Page 67 - Drumul_socialismului_1971_02

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 013 O SIMBÀTÀ 20 FEBRUARIE 10^1 s

EFECTUL MASURILOR ORGANIZATORICE SE CON­ lan s-a deschis un nou 19,30 Telejurnalul de seară;
La Uzina „Victoria" Câ-
şantier industrial. Eveni­ 20.00 Telo-enctclopcctl«. TVIlIlam
mentul a fost marcat cu Wyler, Bal! (U). Kodo-
k a n ;
CRETIZEAZĂ ÎN SPORIREA începerea lucrărilor de ex­ 20,50 Pe plaiurile Mioriţei —
cavaţii pentru construirea
muzlcâ şi
program dc
unei centrale electrice de
vlzlune) ;
termoficarc, care va func­ 17.00 Emisiune tn limba ger­ dansuri populare. (Inter-
m a n ă ;
ţiona cu gaze captate de 31.10 Film serial : Incoruptibi­
la bateriile de semicocs. 18.00 R om ânia *?i. Aal — Jude­ lii. Episodul „O armA
Deşi zootehnia deţin« • g rijlto ril i l te asigura din producţie înregistrate — ne^e ţul N eam ţ; p entru un blues":
pondere Importantă In struc­ rtftdul m em brilor cooperatori, precizat şeful fermei. G rafi­ Aceasta va reprezenta o ! 18.es Bună seara, fele I Bunâ 22.00 Tete-rccltftl Silvia Duml-
tura producţiei «l a venituri­ oameni cu tragere de Inimă cul după oare urmărim zilnic realizare tehnică deosebi- | seara bAfeţl t| trcscu-Tim lcâ;
lor cooperativei agricole din şi Interes lată dc creşterea a- realizările ne arată câ pro­ tâ. prin faptul că va uti- | ÎS,20 1001 do aerl — emisiune 29.00 T elejurnalul de noapte;
Densue, In nici unul din ul­ nlmalelor. ducţia de lapte-marfâ, In ace­ liza ca agenţi termici re- [ pentru cel miel ; 23.10 S âptăm loa sp ortivi.
tim ii ani Indicatorii de plan — La începui a fost destul leaşi condiţii de furajare a ziduurile gazoase care în i
In acest sector nu e-au înde­ de greu — nfr^a explicat şe­ animalelor, s-a trip la t în lu ­
p lin it conform prevederilor. ful fem ei, medicul veterinar na februarie faţă de luna de­
In ceea ce priveşte realiza­ Georgeta Iacob — să schim­ cembrie a anului trecut De Centrală electrică
rea efectivelor, In anul tre­ băm metodele „tradiţionale" de asemenea, nu s-au mal sem­
cut s-a Înregistrat o restantă lucru care se Înrădăcinaseră In nalat pierderi prin m ortali­ de termoficare Noiembrie*) | LUPENI : In
de 22 capete 1a bovine şl 310 concepţia oamenilor. Dar. ex- tăţi la tineretul bovin. Res­ CINEMA gheArete Invizibile ale dr. Ma-
capete la ovine. O asemenea pUcdndu-le că numai prin pectând regulile zootehnice, I buso („Cultural") ; LONEA :
situaţie s-a datorat faptului respectarea regulilor de zooi- bizuindu-ne pe hărnicia şl Hlberoatus („M inerul"); Clml
câ natalitatea la speciile a­ glenă m poate face un salt priceperea în g rijito rilo r Iosii prezent viciază atmosfera, DEVA t Ş arad a („Patria"); sc aratâ cucuveaua („7 Noiem ­
brie") ;
Sentinţa
VULCAN î
m intite a fost de abia 60 $1 substanţial in producţie, ceea Tomonl, Marioara Stoica, Fi- fârâ a avea nici o u tili­ Tlffany m em o ran d u m („A r­ („Muncitoresc") ; URICANI :
respectiv 40 la sută. Iar prin ce afectează şl o mal bună ca Budrlş, Ion Cluloi, Aron zare economică. ta0); SIMERIA: P rofesorul In­ Monştrii („7 Noiembrie") ;
BARBATENI: P aria
(„6 A u­
m ortalităţi «-a dim inuat efec­ retribuire, în g rijito rii au tre­ Prodan, Ion Zeiconl, Aron Noua unitate, prima de fernului („Mureşul*) ; HUNE­ gust")» ORASTIE: Ultimul m o ­
DOARA: Omul (11n Slerra („Sl-
tivul cu 55 de bovin« şl 324 cut cu hotârîre la aplicarea Purcel, pe Interesul şi răs­ acest fel din tară, va fi d eru rg lstu l"); 100 dc carabine hican ( „ P a tria "); .Tocul care
ovine. Fată de contractele în­ Indicaţiilor date. Pentru a e- punderea cu care lucrează construită şi echipată în („C onstructorul"); CALAN : uclde („Flacăra"); GEOAGIU-
cheiate cu statul, unitatea a vea garanţia câ se respectă toţi cei 28 de cooperatori din întregime cu instalaţii, u- Medicul dc In asigurări (,,1! I u ­ B A l: Vin Malla; HAŢEG: In
(„Popular”) ;
nopţii
nie") ; TELIUCi Frcddy «I cln-
arşIţA
rămas datoare cu aproape întocmai programul de lu ­ cadrul fermei, dintre care li­ tila.le şi aparatură de fa­ Vedere din Guraborza, tccul preriei („Minerul*): P E ­ BIlAD : Pom ul «le Crăciun
25 000 1 lapte şl peste 7 000 cru, s-a stabilit ca zilnic cîte nii au o vechime de 8-10 ani bricaţie românească. . A ­ T ROŞANI: Sechestrul dc per­ („Steaua roşie"); ILIA: Stâ-
kg carne. Ca urmare, au fost un membru din consiliul de In acest sector, avem certitu­ ceasta va conduce la spo­ soana şl Degetul de fior („7 pfn po situaţie („Lum ina").
afectate în bună măsură ve­ conducere să urmărească ac­ dinea câ la indicatorii de rirea eficientei economice a
niturile cooperativei şi cî/ţtl- tivitatea din fermă. Astfel plan şi angajamentul asumat uzinei de la Călan prin
gurile cooperatorilor. s-a ajun« ca îngrijirea anl- de unitate în întrecere vom faptul câ va asigura valo­
Ţinînd seama de baza ma­ malalor şl mulsul să se e­ putea consemna însemnate rificarea superioară a gaze­ Adunări generale ale salariaţilor
terială asigurată — există în fectueze nu după placul uno­ depăşiri, pe măsura posibili­ lor ce rezultă de Ia bate­
efectiv animale cu potenţial ra, ci aşa cum impun regu­ tăţilor şl a cerinţelor ce se riile de cocsificare.
biologic ridicat, unitatea are lile de coolgienă. pun In faţa crescătorilor de Primul grup energetic
construite adăposturile nece­ Şeful fermei ne-a oferit $1 animale. urmea/.ă să intre In func­
sare. Iar posibilităţile de pro­ alte detalii în legătură cu Deşi aflată Ia început de ţiune în a doua jumătate
ducere a furajelor sînt destul măsurile organizatorice Ini­ drum. experienţa cooperatori­ a anului viitor. In final, product!
de largi — bilanţul am intit ţiate. Intre altele, un accent lor din Densuş evidenţiază cînd vor fi date in exploa­
poale fi apreciat ca nesatls- deosebit s-a pus pe lotizarea cit se poate de clar cA prin- tare toate cele 3 grupuri
fâcâtor. La aceasta a contri­ animalelor Vocile cu lapte tr-un plus de interes în or­ prevăzute a se construi,
buit şi faptul câ o parte din au fost separate de celelalte ganizarea şi conducerea acti­
animalele proprietate obşteas­ categorii, formîndu-se loturi vită ţii sectorului zootehnic se centrala de Ia Călan va salariat
că erau îngrijite de oameni pe cit posibil omogene sub obţin rezultate demne de re­ produce de aproxim ativ 4
dinafara unităţii, care nu e- raportul producţiei. Prin a- marcat în privinţa creşterii ori mai multă -energie c-
rnn legaţi cu nimic de inte­ ceaata s-a reuşit ca numărul producţiei şi ridicării renta­ lectrică decît se consumă
resele cooperativei. în g rijito rilo r să fie redus cu b ilită ţii fermelor de anima­ in prezent In uzină. Ea va La întrebările ce trebuie ® Execuţia şi punerea în funcţiune cu 10 pînâ la procedeu In care defalcăm
In urma. analizării activită­ 6, faţă de vechea situaţie dnd le. Iată de ce este de aştep­ constitui astfel o sursă de făcut, cînd şi cum trebuie ac­ sarcinlLe de plan şl fonduri­
ţii sectorului zootehnic, or­ loturile erau formate din vaci tat ca astfel de acţiuni să fie putere şi lumină şi pen­ ţionat pentru ce în 1971, în 60 zile înainte de termen a 6 obiective industriale, 190 le malerlele şi băneşti afe­
ganizaţia de partid şl consi­ cu lapte şl sterpe la un loc. întreprinse în toate coopera­ tru alte unităţi industriale nou) cincinal rodnicia mun­ locuinţe şi 16 soli de clasa ; rente pînâ la nivel de b ri­
liu l de conducere al C.A.P. De asemenea, în noua formă tivele agricole unde realizări­ şi social-culturale. cii constructorilor hunedoren! $ Planul producţiei de construcţii-montaj va fi gadă poate îi extins şi In
au ajuns la concluzia câ re­ de organizare este poaibllâ şl le se menţin sub nivelul aş­ Lucrările de construcţii să sporească încontinuu, răs­ alte locuri unde nu se folo­
zultatele din anul trecut nu o specializare a oamenilor, în teptărilor şl al consiliilor e- şi montaj au fost încre­ punsurile au reieşit conclu­ depăşit cu 3 milioane de lei, in condiţiile creşterii seşte acordul global".
oglindesc nici pe departe o sensul câ unii se ocupă de xlstente. dinţate unui colectiv de la dent din darea de searrtâ pre­ productivităţii cu 200 lei pe salariat ; Aceste propuneri, utiliza­
fructificare corespunzătoare a creşterea animalelor la îngră­ N. TIRCOB I.C.S. Hunedoara. zentată de preşedintele comi­ © Prin reducerea consumurilor specifice de metal, rea la operaţiile de montaj
posibilităţilor existente In şat. alţi! de creşterea celor tetului de direcţie, ing. Gheor­ lemn, ciment, materiale de zidărie şi a celorlalte de la furnalul nr. 9 a meto­
privinţa sporirii efectivelor destinata reproducţiei, Iar al­ ghe Moldt, dîn cuvîntul re­ dei preasambl&rU la sol, sus­
şi a producţie! animaliere. ţii de cele aflata In produc­ prezentanţilor salariaţilor la cheltuieli se vor realiza economii de 2,25 milioane ţinută 4n cuvîntul m aistrului
Pentru înlăturarea lipsurilor ţie adunarea generală de la de lei şi 3 milioane de lei beneficii suplimentare ; Teodor Mlhalcea, critlclle for­
care s-au manifestat. în lu ­ Măsurile organizatorice au I.C.S.H. Dialogul viu, schim­ $ Prin promovarea soluţiilor tehnice avansate şi mulata de Inginerul loan
mina sarcinilor reieşite din fost completate cu aplicarea burile de idei fertile nu au renunţarea la unele finisaje costisitoare, se va reduce Leonhardt, p rivind încetinea­
expunerea tovarăşului Nicolae noului sistem de plată, care lăsat pe un plan secundar la ou care se aplică încă în
Ceausescu la şedinţa de lu­ ţine seama, spre deosebire de realizările anului 1970, dar cu 2,5 milioane de (ei volumul lucrărilor de construc­ practică \mele elemente de mică
cru de la C.C. al P.C.ft. din vechea situaţie, de rezultate­ In adunările populare care Comuna Rapoltu Mare. La s-a socotit de mare utilitate ţii-montaj faţă de valoarea totală a investiţiilor. mecanizare trebuie să stea în
noiembrie 1970. s-a stabilit le obţinute în muncă de fle­ au avut loc in fiecare sat noi se lucrează la lărgirea fi atenţia comitetului de direc­
aplicarea a o serie de măsuri care cooperator. Din calcule­ s-au stabilit lucrările ce se îndreptarea drumului dintre să se prospecteze viitorul cu gâ o valoare de 75 000 de lei am fost dotaţi cu utilaje în ţie, oadrele tehnice să gă­
tehnice şi organizatorice Un le efectuate reiese câ faţă de vor face tn acest an prin satele Foit fi Boiu. Pe acesc răspundere s1 competenţă, cu pe salariat, Iar aceasta con­ valoare de 12,9 milioane de sească rezolvări corespunză­
prim pas s-a făcut prin tre­ anul trecut clştlgul mediu al contribuţia in muncă şi in drum s-au transportat fi îm­ puterea metodelor ce defi­ stituie un prim pas spre a­ lei, iar In 1971 urmează să toare propunerilor şi sugesti­
cerea la constituirea unei unul în g rijito r va fi cu peste bani a cetăţenilor. Consiliile prăştiat peste 50 mc. de pia­ nesc conceptul modern de tingerea nivelului de 100 000 prim im utilaje şl mijloace de ilo r făcute.
ferme zootehnice cu gestiune 25 la sută mal mare, la ca­ populare au elaborat, pe ba­ tră, La executarea lucrărilor planificare, conducere şi or­ lei în anii următori. transport, in special din se­ Centru rid toarta calitativă
economică Internă. In noul tegoria vad eu lapte creşte­ za propunerilor făcute de ce­ participă cu mult entuziasm ria celor cu mare capacitate a întregii activităţi, cadrele
cadru organizatoric s-au cre­ rea fiind şl mal Însemnată. tăţeni fi deputaţi, planurile — fi se dovedesc a fi cei mai ganizare, îmbogâţlndu^se ast­ — Creşterea productivităţii de rldioat şi excavat, maşini tehnice şi economice trebuie
at condiţii favorabile Intro­ Im portant de arătat este câ de lucrări edilitar-gospodă- harnici — cetăfenti din satul fel planul de măsuri cu Idei cu 8.5 le sută faţă de reali­ pentru manipulat materiale să treacă de urgenţă la pre­
ducerii formelor îmbunătăţi­ cea mal mare parte — res­ reşti. Antrenaţi fn întrecerea Boiu. fn frunte cu deputaţii noi, cu propuneri valoroase. zările anului trecut, sublinia containerizate, să ne constru­ cizarea şi generalizarea teh­
te de retribuire, care au în pectiv 60 la sută din fon­ patriotică fi dornici de a par­ Siminn Bota fi Mircen Merin. In 1971, arătau maî m ulţi vor­ Ing. Zaharla Farcaş, are mo­ im o statie de sortat agregate nologiilor de mare producti­
vortrre realizarea une! legă­ dul de retribuire — se acor­ ticipa tot mai activ la gos­ IOAN FllIP tivaţii temeinice. In cadrul şi una de betoane de 60 000 vitate, ia îmbunătăţirea so­
turi directe între eforturile dă pentru producţia de lap­ podărirea fi înfrumuseţarea primarul comunei bitori. productivitatea mun­ tone pe an. Se pune cu a­ lu ţiilo r constructive. In anul
dpnuse si rezultatele obţinute te realizată. Iar restul pen­ localităţilor fn care frdtesc şi Rapoltu Mare cii este planificată să atin- planului de Investiţii proprii cuitate necesitatea sporirii care a trecut prin sim p lifi­
în munrA de cooperatori. tru Îngrijire, furajare, geata- muncesc, cetăţenii au pornit considerabile a producţiei pro­ carea soluţiilor de proiect şi
DrtorHă preocupări! Inten­ tle diagnosticată etc. cu elan la realizarea obiecti­ Comuna C îrjltl /n satele prii de piese de schimb. Am diminuarea unor finisaje, cos­
se «î strădaniei depuse de — Efectul acţiunilor între­ velor pe care fi le-au propus. comunei noastre au fost mo­ luat măsuri ca această pro­ tul investiţiilor »-a redus cu
conducerea C AP . si cadrele prinse nu r întîrzlat să se Comuna Dobra. S-au pie­ bilizaţi peste 350 de cetăţeni ducţie să crească cu 200 la 4.3 milioane de lei. „In acest
tehnice s-a reuşit ca toţi în- concretizeze în rezultatele de truit doi kilometri de. drum la executarea de lucrări de sută. insă trebuie accelerată domeniu — subliniau ingine­
intre satele Rădulefti fi Sttn- interes obştesc. Se munceşte, ramura întocmirea documentaţiilor, rul Teodor Dârămuş şl şeful
ceşti Ohaba. Pe acest drum intens la amenajarea a trei ca să putem prelua cel pu­ de brigadă 111© Mandea — se
s-au transportat 30 mc de kilometri de drum intre Po­ ţin 10 la sută dintre reperele poate face mal mult. De mo­
piatră fi s-au prestat 120 zile peşti şi Cirjiţi. La Chergheş nu e v » şi subansamblele pe care. pî­ dul în care comitetul de di­
de muncă cu braţele, pentru se lucrează la întreţinerea dmamsca nâ acum, le importam. De a­ recţie va şti aâ găsească for­
întreţinerea fi amenajarea drumului fi curăţirea şanţu­ industri semenea este necesară o a- me şl metode adecvate de co­
drumului. De asemenea, Ia rilor, inr la Popeşti se face dîncire a metodologiei de pla­ laborare cu proiectanţii va
podul de peste valea Stinceş- regularizarea unei văi pentru 2 000 000 tone porumb. Ţlntnd nificare, şi îndeosebi a mă­ depinde şl stabilirea de noi
titdui r-a transportat o um­ a apăra de inundaţii 10 ha Congresul al X-iea al Par­ cont câ în cadrul sortimen­ surilor organizatorice care să posibilităţi de reducere a
plutură de 200 tone piatră, teren aparţinlnd C.A P Şi la tidului Comunist Român a telor produse de Industria asigure utilizarea din plin a normelor de consum, acţiune
care permite autobuzului să Almafu Sec se fac lucrări de trasat ca una din sarcinile de chimică românească un loc maşinilor şl Instalaţiilor din în care simplificarea soluţi­
poată circula ptnă la Sttn- regularizare, a unei văl, pen­ mare Importantă dezvoltarea important !1 ocupă îngrâşâ- .cadrul şantierelor. Au fost şi ilor constructive, extinderea
în ritm înalt a industriei chi­
cefti Ohaba, pentru a trans­ tru a se feri de inundaţii o mice. Această ramură a cu­ mlntele azotoase, aş dori să u tiliză rii prefabricatelor, re­
porta copiii la şcoală suprafaţă de 20 ha teren, iar noscut In anii constructivi so­ menţionez faptul că Azomu­ cazuri cînd puteam transpor­ ducerea lucrărilor de finisaj
ta cu autobasculantele un vo­
Olivia Stoica, din Haţeg, nemotdvat pentru că a lipsit In executarea lucrărilor Ia Cozia se transportă piatră cialiste un ritm spectaculos reş din Tg. Mureş realizează lum m ult mai mare de mate­ cu consum mare de manope­
ne scrie câ soţul el legitim da La serviciu fără să aibă s-au evidenţiat cetăţenii sa­ cu atelajele pe uliţele satului. de creştere, Iar în ani! cin­ astăzi peste 26 la sută din riale, dar din cauza unei pla­ ră vor avea o poziţie hotâri-
a părăsit fam ilia în urmă cu In prealabil o motivare lega­ telor respective, deputatul In fruntea acestor acţiunt cinalului care a trecut ea a producţia de îngrăşăminte a- nificări nejudicioase capaci­ toare. In ansamblul acestor
ciieva luni. Ca să nu plăteas­ lă, Iar diminuarea din salariu Cornel George, secretarul co- se află Gheorghe Oprean, fost una din cele mal dina­ zotoase a tării. tatea maşinilor a fost utiliza­ preocupări angajamentul de
că pensia alimentară pentru se aplică pentru câ sarcinile mitetuhei de partid de la Leontin Txizăr — secretari al mice ramuri ale economiei Am intind în continuare de­ tă numai pc Jumătate. a reduce volumul de lucrări
fetiţa născută în tim pul căs­ de serviciu ce-î reveneau de C.AP. Rădulefti, Aurel Pă- organizaţiilor de partid fi de­ nationale spre Combinatul chimic din Extinzînd acest ultim as­ de construcţii-montaj cu 2.5
niciei dumnealor, „şl-a luat rezolvat salariatului in ziua ţan, învăţătorii Petru Iuga fi putaţi In consiliul popular — Aplicînd In viaţă progra­ Tîrnâvenl. trebuie să arăt câ pect, mai m ulţi vorbitori au milioane de lei va putea fi
lumea-n cap“ . Semnatara respectivă a->au rezolvat la... Constantin Loga, care au fost Iulian Stoica, deputat, Abel mul partidului de Industria­ acesta a cunoscut în anii cin­ arătat câ există încă posibi­ îndeplinit cu m ult înainte de
scrisorii ne spune câ a înain­ fără frecvenţă. Atenţie In vi­ fi sint in fruntea acţiunilor Rotea, preşedintele C.A.P şi lizare socialistă a târli, oa­ cinalului un amplu proces de lită ţi insuficient valorificate. finele anului".
tai acţiune Ja Judecătorie itor I Procentele de dim inua­ gospodăreşti. alţii. menii muncii dîn Judeţul M u­ dezvoltare şi modernizare. Participanţii Io adunare
Nu se fnce totul ca Intre 0-
pentru n i se stabili minorei re sînt şl mal mari. In p ri­ ADRIAN COSTA VICTOR CISAR reş au făcut din chimie una Ca urmare a investiţiilor peraţiile de construcţii şi şi-au exprim at hotârîrea de
0 pensie alimentară. „Ce să vinţa penalilor m em brilor co­ primarul comunei Dobra primarul eomunei Cirjiţi din ram urile de bază ale In­ de oca 304 000 000 lei la Com­ montaj. între lucrările de a munci neobosit, sub con­
fac dacă el a plecat din Jir­ operatori, considerăm câ nu dustriei. Pe Ungă Combinatul binatul chimic din Tîrnâveni pregătire şl execuţie să exis­ ducerea organizaţiei de par­
— ne întreabă cu în- are sens să vă mal dăm răs­ chimic din Tîrnâveni. una s-au construit în cincinalul te decalaje corespunzătoare, tid, pentru a canaliza cu maî
ii.ibrare cititoarea. puns, În tru d t sperăm câ aîn- din cele mAî vechi cetăti ale trecut cuptorul nr. 5 de Iar soluţiile de execuţie sta­ multă eficacitate energia şi
Să staţi liniştită, tovarăşă teţl In temă cu recentele mă­ chimiei româneşti, s-n dezvol­ carbid cu o capacitate anuală bilite pe luni şl trimestre slnt entuziasmul constructorilor
oien. Singura grijă pe care suri întreprinse de conduce­ tat şl a luat proporţii mo­ de 72 000 tone, Instalaţia de în unele cnzurl susceptibile pe făgaşul Însuşirii şi aplică­
rebine să o aveţi de mo- rea de partid şl de stat. Dacă dernul combinat de îngrăşă­ bicromat de sodiu (6 040 to­ de îm bunătăţiri. In Interven­ rii tehnicii şl tehnologiei mo­
nent este să vă ocupaţi de nu. urm ăriţi presa din ultimele minte azotoase dîn Tg. Mu­ ne). Instalaţia de oxid de zinc ţia sa. inginerul Cornel Cră­ deme. introducerii si genera­
creşterea minorei şl să u r­ două luni ale anului expirat. reş. S-au construit în anii (5 000 tone), cuptorul tunel de ciun arăta câ la şantierul e­ lizării metodelor de lucru a­
m ăriţi ca Instanţa să-şi dea todele clasice folosite cincinalului 1966-1970 fabrica la secţia faianţă cu o capaci­ lectrotehnic în scopul omoge­ vansate, dezvoltării neconte­
tate de 160 000 mp plăci fa­
nite a spiritului de participa­
Specialiştii Uzinei de
sentinţa. Ciliar dacă el a pă­ N. Violeta, din Hunedoara, reparat material ru­ pînâ în prezent cere un de amoniac (etapele T şl IT), ianţă pe an, cît- şi alte lu­ nizării eforturilor se experi­ re a întregului colectiv la în­
fabrica de acid azotic, fabrica
răsii întreprinderea şl Jude­ ar vrea să ştie cine a fost lant de la Simeria volum mare de muncă de ape amoniaeale şi s-au crări de sporire a capacităţi­ mentează cu rezultate bune deplinirea sarcinilor economi­
ţul, se va stabili pensia pen­ prima femele diplom at din lu ­ au conceput şl rea­ prin faptul câ blocul construit noile sl modernele lor de producţie. metoda norm ării anticipate a ce pe 1971.
tru minoră. In orice caz dum­ me. Prima femele care a a­ lizat în uzină, pentru trebuie demontat, trans­ instalat!! de mecanizare a în ­ lucrărilor 1 „Cred câ acest N. ALEXIU
neavoastră trebuie să procu­ vut norocul de a se înscrie prima dată In ţară, un portat şi aşezat pe o cărcării azotatului de amo­ N-am vrea să trecem cu
raţi o adeverinţă de salariza­ în rîndul diplom aţilor a fost instalaţie specială. niu. vederea nici faptul că acest
re de la întreprinderea unde Nadla Stanciov, din Bulgaria. strung portabil — caro In urma term inării acestor combinat este singurul din
a lucrat el înainte de a ple­ In anul 2922 ea a avut func­ a ajuns fn faza finală Este In curs de reali­ construcţii, Azomureş produ­ ţară care produce carbid, a- 14,05 De toate pentru toţi (relua­
re );
18,05 Muzlcâ uşo ară;
1 5 .2 0
ca. In privinţa câ nu o ■ să ţia de secretar principal al de execuţie — destinat zare o presă specială ce anual 450 000 tone azotat sigurînd întregul necesar ol RADIO Piese concertan te de muzică
mai fie de găsit, să n-aveţi Ambasadei Bulgariei la pentru montarea tam­ de amoniu îngrăşâmînt. 360 000 economiei naţionale cît şi pop u lară; 15,30 Cenaclul artelor;
grijă ! Nu se pierd chiar aşa Washington. Prima femeie stru n jirll găurilor la poanelor cilindrice la tone de acid azotic monohî- mari cantităţi pentru export. PROGRAMUL I: 6,00 De la 6 la 16,00 Radiojurnal; 16,15 Povtretc
In eintecu! nostru popular ; 10,23
de uşor oamenii 1 din lume care a avut titlu l blocul de fnhămare a vagoane. Folosirea a­ drat. 190 000 tone de amoniac Carbidul produs la Tîrnâveni D.30: 9,30 Mioriţa — 30 de m inute Viaţa muzicală a oraşului Ora-
de m inistru plenipotenţiar a tenderului de locomoti­ cesteia va conduce la al peste 6 000 000 mc oxigen teh­ se exportă în prezent în 15 In tovărăşia un o r rapsozi p o p u ­ doa ; 16,55 Sfatul m edicului; 17.00
uşurarea condiţiilor de
Ctntec, Joc şl vole b u n â ; 17,30 Noi
Nicolae Creţu, din m unici­ fost rusoaica Alexandra Kol- vă. Acesta are darul muncă şi evitarea peri­ nic. Cu producţia obţinută ]a ţâri de pe glob. In 1970 cu lari; »0,00 Retrospective pe tra se ­ înregistrări cu Mlrcea C onsianii-
ele cincinalului;
10,05 Selectlunl
toate consecinţele suferite în
piul Hunedoara, ne spune câ lontai. In anul 1924 ea era de a simplifica şl uşura colelor de accidentare capacităţile existente în pre­ .urma Inundaţiilor, totuşi a din operete; 10.20 P iese Instru ­ nescu; 17.50 Muzlcâ u şo a ră; itl.oa
are virsta de 17 ani şi este reprezentantă a Uniunii So­ efectuarea operaţiei a- a celor care montează zent la acest combinat se realizat o producţie cu 54 la m entale; iu.30 Din ţârlle socialis­ Publicitate radio; 18,20 Opera
p en tru toţi; 18,55 Partidului, m i­
te; 11.03 CintA Puica Igtroşanu ;
angajat la I.GC.L, Hunedoa­ vietice în Norvegia. După cir­ arcurile tampoanelor. poate asigura un soor de re­ sută mal mare decît în 1965. 11,15 Radloclub tuii3tlc; 11,30 F ru ­ m a şl v ersu l; 19,05 Clntccul o
ra. Tatăl dumnealui, cere a ca 6 ani, Alexandra Kollon- mlntlte, care după me­ coltă de 1 100 000—T 500 000 m oasă şl liberă n e eşti R om âniei pretu tin d en i; 19,30 Revista revis­
telor cultu rale; 19.40 MuztcA u şo a­
părăsit dom iciliul din vre­ tai a fost numită ambasador tone de griu sau 1 200 000— V. P. _ clntece şl versuri; 12,00 Melo­ ră; 16,50 N oapte bunâ, copil: 2 1 .2 *»
dii de Ion Crlstlnolu; 12.10 Reci­
mea cînd semnatarul scriso­ la Stockholm. tal de operă Elene C em el; 12.30 Cinci trep te de colum nă ro m â­
Melodii pop u lare; 13.00 R adiojur­ n ească (1066-1970), Mărturii dc
rii avea virsta de numai 1 an nal; 13,10 A vanp rem ieră cotidia­ scriitor; 21,40 Orchesmn E dm um lo
şi 6 luni, nu a p lătit nici un Un grup de elev! de la nă : 13.22 O n ouă în reg istrare de Roas; 2 2 .0 0 R om an ţe; 22.30 Dc
leu măcar pentru îngrijirea Şcoala generală Tonieşti ne VIN ERI muzleft ro m ânească; 13.30 Radlo- vorbă cu Ltvlu Ciulei; 22.50 Me­
lodii de Ja cq u es Brel;
2 3 .V fn
dlvertlsm ent m uzical; 16,00 Radio­
sa. Semnatarul scrisorii ar întreabă dn ce şcoli profesio­ ju rn a l; 16,20 R etrospective pe tr a ­ ritm de d an s; 24.00—1,00 Clbsici al
ld.flO — 11,30
Emislunl-lectll
vrea să ştie dacă acum mal nale din Judeţ se pregătesc p e n t r u , lucrătorii din agricultu­ seele cincinalului; 17.00 ŞtllnţA, secolului XX; Anton Wcborn.
poate pretinde pensie alimen­ m uncitorii calificaţi în mese­ ră. Ingrăşnrco tau rinelor ; 17.on tehnică, fantezie; 17.30 Concert de
tară. pentru totl aceşti ani cît riile electrician şi mecanic. Telcşcoală. MatemaMcl — cl. muzică p o p u lară; 19.00 Orele serii:
20.00 Tableta dc se ară ; 20,03 2eee
a fost în g rijit numai de ma­ Astfel de şcoli se află în lo­ D U M IN IC A sului al IX-lea al U.T.C. ; 20,05 pentru pionieri şl şcolari ; 18,30 a X fl-a : Algoritm ul Iul Euclld. melodii preferate: 20,40 Bijuterii
Mijloace m odern e In
procesul
mă. calităţile Deva — grupul şco­ i R om ânia ‘71. Azi — Judeţul Cadran Internaţional ; 19,10 T ra ­ de învltA m im ; 18,00 Căminul ; muzicale ; 20.55 Ş tiinţa la zl; 21.00
lar energetic. Hunedoara — P rah o v a ; 20,30 R om an foileton : gerea pronoexpre* : m,20 1 ooi R om an ţe; 21.25 P C.R. — 50. Con­ VREMEA
8,43
Deschidere»
emisiunii
Nu se mal poate revendica grupul şcolar siderurgic. Pe­ G im nastica dc dim ineaţă • Mn In ciclul rom an elo r Iul Francai» de seri ; 19,3» T elejurnalul de 18,45 C am pionatele m ondiale dc sem n ări do G h eorghe Dolgu ;
dc In
Lyon.
patinaj artistic
acest drept, tovarăşe Creţu. troşani — grupul şcolar m i­ M atineu dum inical p en tru copii M aurlac tran sm item „Thcrese scară : 20,00 Cincinalul iu cifre P ro b a Individual» m asculină ; 21.30 Revista şlagărelor» 22.00 Ra­
şl imagini. Satisfacerea tot mal
Dcsqueyrottx". cu Emamielo Rl-
22.30 Vă Invităm la
d io ju rn a l;
19.10 T ragerea loto : 1^.20 1 001
Noi am zice ca dumneata să nier (pentru electricieni). A­ şl şcolari ; îo.oo Viata satului ; va In rolul principal ; 21,20 S tea­ largă a cerinţelor de consum «le seri ; 1 9 ,3 0 T elejurnalul de d an s; 22.55 M om ent poetic; 23,00 PENTRU 24 DE ORE
com pozitorilor
A lbum ul
11,39
nu-I ma! acţionezi In Judeca­ rad şi Cluj — şcoli profesio­ rom âni » T ud o r Clortc» ; 1 2 ,0 0 ua fără num e. Eml 9 lu n e-ron- ale populaţiei ; 20.20 Tclccinom a- seară ; 2 » ,0 0 R om ânia ’71. Azi E xpres melodii; 0,03—6.00 E stra­ V rem e relativ călduroasă cu
teca : Circul. O producţie a stu ­
muztcA uşoara ; 22,20
curs dc
da nocturnă.
nale de mecanici auto. De strajâ patriei ; 12,30 In r e ­ diourilor sovietice ; 21,50 Poşta - Judeţul Sibiu ; 20.20 Film ar- ce n il tem p o rar. La m u n te va
tă pe cel căruia li porţi doar luare, la cererea telespectatori­ T elejurnalul de noapte ; 22,30 Tv. do Ion B u c h cru ; 22,05 fistic : Dom nul Pllelct. cu MI­ PROGRAMUL II: 9.00—8,10 P ro ­ ninge slab. Vfnt slab pfnă U
numele. Acordâ-1 respectul ce lor. Interpreţi preferaţi de m u ­ Telesport 1 23,00 în ch iderea e- E m h lu n e de Ştllnţâ. Rom ânia chel -Simón, Louls de Funes. gram m uzical de dim ineaţa; 8,10 potrivit din sud-est. T e m p e ­
mtslunU.
loan Iriin ia — Ghelar. Ne t i c i uşoară : Tom Joncs, Rtka la o ra atom ului ; 22,30 Bucuriile G aby M orUy ; 21,45 HAndhal r a tu ra In scădere uşoară» m i­
1 se cuvine mamei dumitale cereţi să vă indicăm şcoli cu Zarai, lla ry Belafonto şl for­ MARTI muzicii. . Marto del Monaco ; m asculin : S teaua — P artizan T ot înainte — em isiune pentru n im a va fl cuprinsă Intre m i ­
interpreţi :
Mari
pionieri;
8.25
$i lasă-1 In pace pe cel care profil tehnic dîn cadrul Ju­ m aţia „Mondial* ; 13,15 Hochei 22,5» T elejurnalul de noapte 1 Bjelovar (semifinala Cupei c a m ­ pianistul AJdo Clceollnl; 0,00 F lu ­ nus 2 şl 2 grade Iar m ax im a
R o m ân ia—Elveţia.
pe gheaţă :
Intre 4 şl 7 grade.
pionilor europeni). T ran sm isiu ­
23.00 în chiderea emisiunii.
te-a uitat. deţului nostru. Iată cîteva În registrare de Ia patinoarul 10.00 - 11,00 Teleşcoalft. FtzJ- ne de la Sala Florcasca. Ileprl- tură cravatele roşii — cîntece
pioniereşti; 0 .1 5 O rchestre de m u ­
„23 AugU9tn ; ÎS,00 E m isiune tn câ — clasa a VlII-a : F o rţa e- za a n -n : 22,1» Dlnnm lea soci­
dintre acestea 1 liceele Indus­ lim ba m ag h iară » 16,30 Studioul lectromngnetlcA. Biologie — JOI etăţii rom âneşti ; 22.45 T eleju r­ zică p o p u lară; 9.30 Interpreţi r o ­ PENTRU URMĂTOARELE
M . A., din Brad, ar vrea triale de construcţii şl minier „N* ; 18,00 Clntare patriei. Con­ clasa a IX-a; Relaţii de nutriţie. nalul de noAptc ; 23,00 în ch id e­ m ani de operetă ; 10,00 Recital DOUA ZILE
Liana Pa9quall (harpă) şi io n Bfl-
1 0 ,0 0 _
11,30
Emlsluni-lccţh
să ştie dacă zilele de conce­ Deva, liceul m inier Petro­ curs coral Interjudeţean. P arti­ Geografie — clasele v n i - X I l : pentru lucrătorii din ag ricu ltu ­ rea emisiunii. dânolu (c o rn ); 1 0 ,20 Melodii de
Actualitatea
18,00
DunArea.
cipă Judeţele M aram ureş, Timiş
V rem ea s© răceşte uşor. Ce­
diu ce se acordă angajatelor şani. grupurile şcolare ener­ şl Covasna i 19,20 1 001 de seri ; muzicală ; 18,20 Râmfneţl po ră. Livezile de eâm tu(oasc : SIMBATA ieri Îndrăgite şl azi; 10.50 Cln- rul va fl mnl m ult noros. Vor
tecc de n u n tă şl Jocuri populare;
T oric ptn-
18,30
recepţie... ;
19,30 T elejurnalul de seară ; 20.00
pentru sarcină şi lehuzle se getic Deva. miniere Gura- R om ânia '71. Azi — Judeţul zolo sus I Emisiune pentru pio­ 18.0» Em isiune tn limba m ag h ia­ 17,nn Emisiune tn limba g er­ 1 1 .2 0 Pentru tineri, muzică uşoa- cădea precipitaţii sub form ă
ră ; 18,30 La volan — em isiune
ploaie şl burniţă, Iar Ia
i A; 11,55 Ştiinţa la zl; 12.03 A v an ­
de
socotesc ca zile calendaristi­ barza. Petroşani, siderurgic Olt ; 20,30 Film artistic ; Kcy nieri ; 19,15 Publicitate ; 16,20 p entru conducătorii auto ; 18,5» m ană : 18,10 Publicitate ; 18.15 p rem ieră cotidiană; 12.15 Ştafeta m u n tc ninsoare, v in t potrivii
I 001 de seri ; 19.30 Telejurnalul
Largo — cu Edw ard G. Rohin-
Mult e dulce şi frum oasă j 19,15
din sud-vest.
ce sau lucrătoare. Răspuns r Hunedoara. son, Llonel B arry m o rc. L aurrcn dc seară : 20,00 Rom ânia '71. Azi Publicitate ; 19,20 1 0»1 do seri ; Buna seara fete ! Bună «cara, folclorica: 1 2 .3 0 Au fost oaspeţii
13,00 Concert d e prlnz ;
noştri;
Bcccal, H u m p h rey Bogart. P re ­ — Judeţul Sntu Maro ; 20,30 19.30 T elejurnalul de seară ; băieţi ! ; 19,00 R om ânia '71. Azi
zile calendaristice. m iera pe tarA : 22.10 Un oaspete Scară de teatru. P rem ieră Tv. 20.00 R o m ânia '71. Azi — Ju d e­ — Judeţul Suceava ; 19,20 1 0 0 1
loachim Biriş — Simeria. al „Cerbului dc aur* — 1971 : Ştafeta nevăzută de Paul Eve- ţul Sălaj ; 20,30 Film serial Vi­ de seri ; 18.30 T elejurnalul de
rac ; 22.30 Recital Connle Frnn-
T. A., din m unicipiul Hu­ întrebările dv. sînt confuze. Charles T renet ; 22,20 T eleju r­ rls ; 22.50 T elejurnalul de noAp­ docq (XII) ; 20,55 C onicrlnta «Ic seară ; 20.00 Telc-enclclopcdla ;
nalul de noapte ; 22.40 D um in i­
presă Tv. — cu tovarăşul Ion
21,00 R om anţe vechi şl
noi ;
nedoara, ne întreabă dacă Vă referiţi o dată la mal ca sportivă ; 23,00 închiderea c- te ; 23,00 Incltidcrea emisiunii. Cosma. m inistrul turism ului ; 21.20 n i m serial : Incoruptibilii.
misiunll.
21,45 Film d o cu m en tar dc m o n ­
pentru o zi absentată de la multe probleme. Pe unele în­ M IE R C U R I taj : Planeta sc grăbeşte. „D e­ Povestea Iul Charlle Argos ;
(II).
Scenariul
vitezei"
m onul
întreprindere este legal să i trebări le-aţl început, apoi LU NI 10.00 — 1 1 ,3 0 E m k lunM ceţll şl rcgln Paul Anghci şl Sorgln 22.10 T elejurnalul de noapte :
se diminueze salariul cu 5 la le-aţi abandonat, formulînd 18.00 Scena şl ecranul ; 18,45 pentru lucrătorii din agricul­ Vcrona ; 22,20 T elejurnalul dc 22.20 Cam pionatele m ondiale de
tură Lucrări de îm b u nătăţire a
sută, pe lingă câ 11 pune ne­ altele Aşteptăm o nouă scri­ Eu doine.sr codrul râsunA... ; producţiei pc pajiştile n a tu ­ noapte ; 22,30 Cam pionatele patinaj artistic de ta Lyon. P ro ­
18,15 Publicitate ; ]9,20 1 001 dc rale ; 18,00 Deschiderea em isiu ­ m ondiale de p atinaj artistic dc bele dc dans ş( Individual fe­
motivat. soare maî clară în conţinut Şi seri : 19.30 T elejurnalul de s e a ­ nii. „E x -lerra *71". Emisiune- la Lyon. Proba de perechi ; mei ; 23, tS în ch id erea em isiu­
Da, se procedează legal. mai concentrată, dacă se poa­ ră; 19,50 La închiderea Congre­ concurs de construcţii tehnico 23.00 închiderea emisiunii. nii.
Se pon loaza în ziua respectivă te.