensităţii deosebite a vista şlagArelor; 22.00 R a d io ju r torire patriotica sl act de cu ltu
România şi Republica Populară cotaje din bumbac, m ărfuri tre cele mai importante de sudul Adrîaticii, cu oraşul poată intra cît mai repede vintului, navele de pescuit nal ; 22.30 Concert de searA; 22,55 ra; 22.S0 CSntâ Conny Vlnk; 23.06
Chineză. ngroalimcnlnre şi altoie. acest gen — R.F. a Germa Pancevo. din apropierea in circuitul agricol, lucrări au fost blocate în larg, iar M om ent poetic; 23.00 Concert dc MuzicA Inedită de Hans Leo Has-
Acordul pe 1971 prevede o In cursul tratativelor, cele nici devine cea de-a 24-a Belgradului. Conducta va le. în mare parte mecani legătura cu insulele Jschia se&râ — co n tin u are; 0,05—6,00 Es sler: 23,30 U vertura festivă In Re
creştere substanţială a schim două părţi şi-au exprimat ho ţară pentru care şantierele avea o lungime dc peste 700 zate. decurg în ritm susţi şi Capri s-a făcut cu multe trada nocturnâ. m ajor de Bedrlch S m etan a: Me
bului de m ărfuri intre cele tărî rea de a întreprinde mă poloneze livrează nave. km şi o capacitate de 20 nut şi în perioada de iarnă. dificultăţi. Şi Sicilia a fost tam orfoze sim fonice — pe tem e
două t^ri faţă de realizările suri în vederea lărgirii con milioane tone de petrol pc bintuită de furtună, valurile PROGRAMUL II: G.00—8 10 P ro dc Cari Marla von W eber — de
din anul 1970. P otrivit docu tinue a schimburilor prcvâzu- U. K. S. S. an. Specialiştii apreciază că R. D GERMANA atingind in unele locuri o g ram muzical dc d im ineaţa; 8,10 P aul H indem iih; 24,00—1.00 Muzi
mentului, România va livra 1c prin acord. Totodată. au transportul ţiţeiului pc a- forţă de 7 grade pc scara Tot înainte; 8.25 Mori Interpret!: că simfonică.
In Republica Populară Chi fost examinate posibilităţile Construcţia de noi capaci ccastâ conductă va fi de şa Universitatea „K arl M arx“ Beaufort. pianistul Aldo Clccollnl ; 9.00
neză produse ale industriei dc dezvoltare a comerţului tăţi de producţie şi moder se ori mai ieftin decît pc din Lcipzig. cu cei peste In regiunile de munte
constructoare de maşini între dintre Republica Socialistă nizarea celor vechi au per calea ferată 12 000 dc studenţi ai săi. es s-au înregistrat căderi abun
care instalaţii de foraj, agrega România şi Republica Popu mis RSS. Ucrainene să te unul din principalii fur- dente de zăpadă. Astfel, în T e m p e ra tu ra m inim ă va fl
te de cimentare. autocamioane, lară Chineză în următorii ani. realizeze în prezent aproxi R. r . BULGARIA ni^m-i de cadre pentru eco zona situată intre Vc.rona VREMEA cuprinsă Intre m inus 4 si 1
prad Iar m axim a Intre 2 şi 7
autoturisme de teren, vagoa convcnindu-sc asupra unor li mativ 40 la sulă din întrea nomia naţională a R. D şi Viccnza mai multe sta grade. Dim ineaţa ceaţă,
ne cisternă, motoare electrice, vrări reciproce majorate pc ga producţie a industriei si Tn anul 1971. Măturile Germane. In cei 25 de ani ţiuni sportive aflate în PENTRU 24 DE ORC PENTRU URMĂTOARELE
maşini-unelte, produse petro perioada 1972-1975 ale unor derurgice sovietice. In cin populare vor investi în rare s-au scurs de la sfîrşi munţi ou fost izolate din DOUA ZILE
liere, ţevi şi tablă din oţel. produse principale care fo r cinalul trecut. în Ucraina Bulgaria, pentru construcţia tul celui de-al doilea răz cauza zăpezii. Vrem ea se răreşte uşor. Ce Vrem ea se răceşte 1n conti
aluminiu, o gamă largă de mează obiectul schimbului dc an intrat în funcţiune un de şcoli, peste 42 milioane boi mondial. Univcrsilatca SALVAŢI CU UN rut va îl xcltimbător, tem p o nuare. Vor cădea precipitaţii
rar acoperit. Local vor răd ea
produse chimice şi altele. m ărfuri dintre cele două ţări. furnal dc 2 700 mc. conside de leva. adică dc aproxima din Lcipzig a pregătit pe ELICOPTER precipitaţii sul» form ă de locale sub form ă de lapoviţă
rat unul din cele mai mari tiv 9 ori mai mult decît în ste 94 000 de specialişti. Leip- Un elicopter francez a ploaie, lapoviţă si ninsoare. şi ninsoare. Vint potrivit din
VIntul va sufla slab ptnA la
nord-vest şl nord. Izolat, di
anul 196R Tn total, vor fi
W alter Scheel şi-a încheiat din lume, zece convertîz.oa- construite 911 scoli, cu o ra zicut nu este însă singu reuşit să salveze miercuri, potrivit din nord-vest jl nord. m ineaţa, ceaţă.
după o operaţie plină de
re cu capacitatea de 110—
rul centru universitar im
190 tone, şase laminoare pacitate de 65 600 locuri. portant din R. D. Germană. dramatism, patru alpinişti
convorbirile la Washington complet automatizate şi al In cursul actualului cinci In (ară funcţionează peste italieni care au fost surprinşi
WASHINGTON 1B (Agcr- La sfîrşitul vizitei minis te instalaţii siderurgice mo nal. sc vor aloca pentru 55 de universităţi şi institu tic vremea nefavorabilă pe
unul. din versanţii masivului
pres). — M inistrul de exter trului vest-german la Was derne construcţiile de şcoli 529 te de învăţămînt superior, Mont Blanc. Alpiniştii în
adică un număr de nouă ori
ne al R.F. a Germaniei, Wal hington nu a fost publicat La creşterea capacităţii a- milioane dc leva. exclusiv mai mare decît în anul 1945. cepuseră ascensiunea la CINEMA
ter Scheel, şi-a încheiat nici un comunicat oficial. 10 februarie, dar viscolul
miercuri seara convorbirile puternic i-a imobilizat la
oficiale cu membri ai guver altitudinea de 4 000 dc DEVA : Ş arada („P atria“);
nului american. El a fost p ri Tensiunea se menţine SITUAŢIA M INDOCHINA metri. Luni. alpiniştii au 10.00-n.3fi Fm lslune-lccţle T ifiany m em o ran d u m („A r
mit. de asemenea, de preşe transmis prin radio că pentru lucrătorii din agri ta"); SIMERTA: Profesorul In
dintele Nixon, cu care a au terminat ultimele, pro- cultură. Creşterea tau ri fernului („Mureşul*) ; HUNE
DOARA: Omul din Sierra („Si-
nelor de prăsilă;
conferit timp de 40 de m inu ia Reggio Calabria ATAC URI ALE FORŢELOR dc presă Eliberarea anunţă că t'izii şi nu mai pot re 17.00 TcleşcoalA. Limbo r o m â d eru rg istu l"); 100 dc carabine
te. M inistrul vesHzerman a DE REZISTENTA POPU forţele patriotice din Cambod zista. Din cauza condiţiilor nă : „Luceafărul* de („Constructorul“) ; CALAN :
precizat, intr-o conferinţă de LARA DIN CAM Bt)DC»I A gia au scos din luptă, între atmosferice extrem de ne Mihai Finlnescu (analiză M aycrling — seriile I-II („11 I u
nie“) ; TELIUC: F reddy şi cln-
presă, că discuţiile cu pre REGGIO CA LA 13RIA )R soldat cu cinci arestări. Cu a- îm p o t r iv a TRUPELOR 4 şi 11 februarie, în regiuni favorabile, elicopterul tri literară). Chimic (clasele t.ccul preriei („Minerul"); P E
L egătura coor-
X-XII) ;
şedintele s-au concentrat a (Agerpres). — Tensiunea per- ceslea. numărul celor areslati REGIMULUI LON NOL le Kompong Chani şi Kratie. mis pentru a-i salva nu a dlnativă ; Legătura de T ROŞANI: S echestrul de p er
supra unor chestiuni europe sislâ la Reggio Calabria. ora din luna ianuarie pînâ în 1 800 de soldaţi ai inamicu putut decola marţi, astfel hidrogen ; soană şi Degetul de fier („7
In
LUPENI :
Noiembrie*) ;
ne, consecinţelor lărgirii pro şul’ în care de peste trei săp- prezent se ridică la 83. PNOM PENII 10 (Ager- lui. In acelaşi timp, au fost incit cei patru au fost ne 18.00 Căminul. Din cuprins : ghearele invizibile ale dr Ma-
Sportul, şcoala şl fam i
iectate a Pieţei comune şi a tâmîni marea majoritate a După cum s-a mai anunţat, preş). — Forţele de rezisten distruse 150 de vehicule mi voiţi să petreacă încă o lia. Din a.b.c.-u) d ru m e busc („Cultura»“) ; LONEA :
H ib o riu tu s („M inerul"); Clnd
supra compensaţiilor finan instituţiilor publice, şcolile şi acţiunile de protest de la ţă populară cambodgiene con litare apnrţinînd trupelor noapte la o temperatură de ţiei ; se m a tă cu cuveaua („7 N oiem
ciare acordate de R.F. a magazinele sînt închise în Reggio Calabria durează, cu tinuă atacurile împotriva tru saigoneze. între care 120 dc minus 20 de grade. 18,40 Lumea copiilor; brie''): ANINOASA: Sezon m ort
Germanici. Statelor Unite semn de protest fată dc deci- anumite perioade de calm. pelor regimului Lon Noi şi blindate şi 17 piese de arti 19.10 T ragerea Loto ; — seriile l-U („M uncitoresc“);
PETRILA: Iii fiecare seara la
pentru întreţinerea trupelor 7.ia organelor administrative de peste şapte luni. de cînd unităţilor saiconeze care au lerie M A I BINE M AI 19.20 1001 de seri — em isiune ora ii („M uncitoresc“); VUL
americane staţionate pe Rin. de a menţine capitala regiu localitatea vecină Cntanznro. intervenit în Cambodgia. Cele TÎRZIU... 7 ® nru «el mici; CAN • Sentinţa („Muncito
nii la Catanzaio. Joi dim i situată la o distanţă de 160 mai intense operaţiuni m ili PATRIO ŢII LAOŢIENI PRO Parlamentul englez a ’ 19.10 T elejurnalul dc seară; resc“); URICANI: Monştrii („7
neaţa. patru coloane motori km. a devenit centrul admi tare au loc în îm prejurim ile VOACĂ PIERDERI IN A M I modificat r.cccnl o lege da 20.00 Rom ânia ’7i. A2 i — Judeţul Noiembrie*) ; BARBATENI :
IMtices ;
Breva muncitorilor zate ale politiei au pătruns nistrativ al regiunii Calabria. localităţii ICompong Chain, CULUI IN OAMENI ŞI M A lind din 1667. cu privire 20,30 Film avtistic ; „Falsa Iza- Călătorul cu bagaj („6 Au
în zona de nord a oraşului Guvernul italian a dispus situată Io 124 km de Pr.O'-A TERIALE la supunerea celor care fă bcla" — producţie a stu gust*); ORAŞTIE: Ultimul m o
industriali din Tocino Reggio pentru a demola ba convocarea, la începutul n- Penii. In Cursul nopţii de D O N G H A IR (Agc/pres). ceau pronosticuri meteorolo diourilor din R P. U nga ucide („Flacăra*); GEOAGIU-
hican
(„P atria“) ; Jocul care
ră ;
cesici săptămini, a consiliu
ricadele ridicate in cartierele
miercuri Spre joi, patrioţii au
gice. la persecuţii care mer
Santa C.ilcrina şî .Sbarre. lui regional în vederea clari atacat unităţile de infanterie Din punctul de comandă dc geau piuă la arderea pe 21.50 Baletul „Prirviliciul“ de BAl: Via Malta; HAŢEG: In
ROMA IR — Coresponden Dacă revolta continuă — a ficării situaţiei., ¡ar hotărîrea saigoneze staţionate Ia 22 km la Done Ha, situat in sudul rug a acestora. Anunţînd Zcno Vancca (Fntcrvi- arşiţa nopţii („P o p u lar* );
zlunc) ;
tul Agcrpres, Nicolae Pui- declamat prefectul dc politie consiliului dc a menţine ac de localitatea amintită, pro zonei demilitarizate a Viet ştirea, ziarul ,,Times“ arată 22.20 Panoram ic ştiinţific. Din BRAD : Pomul de Crăciun
cea transmite : Aproxim ativ Santillo — forţele de ordine tuala eriPÎtalâ la Catanznron rocind inamicului pierderi în namului de sud. generalul că meteorologii pot., in sfir- cuprins : Gcnttson 2 001.
(„Steaua roşie“); GURABAR-
400 000 de muncitori din în sînt pregătite să ocupe cele provocat noul val de proteste oameni şi materiale. saigonez Hoang Lam. coman şit, „respira, uşuraţi“. Din nou despre lascri. ZA; Ocolul („M inerul“)* I
Caleidoscop ;
treprinderile industriale ■ ale două cartiere. bă Reggio. Pc de altă parte, agenţia dantul trupelor agresoare ca CATEDRA DE UMOR 22.50 T elejurnalul de noapte. H A : Slâpln pe situaţie („Lu
oraşului Torino — metalur Ultimele măsuri ale poli re an invadat Laosul. a co m ina").
Universităţii
Conducerea
gist i, tcxlilişti. tipografi, lu ţiei {Ui iuM Iunie după ee municat ziariştilor unele a- din Manila a hotărit insti
crător; din rarr-miie r!r,;.viei miercuri „(.'unututui dc ac Intervenţia americană în Laos mâminte în legătură cu ope tuirea unei catedre dc u
şi confecţiilor — nu declarat ţiune pentru Reggio — capi o raţiunea m ilitară cunoscută mor. Compozitorul, actorul
miercuri o grevă de trei ore tală de regiune", de tendinţă sub denumirea codificată şi filozoful Levi Celerio, în r -------------------------------------
împotriva suspendării de că neofascistă, a continuat să „un act respingător“ — „Lam Son 719*'. Citind decla sărcinat cu organizarea noii
tre conducerile falnicilor dc lanseze populaţiei apeluri la raţiile generalului Lam. tr i discipline ştiinţifice, va sla
automobile Fiat. Lancia şi rezistentă şi să comită acte declară senatorul Kennedy misul special al agenţiei bili şi condiţiile obţinerii
Pininfarina a peste 40 000 de de sabotaj Au fost ridicate France Presse relatează că unei calificări sau diplome Cuvintul de onnare-absent
salariaţi. La chemarea unitară noi baricade, după ce cu o în ^ Laos sc găsesc acum academice, după absolvirea
a celor trei centrale sindicale zi în urmă carabinierii le în WASHINGTON IR (Ager- să stabilească o dată lim ită „Lâfino de m ilita ri saigonezi studiului asupra diferitelor
— C G.I L . C.LS.L. şi U I L. lăturaseră. s-a dat foc caidu pres). — Vorbind la o con pentru retragerea tuturor şi că elemente ale corpului manifestări de umor, anec
— mii de oameni ai muncii rilo r telefonice şi s-au distrus ferinţă a ..Mişcării oamenilor forţelor S.U.A. din Indochina. expediţionar se află la 10 km dotă, caricatură, clovnerie In ziua de 30 ianuarie a.c., Joi ne prezentăm din
s-au întrunit în diferite zone porţiuni din reţeaua dc cana dc afaceri pentru pace in .,Am văzut acum clar ce în de oraşul Tchcpone". Tn<an- ele. Motivarea acestei ho- cu bonul nr. -43 esle predat nou Ja Iov. Ivanov. La pro
ale oraşului. îndreptîndu-se lizare. Intr-o galerie subtera Vietnam", senatorul Edward seamnă vietnamizarea. a re teri.şti ii unităţi blindate, tărîri. ; ,,Dat fiind că lumea pentru reparaţie un televi ba făcută, televizorul era
apoi spic Piaţa San Carlo nă au fost descoperite impor- Kennedy a calificat interven levat el. Invadarea Cambod- formaţuini de paraşutişti an este astăzi plină de probleme zor la secţia dc specialita tot în situaţia în care a fost
unde a avut loc un miting de lanie cantităţi de substanţe ţia americano-saigoneză în giei. invazia din Laos sînt gajate în operaţiunea am inti de lot felul, care pun la te a cooperativei „M ure dus Parcă nici nu se lucra
protest împotriva ofensivei explozibile Incidentele între Laos drept „un act respingă creaţii ale acestei politici. tă ;c îndreaptă spre unele grea încercare simţul umo şul". din Deva. $ef de sec se la el. Sonorul nu mer
patronale. manifestanţi şi politie s-au tor". El a cerut Congresului Vietnamizare înseamnă răz puncte situate în zona şoselei rului al fiecăruia dintre ţie Nicolae Ivanov. Despre gea
boi şi iar război, ea nu are nr. 9. noi, se impune necesitatea purtarea pc drumuri a oa — Nu ne-am gîndit la so
nimic de-a face cu încetarea Cu toată desfăşurarea de unui studiu serios şi, pe a menilor de căite acest şef nor. Am reparat alte defec
violenţei, ea este o politică forte a agresorilor saigonezi, ceastă bază. folosirea mij de secţie ştiam aiît din se ţiu n ii!? ) a venit o motiva
de violenţă". sprijiniţi, după cum s-a mai loacelor umorului“. sizările scrise cît si verba re. Acestea reprezentau su
le ale cetăţenilor Dar nici
Referindu-se la metodele de anunţat, atît aerian, cît şi CĂSĂTORIE SUB la o... absenţă totala a cu- ma de 234.30 lei pentru re
dezinformare la care recurg logistic, dc comandamentul GHEAŢA vîntului de onoare din par na raţie I Fiindcă bonul era
autorităţile în legătură cu S.U.A., patrioţii laoţieni pro lÂudmilia fonova şi ¡uri tea dumnealui nu ne-ani fi făcut, dar sonorul nu mer
ceea ce se petrece în Indo voacă inamicului pierderi în Glebov, doi tineri mosco aşteptat gea !
china, senatorul ICennedy a oameni şi materiale. In u lti viţi, şi-au celebrat căsătoria Cum râm în e cu cuvintul
— Să ştiţi câ e defect so
spus: „Soldaţii americani au mele comunicate ale postului plonjind in apele îngheţate norul — l-am informat. de onoare dat clienţilor, e
fost îmbrăcaţi ca civili (în de radio Pathet Lao s-a a ale unui lac din Moscova, o altă chestiune. De aceea
Laos — n.r.) nu pentru a-i nunţat că la 12 februarie pa la o temperatură de —12*. — Gaia. Se face. Urgent. zicem noi câ o „depanare"
înşela pe adversari, ci pentru trioţii laoţieni au scos din înconjuraţi de un grup de Mîine îi gata — a venit p ri amănunţită a ncrceulilor dc
a ne înşela pe noi. Embargoul luptă cinci companii ale ina „morse“ — nume dat de ma ... minciună.
asupra ştirilor din Indochina micului. aflate pe şoseaua nr. moscoviţi amatorilor de Pentru tovarăşul Ivanov la .această secţie este mai
nn a fost menît să înşele ad 9. iar la 14 februarie — alţi înot hibernal — tinerii că ..mîine" a fost fiecare zi m ult decît necesară. Se cere
versarul, cî pe noi. Invazia 100 de soldaţi. Pierderile ma sătoriţi au dorit să petreacă din 30 ianuarie pînâ in !R ca la această secţie sâ se facă
în
teriale ale saîgonezilor,
din !>aos a ridicat considerabil ultimele trei zile. sînt evalua evenimentul in acelaşi loc februarie a.c. o analiză temeinică si să se ia
nivelul neîncrederii în inte te de acelaşi post de radio la unde s-au intîlnit prima oa , — -Sîmbâlă. 19 februarie, măsurile ce sc cuvin. Aştep
riorul S.U.A.". ră. la un nou telefon ni se răs
trei tancuri si 15 elicoptere. tăm sâ comunicăm citito ri
- t punde : Ia ora 13. veniţi du
pă el. E gata. lor noştri concluziile con
Apoi. din nou : ducerii cooperativei A re
— Veniţi joi. în 10 fe cepţionat şi conducerea
W ASHINGTON. - Preşedin NEW YORK. - Agenţie flă de mai mult timp în con
tele Consiliului de Minişlri ol France Presse anunţă că M u tact cu guvernul de la Tel A bruarie Nici nu sc mai pu U.J.C.NÎ. ? Atunci e şi mai
Italiei, Emilio Colombo, înso hammad El-Farra o remis se viv, pentru a-l determina să ne problema Sigur ! bine.
ţit de ministrul afacerilor ex cretarului general al O.N.U., respecte rezoluţiile O.N.U.
terne, Aldo Moro, o sosit U Thant, o scrisoare în care privind lerusolimul, rezoluţii
miercuri seara la Washington, autorităţile isroeliene sini a prin care Isrcelul este chemat
intr-o vizita oficială de două cuzate de distrugerea la Ie să nu modifice în mod unila
zile, la invitaţia preşedintelui rusalim a sediului Organiza teral statutul acestui oraş.
S.U.A., Richord Nixon. ţiei Naţiunilor Unite pentru întreprinderea de
Şeful guvernului italian şi SANTIAGO DE CHILE. - Se
ministrul de externe vor avea cretarul General al Partidului industrie locală Orăştie
in copitola S.U.A. convorbiri Comunist din Chile, Luîs Cor-
cu oliciolitâţile Admînîstroţiei valon, a denunţat, in codrul
americane asupra principate
Impresii culese de astronauţii misiunii „Apollo-14“ lor probleme ale situaţiei in unui interviu acordat ziarului sfr. N. Titulescu nr. 20
„El Siglo", opoziţia proprieta
ternaţionale, precum şi In le
rilor de latifundii din ţară faţă
LIVREAZĂ DIN STOC
gătura cu reloţiile biloterale.
de reforma agrară promovată
de guvern. El o declarat că • STILP1 DIN BETON ARMAT dc
VIENA. - Ministrul afaceri
HOUSTON 10 (Agerpres). mai apropiate decît sînt în Ie de relief. Doar cînd se lor externe al Luxemburgului, ciocnirile armate provocate de 1,90 x 0,12 x 0,07 m Ia preţul eu ridicata
Intr-o convorbire cu spe lealitate“ , a spusShepard. FI afla în imediata lor apropie Gaston Thorn, care se află latifundiari se încadrează în dc 17,68 lei şi preţ de amănunt 22,10
cialişti ai Centrului de con a adăugat că exploratorilor se re, acest lucru devenea posibil. politica unei anumite părţi o
trol spaţial de Jn Houston, lenari le este greu să se o- FI a spus eâ motivul pentru intr-o vizită oficială la Vie- oligorhlei de încetinire, dacă lei.
astronauţii misiunii „Apollo- ricnteze şi săi aprecieze dis care astronauţii nu au reuşit na, o avut convorbiri cu omo este posibil de zădărnicire, o
14" au împărtăşit din impre tanţele. să exploreze craterul Cone re logul său austriac, Rudolf aplicării programelor progre
siile culese în cursul călăto La rîndul său. Mitchell a zidă tocmai în această d ifi Kirchsehlaeger. După cum s-a sist« preconizate de noul gu
riei lor. „Pe Lună nu există relevat că nu şî-a pierdut cultate de orientare şi apre anunţat, cu acest prilej a fost vern al ţârii.
fum sau ceaţă şi. din această mei o clipă direcţia dar a ciere a distanţelor. Cei doi examinată problema convocă
cauză, toate lucrurile apar fost dificil să distingă forme- astronauţi debarcaţi pe Lună rii conferinţei osupro securi supravegherea încetării focu MONTEVIDEO. - La reşe
au avut impresia că se află tăţii europene şi trecute în dinţa prezidenţială din distric
pe un drum greşit şl îndepăr revistă relaţiile Austriei cu ţă lui (United Notions Truce Su tul uruguayan Colonia a avut Combinatul pentru
tat de obiectivul vizat şi de rile Pieţei comune. pervision Organisatlon). El o
Controverse pentru aderarea aceea au renunţat la unul cerut co un raport in legă loc miercuri o întîfnire între
şefii de stot ai Uruguayuluî şi
din punctele principale ale CAIRO. - Mediatorul O.N.U. tura cu oceostâ problemă să Argentinei, Jorge Paclieco A- prelucrarea Eemnu-
fie supus imediat Consiliului
Angliei la Piafa comună programului lor de cercetări în Orientul Apropiat, Gunnor de Securitate, fârâ a solicita, reco şi Robert Marcelo Le-
pe Lună.
Jarring, a trimis guvernului ior
Astronautul Roosa, care. în danian o copie a propuneri însă, convocarea lui. vingston. S-a onunţot oficial iui Cîmpeni, judeţul
celor
că tema convorbirilor
LONDRA 10 (Agerpres). — drept un «apel Lansat parla- tim pul „plim bării" pe Lună lor sole privind soluţionarea
In sînu) Partidului laburist montarilor laburişti de a sc a celor doi colegi ai săi. a NEW YORK. - Secretarul doi preşedinţi a constituit-o
continuă controversele asupra abţine tic la vot atunci cînd va rămas în modulul de coman paşnică a crizei din această general al O.N.U., U Thant, a cooperarea în diverse domenii Alba
aderării Marii Britanii la fi luat în dezbatere un even dă pe o orbită circumlunară. regiune, a anunţat ambasado cerut în repetate rînduri gu economice. Potrivit presei, ca
Piaţa comună. James Cnlla- tual acord de aderare a An n relatat câ este o senzaţie rul Iordaniei la Cairo, in ca vernului israelion să nu conti
ghan. fost ministru dc interne gliei la C.F, F. drul unei conferinţe de presă. nue programul edilitar in par re opore Io Montevideo, el ar Angajează de urgenţă STRUNGARI IN LEMN.
In precedentul guvern laburist, Poziţia oficială a laburiştilor neobişnuită să zbori la mai El o precizat câ între R A U tea iordaniană a Ierusalimu fi abordet şî diverse probleme
n declarat că. dacă aMuul'i! ou diferă esenţialmente de puţin de 16 km de suprafaţa şî Iordania ou loc convorbiri lui, ocupată in timpul războiu legote de acţiunile unor Salarizarea se face conform H.C.M. nr 914/1968
premier Kdvvard Lealii doresu* «.ea a conservatorilor. în ce Lunii „Unul din cele mai in vederea coordonării pozi lui din iunie 1967, a onunţot organizaţii şî grupuri clandes Se asigură dormitor comun.
obţină inirrrea cu orice priveşte aderarea Angliei la stranii lucruri este că ori ţiei celor doua ţâri în proble
preţ a Angl’ei în r HvF. „d i ' F \'. Part idul laburist sc pro zontul paie să fie deasupra mele Orientului Apropiat şi că un purtător de cuvinl al O r tine, cum ar lî răpirea de Pentru informaţii suplimentate, cei interesaţi
trebuie să conteze numai ne nunţă în favoarra unei ade ta", a spus el regele Hussem vo vizita in cu- ganizaţiei Noţiunilor Unite. El personalităţi locale seu stră se vor adresa la C.P.L. Cimpeni, biroul personal,
sprijinul Partidul oi conserva- rări. însă numai dacă con In timpul convorbirii, ns- rind Cairo, în acelaşi scop. a declorot că U Thant se o- ine. telefon nr. 172.
lo r". diţiile puse dc „cri sase“ vor tronauţii au fost despărţiţi
Afirm aţia lui Callaglian este fi apreciate drept „rezona de interlocutorii lor prin-
interpretată dc observatori bile". ţr-tin paravan de sticlă.
Redacţia *1 administraţia ziarului: Deva, atr. Dr. Petru G rota. ar. 35. Telefoane! 123 17 ţi 1 15 88. T iparul: întreprinderea poligrafica Deva. 44 065