Page 66 - Drumul_socialismului_1971_02

SBEW2GZ. <R.Wl'¿£X2 X£: ’ TTI T^’Z « D U V B B n n v ' %rr?r.s?J&r.*¿—&V37P:aB¿<:zfa
2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 013 ® SIMBATA 20 FEBRUARIE 1971
i B B a a m M

ba-i In partaş poporului,
m
«
SJ
#
P t *
*>

f k V
năzuinţelor sale spre împlinire
Sîntem, deopotrivă, martorii $1 făptuitor!! grea pentru a reda aceste realizâri In pa­
unor nemoImUInlte realizări. Trăim zile de ginile unul roman. Şi totuşi, aceste mâreţe
Incandescentă efervescenţâ, cînd strînşi uniţi succese alo poporului nostru trebuie sâ stea
în jurul puternicului (I înţeleptului portid, la baza creaţiei literar-artistice.
năzuim spre alte culmi, mai inolte, tot ma! Şi ou adevârat nu poate dâlnul o operâ
înalte, Îmbogăţind >1 Infrumuseţind de la o a cârei legâturâ cu vlaţo este nu numai
zi la alto chipul României socialiste, patrio Inexplicabilă cl şl falsâ, Impurâ, creecutâ la
noostrâ, scumpâ tuturor. Intlmpdare drn dorinţa artistului de-a scrie şl
Cartea de aur a Istoriei noastre de astâzl el ceva. Pentru că marile opere literare «-au
cuprinde nemâsurat de multe dovezi de dă­ născut din viaţa de toate zilele a omului, mmm
ruire, hârnlcle, cutezanţa, vigoare, împlinite temeinicia şl vieţuirea for peste vremi tră- Ü # Ü É E 1
de fapte, faptele în rodnicie, In bunăstare gindu-şi sevo din sufletul poporului, din pă-
spre mulţumirea noastrâ, a celor care ne vor mîntul (o oore s-ou născut. In acest context,
urma, pentru cinstirea strămoşilor care vea­ exemplele itnt nenumărate. In ce priveşte
curi de-a rîndul au luptat sâ ne ştie astfel. literatura noastră, Emlnescu, Bălcesou, Coşbuc,
Cu adevârat trâlm zile de aur nâscute Rebreanu, Arghezl şl încă mulţi alţii au
şi împlinite sub soarele socialismului. dovedit «trăludt ocest lucru.
Şl atunci, noi, cel de astâzi, încadraţi cu
„Priviţi, tovarăşi, harta ţârii noastre -
spunea secretorul general ol partidului, to­ tot sufletul alături de partid, de ţară şl po­
varăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la Intîlnirea por, trebuie, prin scrisul nostru, să fim ală­
turi de cei mulţi, de făuritorii împlinirilor
de lucru cu oamenii de artâ şl cultură —
Priviţi noile construcţii economice, noile edi­ de astâzl. Pentru că o te rupe de viaţă,
a căuta subiectul dincolo de realitatea ex­
ficii social-culturale. Daca un sculptor s-ar 7n u lt i m u l tim p , a ctiv ita tea p a rtid u lu i n ostru, a o a m e n i ­ p e r sp e c tiv ă p ic io r u l are c o n ­
apuca sâ dâltuiascâ in marmura chipul presă a zilelor noostre, înseamnă a bate artiştilor p la stici d in j u d e ţ lor m u n c ii — co n str u cto r ii c e p u t e Încă rfouă lu cră ri d e ­
pustiul, In lung şl-n fat, In căutarea mira­
României de astăzi, greu ar putea cuprinde culosului Izvor care pinâ la urmă nu-1 dedt 5-a îm b o g ă ţit şi d iv e rsific a t, n oii societăţi socialiste. d ica te m ă r e ţu lu i e v e n i m e n t t
tot ce s-a inâlţat in oraşele şi satele patriei o băltoacă înnămolită. D o v a d ă — n u m ă r u l î n s e m n a t „ I n m o m e n t u l d e faţă l u ­ „L a g ă r u l d e la Tg. J i u ” şi „ D e
v o r b ă cu ţă ra n ii", M ir c e a B \t-
noastre în aceşti ani. Ar trebui nespusâ fi­ Sâ dăm, oşadar, glas prin scrisul nostru d e e x p o z i ţ i i o rg a n iza te la n i­ c r e z la o a m p lă c o m p o z iţie , că lu cre a ză la o p ictu ră in ­
neţe şi răbdare pentru o asemenea lucrare. v e l in t e r j u d e ţ e a n şi ju d e ţe a n , n e sp u n e a s e cr e ta ru l C e n a ­
belşugului de fapte care se nasc Jn uzinele, d e g ru p sau in d iv id u a le . S e c lu lu i d in D e v a , T ir o n B u d iu , titulată „ I n f l o r e s c e n ţ ă " , r e ­
Dacă un pictor ar încerca sâ Infâţîşeze a­ fabricile, minele, pe ogoarele noastre, «ă o b se rv ă o grijă d e o se b ită a cărei id e e cau tă să a d u c ă p r e z e n ti n d t r iu m f u l şi b u c u ­
ceste realizâri, ar ieşi, desigur, o frescâ mi­ dam culoare prin scrisul nostru măreţiei zi­ p e n tr u tr a n s p u n e r e a ideii fn un m o d e s t o m a g iu c o n s tr u c ­ ria v ie ţii noi şi un c ic lu d e
nunată, dar i-ar trebui multe nuanţe de lelor, cu adevârat de aur, pe care le trâlm, p la n artistic, o arie largă a torilor. E o lu c ra re an cora tă g rafică n.rnlă pe p r o b le m e şi
culori şi multâ imaginaţie. Aşa cum unui te m a tic ii ab o rd a te . F ilia la d in in a ctu a lita te , In care un g r u p în treb ă ri s p e r i (ier c o n t e m p o ­
scriitor i-ar trebui o muncâ îndelungată şl RADU SELEJAN P e tro şa n i şi C e n a c l u l U . A . P . ra n eită ţii, iar l.osif E n g e l e ­
d in D e v a în tr u n e s c la ora a c ­ x e c u t ă d i e r a ta b lo u ri in care
tuală b u n i m în u ito r i ai p e ­ In întîm pinarea redă a s p e c te d in lu p ta tn i-
n e lu lu i, p e n iţe i sau daltei. In /eqalitate a p a rtid u lu i to a n
Ş e u ,
e s te
artist
politm len t,
Î N C H I N A R E arta lor se o b s e r v ă o t e n d i n ­ semicentenarului p reo cu p a t î n d e o s e b i d e s c u l p ­
ţă socială sănătoasă, cu toţii
fii n d c o n ş tie n ţi d e ro lu l m o ­ partidului tură. f.ucrarca cu cea m a i În­
ral şi social al acesteia. „ O a ­ s e m n a tă p o n d e r e artistică o-
V e rs u r i: M . BENIUC m e n ii nu pot trăi fără f r u ­ n lin d e ş te tot e r o is m u l m u n c ii.
m o s" — sc e x p r i m a la u n poartă în C o m p o z iţ ia , o sc u lp tu r ă fn
M u z ic a : I. 8PINEANU m o m e n t dat Picassn. Dar, d e b a le rin i b raţe le m n m a s i v ar reprezenta în
p e n tr u a realiza a ce st f r u ­ c o n str u cţii i n tr -u n v e r ita b il prim til rin d o apoteoză a d r e ­
d a n s al m u n c i i*. A c e s t a d e ­
m os, care să poată fi gustat sată stră m o şilo r, fu z iu n i i g e ­
vărat m it al c o n str u cţie i, al
d e m a r e le p u b lic, artistul tr e ­ n eraţiilor. fn p ictu ră es te
e r o ism u lu i m u n c ii, ii p r e o c u ­
b u ie să aib ă în p e r m a n e n ţă fo a r te a v a n so tă „ C h e ia f e c i o ­
pă p e toţi artiştii plastici d in
un con ta ct d irect cu viata, să rieiIa , c o m p o z iţi e de lica tă , u n
c e n a c lu l d e v e a n . S c u lp to r u l
dea d o v a d ă d e o m a re doză o m a g iu a d u s purităţii f e m i ­
ou, to .« !* « * A» urepttte i t Lr»i-do <.«'«!• ♦ d e g e n e ro zita te , să tin d ă sp re E r n e s t K o v a c s lu c re a z ă la n in e.
e x t i n d e r e a p r o ie c tu lu i d e m o ­
a s p e c te le e s e n ţia le ale vieţii, n u m e n t „ E r o i s m u l m u n c ii Fără îndoială, p r e o cu p a r e a
EEmm í exnres’a lor. s e m e n c a , o lu c ra re fn beton tea p a rtid u lu i, ale v ie ţii c o n ­
o * - = • ; — l- - - - - _____ să -l tra d u eă prin p a rticu la ru l A r ti s tu l a rc c o n c e p u tă , d e a - a rtiştilo r plastici d e v e n i d c a
si.
fiin ţe lo r
prin
lu cru rilo r,
o g lin d i
a c t iv it a ­
d in
a s p e c te
i n d i s o lu b i ­
u n itatea
i lu strîn d
t
A rtiş tii plastici h u n e d o r e n i,
m i l i ­
a n g a ja r e
o
re p re zin tă
J cu lt r o i -bind Ri*» ¿rln-cen» t* 4 in c J j - * î i f i e că e vorba d e pictori, gra­ lă a în tr e g u lu i p o p o r fn j u ­ te m p o r a n e este m e rito rie . E a
p a rtid u lu i, trn
rul
b a so r e lie f
f ic ie n i sau scu lp to ri sini ta n tă a c r e a ţie i lor, o a n c o ­
r e p r e z e n ti n d o d e fi la r e d e
p r e o cu p a ţi in m o d d e o se b it rare în m i e z u l c o tid ia n u lu i,
î M a i şi o „ V ic t o r i e " —
d e a ce st lu cru , cre a ţiile lor stră d u in ţă p e n tr u o cunoaşte­
sculptură in le m n . V i c ­
f iin d artă an gajată, In a c e a s ­ tor M ih ă ile s c u are te r m in a t e re te m e in ic ă a com p lex ită ţii,
"f.---- tă perioadă, ei m a n ife s tă o p r o b le m e lo r p e ca re le rid ică
----- T trei co m p o z iţii. F. v o r b a de v iafa, so cieta tea socialistă,
w q f = - e v id e n tă p r e o cu p a r e d e a o- trei p icturi fn u le i in titu la te
i Poeţii cinta partidul q lin d i a s p e c te s e m n if ic a tiv e „ S c h i m b u l " . „D a to ria î m p l i ­ m e m b r i i s&i.
r* • ° ° ~ - £ . X ; VÖ- « » « - " « « d in a ctiv ita te a glorioasă a n ită " şi „ G ă r z i p a tr io tic e ". In M. BODEA
f ^ ~ » ■■ ~ f _ I t
4L
/U î M ~U • i1 i l^ ^ l Pentru partid p o s u
’ ^ ^ ~ m ___ . .4.. '• _ •
^ Q Ü uT* ntf • lup Xk. Iu|>* S
Pentru aleanul florilor «orbim sevă solarâ
şl-al gindului blind şl trunchiuri spre care
=— Ieşit din trupuri. Trăiesc cresc 1 . ■ ■ U U RAR A
17------------, ------ 1— pentru verdele primăverii vlăstar! in două pătrare m t
V K h • . i1 . t i ‘ spre a mă închina Iar
T W ------______J . '____ ___ l ___ -------î--------- p n de veac. A lexandru Buciu — Deva.
--------¿ = 3 __________1— it ierbii crescute-n strămoşi, Noi ştim ce dulce alean Í i ¡ g l Două poezii, două concepţii
şl pentru fiinţa iubitei cint ne poartâ-ntre eroi : diferite. In ..Z ările ” , susţi­
strigătul bucuros / Partid, mugurii răsar neţi câ „zările nu sînt spe­
din Inima el. şi-n braţe vtnjoase ranţe, căutări, ci in m o rm in -
Oh, de-aţl vedea o clipă barem Şl sâ vedeţi fn fruntea luptei, E semn de regăsire Pentru aleanul florilor tâ ri", iar în „T im p u l şi via­
Cum visul nostru se încheagă Pe-acelo ce In trdxe-şl trei a ochiului şl-al cintului blind ¿i i : . . . H9 8 ţa* vâ schim baţi părerea,
Cum se vlso pe-atunc! partidul Au fost stegarii luptei noastre şl-a vieţii zămlslîre-nsoritâ trăim fiecare devenind ceva m ai optim ist.
Se-ntruchlpeoză ţcro-ntreagă. Cînd Şnfruntorfl-ţl pe mişel. de verdele primăverii, in Inima ta. Făcînd însă abstracţie de ca­
de ţara-mj In «are ION GIF-DEAC renţele sem nalate, surprinde
plăcut preocuparea pentru li­
^ ş l l
ima poetuSui bate mai repede Geneză â m m lui m inier. O notă bună pen­
teratură la un elev al liceu­
tru şcoala dv.
A lb u Ştefan Nicoloc — H u ­
Om Ungă om, Apa-Î putere ne-nfrintâ şl vm Ă l M mm nedoara. Vă m ulţu m im pen­
fintfna-ldee,
Şl Iar om lingâ om
decît veacul Sfnt sumo-putere Creşte puterea, maree. ,y:. ; v*': I Jfpţpi Ui- tru urări. C ît priveşte poezi­
ile, nu aţi depăşit nivelul ce­
' . >, •' ' > :
In «tare-a străpunge
Şi dacă
lor precedente, lată un exem ­
om lingâ om sînt putere
Imens decontate —
aşezări Ideea-i liantul I S l ! plu din care se vede câ atî
tlul de „Cetatea tăcerii*. Au tate ne-a ralevot o viguroasă Şl-n pisc e menită - ce-o schimbă In scut, Plasat iubirea în tr-u n Ioc ab ­
urmat apoi alte zece. Multe au maturitate şl concepţie artistică, a ajunge. Ori in steag M II:o& solut neindicat : ..Dc astăzi,
m peste trecutul orb / Am aşe-
(ost traduse şi ou apărut in să reproduoem şi „verdictul0 Cind om lingă om, într-o aprigă luptă J O i p g H K
străinătate. Cel mai recent, academicianului Perpessiclus pri­ şi Iar om lingă om Partidul — aşa s-a născut. z.at o piatra fu nerară / Şi-n
„Panorama sărutului". vitor la opera poetului : „Poet Sorb însetaţi din I. CIOCLEI lor de cruce / Am aşezat la
- O întrebare... uzată s Pe al Iubirii de oameni aşa cum cap d r m orm înt / Iubirea
noaslră” /(? .).
clne-l consideraţi cel mal mare l-au vădit împrejurările «odaie Csîflik G îi. — Deva. S în -
poet român ? şi politice prin care a trecut, Aduc prinos tcli im un la opin iile P. I,.
- Fără îndoială, Eminescu. dar şi bintuit de frâmintâri, aşa C ontinuaţi im p ertu rb ab il să
- Şl o întrebore... core In­ cum atît de lucid «-a intuit ne expediaţi săptăm înal cile
dispune : One este cel moi intr-una din predosloviile sale, Aduc prinos acestui neam al meu, O poezie. Repetăm : versurile
mare poet român contemporan ? mustind de particularităţile ce-i Un curcubeu de slove - curcubeu - sînt slabe.
- Cel mai mare ? Asta nu sînt proprii şi cărora exegeza Cu rădăcini in zimbri şl-n Bogdani, A. M . — Călan. Idem .
se ştie I... Ba da. Se ştie. Dar... viitorului le va descifra enig­ In lacrimi de domniţe şi-n cintec de ciobani. Costnche A nîtei — Brad.
după I mele, cite şi care sint, poezia Aduc prinos acestui colţ de ţară, Nu publieăm versuri de fe ­
- Lo toate Intîlnirlle cu pu­ lui Ion Bânuţâ rezervă amato­ Un ciob de frumuseţe milenară, lul : ..Tneeput-au fulgi să ca­
blicul aţi cltît din creaţia dum­ rului de poezie incâ multe sur­ Cules de pe oltiţe şi cojoace **»»»«*•* dă / D in văzduhu -n tunccat /
neavoastră. Există păreri core Şi pus in virf de băţ, in semn de pace I IOSIF ENGEL - „TINERII* Cu palm utele lor albe / Bat
consideră câ citirea de către prize*. păm întul în g h e ţa t/"... sau
poet a poeziilor sole în public IONEL AMARIUJEI „Tntr-o rarişte de c o d ru /L în -
C. DROZD
este o Impietate (in oforâ de gâ lacul lin iş tit / S tră ju ite
laboratorul numit cenoclu lite­ de-un tap m în d ru ! P atru ca­
rar), pre s-au o p r it /” .
- Păreri şl... păreri. Pe de-o In scrisoare ne m al în tre ­
parte, da, este o impietato. Fiind un fam iliar al libră ­ singură ea este chem ată sâ-1 baţi dacă dorim sâ ne m ai
Poezia ca artă este o chestiune stinct foarte exact de orien­ Cronica ¡librăriei înregistreze şl valorifice*. trim ite ţi poezii. Dacă e vor­
riei. observi cu uşurinţă că
de mare sensibilitate sufletească publicul are îndeobşte un in­ Vocaţia m ea poetică s-a I­ ba de poezii, atunci da.
„Tot ce Io unii este clişeu, şi, uneori, spre a fi înţeleasă, vit la 14 «ni... este titlu l sub Ion Tim iş — Haţeg. N ici
trosneşte la Ion Bânuţâ ca trebuie citită de unul singur. tare în alegerea cărţilor t In care, In cadrul ru b ricii „ M ă r­ un progres vizib il. V orb e cu­
flăcările şi şuieră ca vmtul. Pe de altă parte, poezia liber­ marea majoritate a cazurilor, editură şf totuşi în aceste nul şi acelaşi eu Jean a se afla sub semnul efem e­ tu rii literare", poetul A l. P h i- m in ţi, ban alităţi şi o p lic ti­
Poemele sale, din ce în ce moi tăţii, a marilor idealuri umane cartea bună, verificată în condiţii s-a născut şl a ac­ Marcel Bruller. întemeie­ llppîde ae confesează nostal­ seală de dum inică fără fot­
bal.
supravegheate artistic, sînt oşa poate fi rostită şi aruncată de timp, se vinde rapid, uneori tivat „Editions de M înult" torul „E d iturii de la Mie­ rului, precum presa curentă, gic şl revelato r pentru În ţe ­ loan S tru ţ — Deva. Tdeea
conţinutul el
este destinat
de impetuoase şl mobile, incit la tribună In inimile oamenilor, chiar de sub tejghea (de ce („Editura de la Miezul Nop­ zul Nopţii". El şi-a păstrat colecţionării, fiin d un preţios legerea personalităţii sale, e- generoasă a poeziei r -a de­
oltul, mai placid, ar scoate, inflâcârînd, ¡ndemnind şl ducind sâ n-o recunoaştem ?), Iar ţii"). Acesta a fost modul în însă pinâ azi acest pseudo­ instrum ent de lucru şi totoda­ vocfnd an ii h o târlto ri pentru păşit puterea de creaţie. T e ­
din fiecare, zece poezii. Ca şi detaşamentul umanităţii la vic­ cartea proastă adună praful. care B ruller s-a integrat în nim glorios, care este nume­ tă un elevat subiect de m e­ fo rm aţia sa poetică. Ionel ma m ajoră nu poate fi asal­
para cuptorului siderurgic, ca torie, uneori chiar cu preţul Se mai întîm plâ însă ca şi o rezistenta antifascistă şi, tot­ le masivului muntos unde a ditaţie. Teodoreanu, In ipostaza. în tată eu un arsenal lite ra r n-
să poţi vedea clocotirea, e ne­ vieţii. carte bună, dar insuficient odată, replica de o exempla­ acţionat unul dintre cele mai R eţine în p rim u l rlnd pre­ general m ai puţin cunoscută, tît de redus. (Şi m al m ultă
voie sâ-ţi fereşti pupilele prin - In ultimul timp, presa li­ cunoscută, „să stea" şi aceas­ ră demnitate şi frumuseţe e- puternice grupuri de rezis­ zentarea grafică. Revista M a - de poet este prezentat de atenţie la exp rim are. Un
ochelari negri. Inimo poetului terară o dezbătut pe mari spa­ ta din cauză câ reclama noas- ticâ pe care scriitorii fran­ tenţă artnată antihitleristâ. nuscriptum , editată trim es­ poemele Inedite care urm ea­ poet nu spune niciodată „un
bate moi repede decît veacul.. ţii problema hlotusulul — dacă i tră comercială, în general, se cezi patrioţi o dădeau ca o Bătălia t&caril, cea mai re­ tria l de M uzeul L ite ra tu rii ză. O adevărată surpriză re­ ju m ătate*, ci „o ju m ătate “,..).
află In mare şl veche sufe­
- aşa îl defineşte George Coli- î se poote spune ostfel - din rinţă, Iar reclama de carte, palmă peste obrazul confra­ centă carte a lui Vercors. a- Rom âne, apare în tr-u n fo r­ prezin tă rom anul M a rian a Ion Popescu — Bozeş. A m
nescu pe poetul Ion Bănuţâ, literatura deceniului şase. în special, într-o jalnică pe­ ţilor care se coborîseră pînă pârutâ acum şi la noi, repre­ m at elegant, pe h îrtle de ca­ Vldraşcu, de M lh a ll Sadovea- reţin u t „în dem n" pentru o e-
vechi militant al mişcării mun­ - Literatura deceniului şase V nurie de Imaginaţie manifes­ la colaboraţionism. „Editura zintă istoria dramatică, pal­ litate. cu literă frum oasă şi nu. R om anul, scris în 1906, ventualâ publlcore. M al tr i­
după
al treilea
Şoim ii şi
citoreşti din România şi a că­ Nu a existat nici o pauză, nici tată prin acele etichete (bu­ de la Miezul N opţii” nu plă­ pitantă, uneori spectaculoasă variată şl cu o paginaţie ae­ Floare o filită , a răm as în cea m iteţi.
rui activitate literară se întinde un hiatus. Există numai acumu­ ne şi ele, nu-i vorbă) pe ca­ tea drepturi de autor, munca ca a unui roman de aventuri, risită în care s-au folosit cît mnl m are parte a sa ined it T îb eriu V âlean — Deva.
pe moi bine de trei decenii. lări în vederea salturilor cali­ re scrie NOUTATE şi de ca­ de editare se făcea în cel mai a „E d iturii de la Miezul Nop­ se poate de intelig ent posibi­ pînâ azi. De un excepţional „H ai copii Ia sănioare 1 C -a
Dacă opera îl defineşte pe tative. Deceniul amintit, după re cineva sînt sigur că e foar­ deplin anonimat $i cu perma­ ţii” . de la înfiinţarea ei şi lităţile pe care le ofereau 1- interes este rubrica Episto­ re n it iarn a drăguţă / Sâ ne
poet, o scurtă convorbire cre­ cite se Ştie, nu numai câ n-a te mîndru ş1 le-a şi trecut la nentul risc al vieţii, iar au­ pînă la eliberarea Franţei. conografia — inedită, de un lar, cuprlnzînd o selecţie din dăm pe derdeluşurl 1 Sâ u r­
ionează un portret cu unele tră­ fost un gol in creaţia literară, rubrica „realizări pe linie de torii, din motive de securita­ Sub o înfăţişare relativ mo­ m are interes docum entar — corespondenţa dintre Panait căm pe sănioare / Şi ne dăm
sături inedite. dar putem zice că a fost o modernizare” Aşa se face te. nu aveau nici măcar sa­ destă — coperta semnată de şi facsim ilele. în special cele Istrati — Rom ulus Cioflec şi dru m u l la vale" 7 („Tarna0).
tisfacţia de a-şl publica ope­
Iarn a a v en it Poezia poa­
- Aţi avut pinâ acum trei oglindă a literelor româneşti. câ, în ciuda etlchetuţei pe rele sub adevăratul nume. Dum itru lonescu, este totuşi după dedicaţii autografe, dc G Ib râilean u — Paul Z a rifo - te să m ai aştepte 1
întrlniri cu elevii din judeţul Deceniul şapte Ja fel. Indiscu­ care o fi purtat-o la vremea Totuşi edituTB a existat, a a­ foarte sugestivă şl frumoasă o incontestabilă valoare sen­ pol. R ubrica P er a spere ad Angelica B., Petru G heor-
— Bătălia tăcerii este o rară
nostru. La lllo, Certeju de Sus tabil, fiecare deceniu artistic îl ei. o carte excepţională ca vut mari şl entuzîaşi colabo­ şl elevată demonstraţie de tim entală In ceea ce priveş­ astra oferă Iu b ito ru lu i de ghiu — Deva. Poeziile trim i­
şi Deva. Deducem câ vă plac întrece in strălucire pe celălalt. Bătălia tăceiii de Vercors se ratori. Iar măcar o mică par­ stil (traducerea Demostene te cuprinsul, chiar la o sim ­ literatu ră o captivantă şi pi­ se, desigur, reprezintă p rim e­
plă răsfoire, el se relevă cu
confruntările ou junimea. In cel actual, toate drumurile află încă pe tejgheaua libră­ te din eliberarea Franţei I se Botez) şl de ţinută etică şi deosebire substanţial şi pro­ oasă Incursiune în laboratoa­ le dum neavoastră încercări
- Cel mai mult. De la ei duc spre o literatură autentică, riei — autorul e relativ pu­ datoreşte fără îndoială şl el, intelectuală. m iţător pentru evoluţia ulte­ rele de creaţie ale lut Ion literare. Cu alte cuvinte, o
¡nvâţ mereu ca sâ nu uit nici­ pe măsura epocii de aur pe ţin cunoscut de către citito­ după cum însuşi generalul de ★ rioară a publicaţiei. Ca orice V ln ea şl V. Voiculescu. Noi prom isiune. D a r pînâ la îm ­
odată ce am fost eu. care noi şi numai noi o înfăp­ rul român, iar cartea a a- Gaulle recunoscuse cîndva. revistă care îşi la m isiunea docum ente revelatoare, p rile ­ p lin ire. drum ul e lung şi de<
- Pâră să fim... concreţi, ce tuim. pârut In Franţa abia în 1967. Prima carte tipărită şl di­ Cred că o asemenea croni­ în serios, si acest prim nu­ ju ite de comemoj-area lu i loc uşor
credeţi despre poezia contem­ - Aţi condus timp de mol Autorul e însă un mare scri­ fuzată de această temerară că a librăriei, neputînd, în m ăr din M Anuscriptum se V . Alecsandrl, scriitori ro­ Dan B. T. — Hunedoara.
itor, Iar Bătălia tăcerii un do­
mod firesc, semnala toate a-
porană ? Ne referim la ceo mulţi ani cea mai notabilă şi cument Impresionant. casă de editură a fost Tăce­ parltille şl fiind nevoită sâ deschide cu un articol pro­ m âni în arhive străine sl scri­ ..Si ce dacă* o redăm în în ­
zisă „modernă”. prolifica editură din ţară, Edi­ rea mării semnată cu pseu­ recurgă în permanenţă la o gram . in titu la t Program ul itori străini în arhive rom â­ tregim e. ...Şi ce dacă 7 Is m a­
ne, spicuiri referitoare la Ion
- Admirabilă ! Doar dacă ar tura de stat pentru literatură In anii de tristă memorie donimul Vercors. Cartea, re- selecţie, are datoria sâ se o- nostru, sem nat de directorul re 1 Spunea un băiat eu clas
lipsi parten ei de impostură. şi artâ. Core este cartea edi­ cînd cizma teutonică tropâia prezentînd unul dintre cele preascâ tn prim ul rind asu­ revistei, distinsul om de cul­ H eliade Râdulescu, Coşbuc. tare / In tr-u n tram vai 7 Cînd
Trlstnn Tznra. P an ait Istrati,
pe
inima
Franţei
şi cînd
Continuăm cu seria întrebă­ tată de dumneavoastră cu care Gestapoul îi executa pe lup­ mai patetice şi mai semnifi­ pra acelor titlu ri care repre­ tură D. Panaîtescu Perpessi- file de album Ton Pas, un fi­ călătorii, vai 1 T-nu spus cu
rilor „prim-plon” Ca la tele­ vă mindriţi ? tătorii din Rezistentă prin cative texte din literatura Re­ zintă excepţii în producţia cius „O problem ă anum e râ- şier bibliografic extrem dc vi­ ură ' Să arunce tîcnm / Din
viziune, - „Bietul loanide". De ce T decapitnre cu securea, un oa­ zistenţei. a cunoscut un suc­ de carte. Contrar obiceiului, m îne aceea a docum entului ţii, o consem nare a creşterii cură l Şi cînd a venit / Un
- La ce lucraţi acum ? Ar fi o poveste prea lungă... recare Jean Marcel Bruller. ces enorm. Iar Vercors a de­ de data aceasta, a doua tipă­ inedit — scrie aici acad. P er- colecţiilor sînt rub rici şi m a­ m iliţia n 7 Şi l-a întrebat *
V îrsta sî clasa? 1 El n spus /
- La multe. Cu accent pe - Cine dintre oamenii de li­ inginer care şi-a abandonat venit. sub nasul stupid al o- ritură excepţională asupra că­ pessicius. A m b iţia revistei teriale care conferă conţinu­ CA arc 15 ani /.,. Peste trei
un nou ciclu de versuri, intitu­ tere pe care i-oţi cunoscut per­ meseria pentru a se consacra ruoantului nazist, unul din reia mă opresc cu reală sa­ noastre râm îne, evident, a­ tu lui revistei substanţă sl va­
zile. în ziare 7 Seria că acel
lat „Olimpul diavolului'', şi un sonal v-o impresionat în mod graficii şl gravurii, a avut te­ marii scriitori francezi con­ tisfacţie nu este o carte, ci ceea de a tipări docum ente l- rietate, făcînd din M a n ti- cutare / Ti la şcoala 7 Dc re­
temporani. Abia după F.Iihe-
volum de scurte proze poema­ deosebit ? merara idee de a înfiinţa, nici o revistă. Atunci ce caută în- nedite (...). Accentul periodi­ scriptum o stea d e p rim ă m ă­ educare" \
- George Câlinescu I rare. marele public sj chiar tr-o cronică ..a librăriei ?". O cului cade aşadar pe tip ă ri­
tice, „Deliciile bumerangului". mai mult, nici mai putîn. de­ prietenii coi mai apropiaţi ai rim e în prestigioasa conste­ Do unde se vede râ «I noe-
Aici s-o încheiat convorbirea cît o editură clandestină. Con­ consemnez nici deoarece s-a rea docum entului literar, pe laţie a publicisticii noastre li­
- Cind aţi debutat ? noastră cu poetul Ion Bânuţo. diţia clandestină pare in­ autorului, chiar soţia sa. au pus în vînznre în lib ră rii şi care îl introduce în circuitul terare. z.in poate contribui la lupta
- In 1946. Volumul purta ti­ Şi dacă tinereosca sa sinceri­ compatibilă cu noţiunea de aflat câ Vercors este u- e bine aşa. căci, departe de c u ltu rii de «pecialitate, ce RADU CIOBANU îm potriva furnalului ! RED.