Page 70 - Drumul_socialismului_1971_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 014 » DUMINICA 21 FEBRUARIE 1971

Stimaţi tovarăşi, tuala ca »mal să te poată In mod m arxist problema, a cetăţeni al României socialis­ nu-al poate Înfăptui Idealuri­ rol Important In cunoaşterea m ijlocit în limba română, manifestări naţionaliste, de
bucara din plin da toata no vedea lucrurile în realita­ te, cu toate drepturile şl o­ le şl aspiraţiile care-1 animă. şi însuşirea cuceririlor civi­ pentru că sînt foarte m ulţi izolare, pot totuşi apare. Ele
Doresc să încep prin a binefacerile civilizaţiei, ala tea lor. bligaţiile ce decurg din aceas­ Tocmai din cauză câ unii din lizaţiei contemporane. Aşa care pot face aceasta. In felul trebuie privite aşa cum sînt,
adresa consiliului şi tuturor soclallamalul. (Aplauze pu­ Afirm area realităţii că tot tă calitate. (Aplauz» puterni­ tineri nu cunosc în profun­ că, din acest punct de vede­ acesta, vor fi şi mai puţine ca manifestări străine socie­
oamenilor muncii de naţiona­ ternice). ceea ce s-a înfăptuit pe a­ ce). zimea lor aceste realităţi, cad re, aş putea spune că sîntem observaţii In privinţa calită­ tăţii socialiste, concepţiilor
litate germană un salut câl- In cincinalul pe care l-am cesto meleaguri este rodul Perspectiva Istorică este în­ pradă unor iluzii, te lasă a­ mai preocupaţi chiar decît to­ ţii traducerilor. Fireşte, tre­ noastre. Aceste manifestări
duros din partea conducerii încheiat de curînd am obţi­ muncii comune nu poate fi tărirea colaborării şl frăţiei traşi, ispitiţi de perspectiva varăşii care au vorbit aici şi buie să continuăm sâ tra­ — indiferent din partea cui
de partid şl de stat. (A- nut noi realizări în ridicarea interpretată In nici un fel şi dintre toţi oamenii muncii înşelătoare a unei vieţi uşoa­ care s-au referit numai la ti­ ducem operele creatorilor ger­ ar veni — trebuie combătu­
plauzc puternice). bunăstării materiale şi spiri­ nu reprezintă de loc o nega­ fără deosebire de naţionali­ re, fără muncă, fără eforturi. nerii de naţionalitate germa­ mani sau maghiari din Româ­ te. Fără îndoială, este nece­
Raportul prezentat precum tuale a poporului nostru, a re sau o diminuare a rolului tate. Avem cu toţii sarcina şl Dar oare se poate considera nă. Noi considerăm că însu­ nia, dar aceştia îşi pot scrie sar sâ le acordăm o atenţie
şi discuţiile care au avut tuturor oamenilor muncii. unei naţionalităţi sau al obligaţia faţă de poporul nos­ just felul acesta al unora de şirea a cît mai multe lim bi lucrările şi în româneşte. mai mare atunci cînd acestea
loc în codrul acestei şedinţe Desigur nu putem spune că alteia. Dimpotrivă, aceasta tru, de viitorul patriei socia­ a privi viaţa, de a judec® ? de către fiecare cetăţean es­ Trebuie sâ ne formalizăm au Ioc In rîndul unor cetă­
ţeni de naţionalitate română
Nu 1 Nu pot judeca şi p rivi
te, In etapa actuală, o nece­
plenare au relevat rezulta­ n-am avut în munca noastră constituie tocmai » recunoaş­ liste să întărim şl sâ dezvol­ sitate reală impusă de înseşi mai puţin în ce limbă scriem, — fără însă sâ le uităm şi pe
tele bune pe care Consiliul unele lipsuri, că nu mai sînt tere a contribuţiei aduse de tăm această colaborare. (A­ astfel lucrurile oamenii care dezvoltarea vieţii sociale din cl sâ vedem mai ales cc celelalte, deoarece toate sînt.
sînt strîns legaţi de pâmîntul
oamenilor muncii de naţio­ încă multe de făcut pentru fiecare — tn raport cu posi­ plauze puternice, prelungite). unde e^au născut, unde au patria noastră, de progresul scriem, pentru cine scriem, pînâ la urmă, la fel de dău­
nalitate germană le-a obţinut a lichida starea de înapoiere bilităţile ce le-a avut — la Sâ facem totul pentru a li­ trăit, de pâmîntul pe care îşi contemporan, de dezvoltarea cum scriem şi dacă ceea ce nătoare. Desigur, dacă avem
In activitatea sa Intr-adevăr, de la care am pornit, pentru dezvoltarea acestor regiuni chida orice fel de deosebire făuresc o viată nouă, liberă, colaborării României pe plan scriem serveşte socialismului. un cor în limba germană,
snu inegalitate, în orice do­
dacA facem un bilanţ al a­ a ne ridica la nivelul ţă rilor ale patriei noastre de astăzi. meniu de activitate, sâ asi­ aşa cum o doresc. (Aplauze internaţional. In acest con­ Sâ căutăm, într-adevâr, ca sau dacă cineva cintâ un cîn-
cestei activităţi, al proble­ dezvoltate. Dar noi comuniş­ Aşa s-a întîm plat nu numai gurăm ca fiecare cetăţean al puternice). Nu în altă par­ text se pune atît problema oamenii de naţionalitate ger­ tec german — de aici nu tre­
melor care au fost rezolvate tii, toţi oamenii care vor sâ In România, ci peste tot. patriei noastre, indiferent de te. cl aici sâ ne unim cunoaşterii de către germani, mană sâ scrie în toate revis­ buie sâ se tragă concluzia câ
in cei doi ani care au trecut privească realist lucrurile a- Dacă nu am sublinia acest naţionalitate, de limba pe ca­ forţele pentru a asigura r i­ maghiari şi populaţia de altă tele noastre nu numai în ar fi vorba de o manifestare
de la ultima noastră în tiln i- preciazâ realizările şl lipsuri­ adevăr ar însemna să nu re­ re o vorbeşte, de religie, să dicarea nivelului general de naţionalitate a lim bii române cele de limbă germană. (A­ de izolare. Trebuie să vedem
re, vom vedea cA multe din le pornind de la ceea ce am cunoaştem — sau să dim i­ se simtă cu adevărat membru viaţă al întregului popor, pen­ — oare le este Imperios ne­ plauze puternice). Aşa cum şl însă despre ce program şi cc
observaţiile şi propunerile avut de făcut, de Ia situaţia nuăm, să nesocotim — mun­ egal al societăţii noastre, al tru a construi societatea so­ cesară în activitatea comună românii trebuie sâ scrie în cîntec este vorba, sâ vedem
exprimate atunci şi-au găsit în care ne-ara aflat In trecut, ca depusă de flecare naţiona­ României socialiste, şi sâ-şl cialistă. orindulrea care sâ din fabrici şl instituţii, în revistele de limba germană, dacă acestea contribuie la e­
în această perioadă o solu­ comparînd-o cu cea la care litate pentru dezvoltarea e­ facă datoria faţă de patria sa. asigure tuturor cetăţenilor viaţa socială şi participarea maghiară sau în publicaţiile ducarea comunistă, la crea­
ţionare corespunzătoare, în am ajuns astăzi. Numai ast­ conomică şl socială a ţârii. (Aplauze puternice). patriei condiţii demne de via­ la conducerea societăţii — cît altor naţionalitAţi I Sînt des­ rea omului nou, înaintat al
conformitate cu linia gene­ fel vom putea aprecia in In legătură cu aceasta se Stim aţi tovarăşi, ţă şi de muncă. (Aplauze pu­ şi problema cunoaşterii de tui români care pot sâ facă societăţii noastre sau, dimpo­
rală a partidului nostru. De mod just rezultatele obţinute pune şl problema i unde este Am intra t de curînd în no­ ternice). către românii care trăiesc în acest lucru O asemenea a- trivă. dacă ele au un carac­
altfel, m ulţi tovarăşi au in dezvoltarea ţârii, în rid i­ patria populaţiei de naţiona­ ul plan cincinal. Cunoaşteţi Pornind de la aceste consi­ localităţile cu populaţie ger­ bordore a problemelor va te r— cum din păcate se mai
vorbit aici despre progresele carea bunăstării generale a litate germană din România cu toţii prevederile înscrise derente. doresc sâ răspund la mană sau maghiară a lim bii contribui realmente la apro­ întîmplâ si la români — dău­
obţinute în domeniul litera­ poporului nostru. Aceste re­ de astăzi ? Se ştie că ger­ tn Directivele Congresului al unele întrebări care s-au pus acestor naţionalităţi, a cultu­ pierea şi întărirea unităţii oa­ nător educării socialiste a
turii, presei şl revistelor de zultate s-au râsfrînt asupra manii au venit pe aceste me­ X-lea privind dezvoltarea ţâ­ aici. Tin sâ subliniez clar câ rii lor. De altfel cred că sînt menilor muncii din ţara noas­ maselor. Deci. problema acti­
specialitate, despre dezvolta­ tuturor oamenilor muncii din leaguri acum aproape 800 do rii In aeeaatâ nouă etapă is­ nu există şl nu va exista n i­ foarte puţini cei care, trăind tră. (Aplauze puternice). vităţii cultural-artistice în
rea unor activităţi pe linie patria noastră — români, ani. Ei au construit aici m ul­ torică. întreaga economie a ciodată vreo înţelegere sau în localităţi şi comune unde Sînt de acord cu critieile limba proprie trebuie privii A
vreun acord cu cineva pen­
artistică şi culturală, inclusiv maghiari, germani, slrbi şl te din lucrurile care consti­ României va cunoaşte o pu­ tru strămutarea populaţiei se află şi populaţie germană făcute aici în legătură cu mo­ Si apreciată dîn punctul de
sau maghiară, sâ nu cunoas­
vedere al conţinutului acestei
despre faptul că la televi­ alte n a ţio n a lită ţi; de ase­ tuie m lndria aceator locuri, ternică dezvoltare ; vom stră­ germane sau de altă naţiona­ că şi lim bile respective. dul cum este tratată proble­ activităţi. Trebuie sâ creăm-
ziune există acum un' pro­ menea, lipsurile pe care au luptat alături de români, bate un drum Important, ne litate. Nu vom face nicioda­ S-a ridicat aici problema ma istoriei populaţiei de na­ toate condiţiile ca oamenii
de maghiari îm potriva asu­
gram In limba germană. le-am avut s-au râsfrînt deo­ p rito rilo r comuni. Scriind vom apropia m ult de ţările tă un asemenea lucru. (Vil traducerii pe scară mai largă ţionalitate germană din Româ­ să-şi organizeze activitatea
Toate acestea ilusti^ează fap­ potrivă asupra tuturor oa­ deci Istoria, va trebui sâ o dezvoltate din punct de vede­ aplauze). nia. Intr-adevăr, această pro­ cultural-artistîeă in limba pe
tul că partidul nostru, acţio- menilor muncii din ţara noas­ scriem Intr-adevăr de pe po­ re economic. Ştiinţa şl cultu­ De asemenea, In ce priveş­ a operelor oamenilor de artă blemă este tratată necores- care o înţeleg mai bine : dar
şi culturâ
de
naţionalitate
nînd în spiritul politicii sale tră ; nu se poate spune că ziţii marxist-leniniste, de pe ra, cu toate laturile lor, vor te problema reunirii fam ili­ germană. Intr-adevăr, există punzâtor. Va trebui sâ ne sâ facem din aceasta un m ij­
generale, se preocupă în mod ele au ocolit pe români sau poziţia cunoaşterii şl subli­ cunoaşte, de asemenea, un ilor, doresc să arăt câ ea nu multe opere bune, realizate de preocupăm ca la Institutul de loc de apropiere şl nu de se­
consecvent de a găsi soluţii pe maghiari şi l-au căutat nierii rolului maselor, a con­ mare avlnt. Toate acestea vor trebuie înţeleasă în mod uni­ scriitori germani sau ma­ istorie să se creeze condiţii parare, de întărire a priete­
potrivita şi de a crea condiţii numai pe germani. Neajunsu­ tribuţiei oamenilor muncii, contribui la ridicarea bună­ lateral, aşa cum pe drept cu- ghiari, care trebuie să fie care să dea posibilitate isto­ niei între oamenii muncii, in­
ricilo r de naţionalitate
ger­
de muncă şi de viaţă cores­ rile pe care le mal avem de fără deosebire de naţionali­ stării materiale şi spirituale vînt »-a spus aici. Sînt — sau traduse şi editate într-un ti­ mană, ca, împreună cu isto­ diferent de naţionalitate, din
punzătoare pentru toţi cetă­ înlăturat sînt deopotrivă sim­ tate. — şi nu a unor regi sau a poporului nostru. Realiza­ au fost — jji anumite cazuri raj corespunzător — şl se vor ricii români, maghiari, sâ-şi întreprinderi şi instituţii, de
ţenii patriei, fără deosebire de ţite şi de unii şi de a lţii — domni — la făurirea a tot ce rea acestor sarcini, construi­ întemeiate, pe care le-am re­ lua măsuri în acest scop. aducă contribuţia la realiza­ la sate şi de la oraşe. Să
naţionalitate. Cînd vorbesc dar avem totuşi satisfacţia sâ s^a realizat, la mersul înain­ rea societăţii socialiste m u lti­ zolvat pozitiv ; dar dacă am Noi acordăm, totodată, o rea unei istorii corespunză­ tindem ca activitatea cultu­
de condiţii de muncă şi de spunem că, învingînd multe te al patriei noastre. Va tre­ lateral dezvoltate, făurireA merge cu aşa-zisa „reunire a mare atenţie problemelor le­ toare, scrisă intr-adevăr de rală .deV desfăşurată în
fi
comunismului nu poate
trai includ şi pe cele privind greutăţi, am realizat, acţio- bui deci să arătăm cum au decît rodul muncii unite a tu­ fa m iliilo r14, în sensul de a ac­ gate de dezvoltarea trad iţi­ pe poziţii marxist-leniniste. lim bi diferite — sâ ne deR
activitatea ştiinţifică şi viaţa nînd împreună, lucruri m i­ acţionat românii, »asii, şva­ turor cetăţenilor patriei noas­ cepta ca fiecare care pleacă ilor de culturâ şi de creaţie Va fî, de asemenea, necesar prilejul ca pînfi Ia urmă sâ
sp iritu a lă ; realizările în a­ nunate care arată cît de jus­ bii, maghiarii, secuii In dife­ tre. fără deosebire de naţio­ din ţară sâ ceară sâ-1 vină şi artistică ale populaţiei germa­ ca în manualele şcolare să a­ vorbim, cum s-ar spune, o
ceste domenii sînt pc măsura tă este politica partidului rite îm prejurări Istorice, cum nalitate. Tocmai In lupta şi fam ilia — şi fiecare ar avea ne şi ale altor naţionalităţi din ducem unele îm bunătăţiri, de­ singură limbă — limba co­
munismului. (Aplauze puter­
rezultatelor pe care poporul nostru comunist, ce m ult am au conlucrat, cum au luptat munca comună pentru dezvol­ pe cineva de adus — atunci România. Dar şi problema a­ oarece au dreptate tovarăşii nice).
nostru le obţine în dezvolta­ Înfăptuit prin munca noas­ împreună. Astfel vom trage tarea şl înflorirea patriei vor n-am mai termina niciodată I ceasta trebuie s-o privim care au spus aici câ e greu
rea sa economico-socială ge­ tră unită. Putem, pe această învăţămintele corespunzătoa­ dispare toate deosebirile şl In­ Noi nu considerăm câ aceas­ ceva mai larg. Sînt întru totul sâ-i convingi pe saşi câ sînt M-am referit mai mult la
nerală. bază, sâ privim cu încredere re şl vom putea găsi şl răs­ egalităţile. Numai In aceste ta este o problemă reală, ca­ de acord câ trebuie sâ dăm urmaşii lui Decebal, cînd ei activitatea cultural-artistieă
viitorul patriei, al întregului punsul la întrebarea i care re merită prea mare atenţie. mai multă atenţie unor pro­ ştiu câ au venit pe aceste şi poate unii tovarăşi vor în­
Pa drept cavînt, tovarăşii este patria populaţiei de na­ condiţii oamenii muncii vor Fireşte, eînt cazuri izolate şi, treba : dar despre producţie ?
care au vorbit aici au sub­ nostru popor. (Aplauze puter­ ţionalitate germană? Nu spun putea. Intr-adevăr, aâ priveas­ cum am mal apus, va trebui bleme specifice care privesc meleaguri acum 000 de ani, Nu am vorbit despre fabrică
Iar Decebal a trăit cu aproa­
lin iat participarea activă a nice). de origine germană, pentru că tot ceea ce au înfăptuit ca — în spiritul umanismului naţionalitatea germană, cre- pe 2 000 de ani în urmă. Tre­ pentru câ aceasta vorbeşte o
oamenilor muncii de naţiona­ Printre marile realizări din că originea nu e tot una cu realizări ale fiecăruia în par­ care caracterizează societatea înd condiţii pentru a se pu­ buie sâ redăm istoria aşa singură limbă, tovarăşi ; ma­
litate germană, împreună cu anii socialismului se numără naţionalitatea 1 Originea lor te şl ale tuturor în comun, ca noastră — fiă le rezolvăm în tea desfăşura o bogată activi­ cum este ea — şi din aceasta şina vorbeşte o singură limbă,
întregul popor, la obţinerea şi rezolvarea m arxist-lenlnls- este România, pentru că aici înfăptuiri care demonstrează continuare. Dar reunlficarea tate culturală, artistică în nu avem decît de cîşligat ! Să electronica la fel, chimia a
ce mari posibilităţi are un
m arilor realizări din cincina­ tă a problemei naţionale în trăiesc de sute şi sute de ani popor devenit stâpîn pe fa m iliilo r — dacă această limba acestei naţionalităţi, facem ca oamenii sâ cunoas­ ajuns lâ formule pe care le
lul pe care l-am încheiat de România. Cred că putem sâ — şl este greu co cineva, ai soarta sa de s-şl făuri viito ­ problemă există — se poate pentru a eultivA şi dezvolta că şi sâ înţeleagă cum tre­ înţelegi indiferent de limba
curînd. Nu putem să nu ară­ afirmăm cu mîndrie că în cărui strămoşi au venit de ru l aşa cum şl-l doreşte. (A­ realiza nu numai prin ple­ tradiţiile ei progresiste Noi buie istoria. Spun aceasta nu pc care o vorbeşti. Uzina chi­
tăm, de exemplu, că ceea ce soluţionarea acestei probleme 800 de ani In România, sâ plauze puternice). carea din România, cl şi prin avem rezerve numai faţă de numai pentru germani, ci in­ mică o poţi conduce într-un
sau
acele „tra d iţii" germane
s-a înfăptuit în oudeţul Si­ am obţinut realizări de sea­ spună i „originea mea este în Nu vreau de loc să las Im­ aducerea în ţară a rudelor clusiv pentru români. Nu­ singur fel, cu cunoştinţe şti­
biu — unde oamenii muncii mă, evidente pentru toată lu­ altă parte*. (Vii aplauze). presia câ. în această p rivin ­ sau a m em brilor de familie. maghiare care nu oglindesc mai aşa vom face o treabă inţifice şi tehnice De aceea
germani reprezintă 23 la su­ mea. (Aplauze puternice). Deci Ia întrebarea i care este ţă, lucrurile vor merge de la (Vil aplauze). Noi vom prim i aspiraţiile înaintate, progre­ bună, vom aven o istorie rea­ n-am vorbit despic proble­
tă din totalul populaţiei ju ­ Noi pornim de la faptul că, patria germanilor ce locuiesc sine, câ nu vom mal avea cu toată dragostea pe aceia siste ale acestei populaţii — lă, cu adevărat m arxist-le- mele întreprinderilor, pentru
şi avem astfel de rezerve şi
deţului — reprezintă rodul (n condiţiile fă u ririi socialis­ de sute de ani pe aceste me­ .greutăţi de învins, câ nu va care doresc sâ vlnâ la fam i­ faţă de „tra d iţiile " româneşti ‘ninistă 1 câ acolo sînt condiţii de o
liile lor şl să se stabilească
muncii tuturor cetăţenilor, al mului, problema naţională leaguri cred că nu ae poate mal trebui să facem faţă u­ definitiv în România. (Aplau­ In cadrul plenarei s-au mai asemenea natură care ne im ­
muncitorilor, ţăranilor, Inte­ continuă sâ joace un rol Im­ da decît un singur răspuns. nor lipsuri. Dar aceasta este ze puternice). Aceşti oameni de. această natură Pentru că ridicat şi alte probleme. Cred pun sâ situăm pe prim ul
„tra d iţii".
trad iţii şi
există
Acesta este i patria cetăţeni­
lectualilor, români, ger­ portant, că ea trebuie să-şi gă­ lor de naţionalitate germană — aş putea apune — o lege se vor bucura de drepturile câ va trebui sâ întocmim un plan ridicarea nivelului pro­
Din partea noastră se cere sâ
mani, maghiari <1 de alte na­ sească o soluţionare corespun­ din tara noastră este una sin­ a însăşi dezvoltării economi­ pe care Constituţia ţârii le laăm ceea ce este bun din program de măsuri care sâ a- fesional şi tehnic. Sâ muncim
ţionalităţi. Deci, nu se poa­ zătoare pe baza învăţăturii gură — Republica Socialistă co-soc ia Ie. Nu cred că vom acordă tuturor cetăţenilor, fă­ trecut, sâ cultivăm ceea ce sîgure soluţionarea lor cores­ în aşa fel îneît sâ avem o
te spune că rom ânii singuri marxist-leniniste privind asi­ România 1 (Aplauze puterni­ putea «pune vreodată — nu ră deosebire de naţionalitate. este înaintat, ceea ce serveşte punzătoare. Consiliul oameni­ industrie avansată şi atunci
au fost aceia care au reali­ gurarea adevăratei egalităţi ce). Noi considerăm câ nu­ numai noi, dar nici chiar ur­ In acest spirit trebuie sâ în­ ridicării nivelului general de lor muncii de naţionalitate vom fi buni comunişti, indi­
zat totul, sau că germanii în drepturi. Numai socialis­ mai pornind de Ia această maşii noştri — că în ceea ce ţelegem poziţia partidului şi cunoştinţe, educaţiei patrio­ germană trebuie sâ urmă­ ferent de ce naţionalitate
sau maghiarii singuri au în­ mul poate crea cu adevărat realitate Istorică vom ajunge ne propunem să realizăm nu statului nostru în problema tice, form ării comuniste a ti­ rească cum se rezolvă aces­ sîntem | (Aplauze puternice).
făptuit totul, deoarece toţi avi condiţii pentru realizarea u­ Ia concluzii juste în toate p ri­ vom mal avea de întîm pinat reunificăril fam iliilor, poziţia neretului din România A ­ te probleme. Dar, aşa cum pe Urmînd neabătut linia tra­
muncit laolaltă în fabrici, în nei reale egalităţi în drepturi, vinţele. şl greutăţi. Putem însă aâ a- noastră faţă de oamenii mun­ ceasta trebuie, Intr-adevăr, sâ bună dreptate au subliniat sată de Congresul al X-lca al
Institutele de cercetare ştiin­ între toţi oamenii muncii, fă­ In decursul sutelor şl su­ flrmăm că partidul nostru a cii de naţionalitate ger­ constituie o preocupare deo­ m ulţi tovarăşi aici. pînâ la partidului, sâ unim eforturile
ţifică, în învâţâmînt, In toate ră deosebire de naţionalitate, telor de ani de convieţuire în luat — şl este hotârtt sâ la mană. Nu plecînd din ţa­ sebită, sâ 1 se acorde atenţie urmă, aceste probleme nu tuturor oamenilor muncii din
sectoarele vieţii sociale — şl deoarece el a lichidat exploa­ comun, oamenii muncii din şl în continuare — toate mă­ ră. ci râmînînd aed, mun­ atît In ce priveşte naţionali­ privesc numai consiliile na­ patria noastră pentru făuri­
împreună au obţinut aceste tarea omului de către om, a ţara noastră au cunoscut atît surile necesare pentru a asi­ cind, luptlnd pentru a învin­ tatea germană şl cea ma­ ţionalităţii germane, ci con­ rea socialismului, pentru în­
succese. A spune că am ob­ trecut mijloacele de produc­ bucurii, cît şl necazuri, aşa gura soluţionarea In condiţii ge greutăţile, pentru a dez­ ghiară, ca de altfel şi cultura stituie o sarcină a tuturor or­ florirea României socialiste !
ţinut aceste realizări, mun­ ţie în mîna poporului şi a cum şi astăzi avem şl bucu­ cît mal bune a problemelor volta patria comună vom română ganelor noastre de partid si (Aplauze puternice, prelungi­
de stat.
legate de dezvoltarea econo-
cind umăr la umăr, nu este asigurat ca oamenii muncii rii şi necazuri şl aşa cum va mico-socială a societăţii, pen­ reuşi sâ facem din România te). Acţionînd în acest fel.
înaintat.
socialist
un
stat
un simplu fel de a vorbi, ci — stâpîni al bunurilor ma­ fi şi în viito r pentru câ n i­ tru a asigura cadrul organi­ (Aplauze puternice). Eu am Este, de asemenea, necesar In general, consider că tre­ noi ne îndeplinim atît o înal­
reprezintă o realitate vie a teriale, al produsului social — ciodată nu vor fl numai bu­ zatoric corespunzător tn ve­ ferma convingere câ marea sâ se acorde o atenţie mai buie să tratăm problema ac­ tă îndatorire naţională faţă
societăţii noastre de astăzi. sâ se bucure din plin şi în curii sau numai necazuri. derea participării la condu­ m ajoritate a populaţiei de mare promovării în muncă tivită ţii şi vieţii naţionalită­ de poporul nostru, cît şi o
(Aplauze puternice). mod egal de toate binefaceri­ Dar tocmai această viaţă du­ cerea întregii activităţi şi la a oamenilor muncii de naţio­ ţilo r din România nu izolat, îndatorire intemaţionnlistă
le socialismului. (Vil aplau­ să împreună, atît la bine cît naţionalitate germană acţio­ nalitate germană. Populaţia ci în strînsâ legătură cu preo­
Cu toţii aţi luat cunoştinţă ze). Aşa privim noi proble­ şi la râu. a sudat trainic le­ soluţionarea tuturor proble­ nează şi va acţiona în acest germană este grupată în cîte- cupările întregului popor faţă de cauza socialismului, a
de remarcabilele succese ob­ ma naţională, de la aceste găturile dintre oamenii mun­ melor a maselor largi popu­ fel. (Aplauze puternice, pre­ va judeţe şi dacă' această pentru făurirea socialismului prieteniei şi colaborării între
ţinute în cincinalul care a considerente am plecat cînd cii români şi cel de alte na­ lare. a tuturor cetăţenilor pa­ lungite). problemă nu va sta în aten­ Şi comunismului. Tratînd a- toate popoarele lum ii.
trecut, de aceea nu doresc să am trecut la rezolvarea ei ! ţionalităţi, a creat condiţiile triei. fără deosebire de naţio­ Stimaţi tovarăşi, ţia noaslră, promovarea se ceastâ problemă ca o parte Este necesar sâ avem per­
mă refer acum la ele. To­ Am spus mal înainte că tot ca, In 1918 şl 1919, populaţia nalitate. In aceste îm preju­ In tim pul discuţiilor au va lim ita doar la jude­ integrantă a preocupărilor manent în vedere câ în lu­
tuşi nu pot să nu menţionez ce am înfăptuit în patria de naţionalitate germană de rări, cînd ridicarea ţării pe fost ridicate o serie de pro­ ţele respective. Consider câ noastre de educare socialistă me mai există forţe reacţio­
faptul că, datorită politicii noastră este rodul activităţii pe aceste meleaguri sâ-şi spu­ noi trepte de civilizaţie şi bleme privind unele lipsuri trebuie să acordăm toată a­ şi comunistă a poporului şi nare, imperialiste, câ fura
marxist-leniniste a partidului desfăşurate în comun de oa­ nă cuvîntul, arâlînd câ locul progres cere o muncă tum ul­ şi greşeli, s-au făcut multe tenţia promovării oamenilor a tineretului, de crei/re a noastră trebuie sâ-şi aducă
nostru în problema naţiona­ menii muncii români, ma­ ei este în România, că doreş­ tuoasă, Impune antrenarea propuneri preţioase. Nu do­ muncii din rîndul naţionali­ condiţiilor pentru întărirea u­ permanent contribuţia la
lă, am obţinut în Această pe­ ghiari, germani şi de alte na­ te să trăiască şi să munceas­ tuturor forţelor şl energiilor resc sâ mă opresc în mod a- tăţilor, inclusiv din rîndul nităţi! între toţi oamenii mun­ lupta împotriva politicii dc
rioadă rezultate deosebite în ţionalităţi, atît în anii socia­ că în România. (Aplauze pu­ poporului, datoria tuturor ce­ m ânunţit asupra lor. Consi­ naţionalităţii germane, în cii. vom desfăşura înlr-ade- forţă şi dictat, să militeze
tăţenilor — români, maghiari,
amplasarea raţională a for­ lismului cît şi înainte pe ternice). germani şl de altă naţionali­ der câ este necesar să tra­ toate domeniile de activitate, văr o activitate justă, în spi­ neabătut pentru promovarea
ţelor de producţie pe întreg parcursul multisecularei noas­ Desigur, pe parcursul isto­ tate — este sâ participe ac­ gem toate concluziile şi sâ corespunzător muncii şi ca­ ritu l principiilor care stau la in viaţa internaţională a u­
teritoriu) ţârii. Dacă privim tre istorii. Oare populaţia de riei au fost şi multe nedrep­ tiv la realizarea acestor înal­ luăm măsurile care se impun pacităţii lor. Şi din punct de baza politicii partidului nos­ nor raporturi de colaborare
harta României putem con­ naţionalitate germană ca­ tăţi care s-au comis fată de te ţeluri, la edificarea Româ­ pentru soluţionarea proble­ vedere al promovării sâ tru, vom asigura, realmente, şi prietenie, pentru trium ful
stata că în toate oraşele şl re locuieşte de circa 800 de germani şl maghiari, ca şi niei socialiste şl comuniste! melor Juste semnalate aici. creăm toate condiţiile ca oa­ ca toate problemele sâ-şi gă­ principiilor de deplină egali­
comunele patriei noastre *-au fată de români de către fos­ (Aptauze puternice). După părerea mea, o bună menii muncii de altă naţio­ sească soluţionarea corespun­ tate în drepturi între tonte
zătoare.
parte din observaţiile făcute
edificat noi întreprinderi in­ ani In Sibiu şl Bistriţa, şl tele clase stâpînltoare — a- Sîntem înrolaţi, aş putea aici sînt reale şi îndreptăţite nalitate sâ se simtă cu ade­ Avem în fată perspective naţiunile lum ii, pentru res­
de eîteva secole
în Banat
dustriale şi agricole, şcoli, şi Satu Mare nu a tră­ tît de către exploatatorii ro­ spune. într-o uriaşă bătălie, şi se impune să ţinem seama vărat la ei acasă I (Aplauze minunate, un program măreţ? pectul independenţei şi su­
instituţii dc cultură, că pre­ it împreună cu românii, mâni, cît şi de cei de alte na­ desfăşurată pe un front larg; de ele. Unele probleme sînt puternice). Tot ceea ce ne propunem sâ veranităţii naţionale, împo­
tutindeni se dezvoltă o boga­ cu maghiarii, ca alte naţiona­ ţionalităţi. Ş tiţi bine câ în avem un ţel măreţ — făuri­ însă de ordin mai general, Este necesar ca radioul şi înfăptuim este închinat omu­ triva oricărui amestec în tre­
tă activitate economlco-socia- lită ţi ? Din datele statistici­ perioada dintre cele două rea societăţii comuniste. De­ care privesc şi afectează în televiziunea sâ consacre un lui. bunăstării şi fe ricirii lui. burile altor state. (V ii a­
lâ. Nu doresc sâ dau cifre lor — Inclusiv ale celor din războaie mondiale capitaliş­ sigur, ca în orice luptă, nu egală măsură atît pe români, spaţiu mai mare In progra­ Toate măsurile luate de plauze).
în această privinţă ; dumnea­ vechiul imperiu austro-ungar tii, fie ei români, germani sau ne aşteptăm sâ avem, şi nu cît şi populaţia de origine mele lor emisiunilor în partid, de recenta plenară a ■Putem apune cu mindrie
voastră veniţi dintr-un şir de — reiese că in aceste locali­ maghiari se înţelegeau de m i­ vom avea, numai succese. germană sau maghiară. Aces­ lim bile naţionalităţilor. Avem, Comitetului nostru Central, câ politica internă şi externă
judeţe şi cunoaşteţi atît ceea tăţi din Transilvania şl Ba­ nune. activau în aceleaşi con­ Vor mai fi şi obstacole de te probleme îşi vor găsi so­ în această privinţă, un În­ pe calea mai bunei organi­ a partidului şl statului nostru
ce s-a înfăptuit acolo, cît şi nat majoritatea populaţiei — silii de administraţie câutînd trecut — dar se ştie câ în luţionarea pe măsura dezvol­ ceput bun, dar care trebuie zări a întregii activităţi eco- este confirmată de viaţă, câ
ceea ce este în curs de rea­ peste 00 la sută — au repre­ sâ-şi asigure venituri cît mai luptă învinge numai acea ar­ tării în ansamblu a societăţii dus mai departe. Consiliul ar nomîco-socîale, a dezvoltării ea se afirmă tot mai puternic
lizare. Putem spune că pe zentat-o românii Ar fl însă mari prin exploatarea şi asu­ mată care nu se sperie de noastre. A s dori sâ înţelegeţi trebui şi el să contribuie la democraţiei socialiste, a par­ adueîndu-ne prieteni pe toa­
această, linie generală, mor- complet nejust dacă am spu­ prirea oamenilor muncii, fără greutăţi, ci, dimpotrivă. îşi câ nu trebuie oa din fiecare dezvoltarea acestor emisiuni ; ticipării largi, la toate nive­ te meridianele. Urmînd în
deosebire de naţionalitate. A
xist-leninistă, de dezvoltare ne că tot ce s-a înfăptuit în intervenit apoi războiul dez­ uneşte forţele pentru a le în­ lipsă sau greutate pe care o în cadrul reorganizării pe ca­ lurile. a oamenilor muncii la continuare această politică,
a forţelor de producţie pe trecut în aceste locuri s-ar lănţuit de Germania hitle- vinge. Cel care iese din a- întîmpinâm în activitatea re o realizăm Ia radiotelevl- conducerea tuturor sectoare­ vom obţine noi succese. (A ­
întreg teritoriul ţârii, de datora numai românilor sau ristâ, politica rasistă a naziş­ ceastâ mare armată a con­ noastră să facem o „proble­ ziune ar fi Indicat ca în lor de activitate, privesc în e- plauze puternice, îndelungate).
amplasare a obiectivelor in­ numai germanilor sau ungu­ tilor, care — toate — au a­ structorilor socialismului, ca­ mă naţională". Tntr-un fel Consiliul Naţional pentru ra­ galâ măsură şl pe români şl In încheiere, doresc sâ ex­
dustriale, agricole, social-cul- rilor, deoarece nici în trecut vut urmări deosebit de nefas­ re dă înapoi, se retrage de s-ar putea spune câ oamenii dio şi televiziune sâ Intre şl pe geimani şi pe maghiari şi prim convingerea mea şi a
turale în toate judeţele şi ei nu au muncit şi trăit se­ te pentru întreaga omenire, pe cîmpul de bătălie, nu poa­ de naţionalitate germană au reprezentanţi ai consiliilor pe sîrbi. Dezvoltarea conti­ conducerii noastre de partid
te fi considerat decît la fel
zonele se asigură adevărata e- paraţi unii de alţii. Dimpo­ pentru poporul român şi, de un avantaj fată de români, naţionalităţii germane, ma­ nuă şi perfecţionarea demo­ şi de stat că discuţiile de as­
galitote în drepturi a tutu­ trivă, au fost asupriţi şl unit ce să n-o spunem, şi pentru ca un soldat care părăseşte deoarece românii nu mai pot craţiei noastre socialiste, par­ tăzi vor contribui la mal
ror cetăţenilor patriei noastre. şi a lţii şi au luptat In comun populaţia de naţionalitate lupta pe front. (Vii aplauze). spune câ sînt „persecutaţi* ghiare şi ai oamenilor mun­ ticiparea tot mai activă a tu­ buna înţelegere şi rezolvare
cii de alte naţionalităţi, spre
Este adevărat, poate unii sînt
(Aplauze puternice). In fond, împotriva exploatării, fie că germană din România. După atraşi de faptul câ in altă din punct de vedere naţio­ a putea să contribuie la or­ turor categoriilor de cetăţeni a problemelor, vor exercita
egalitatea în drepturi se rea­ stâpînu) era grof maghiar, râzboi, după cum se ştie, parte ar găsi unele condiţii nal Trebuie sâ privim lucru­ ganizarea unor programe co­ la conducerea societăţii vor 0 influenţă binefăcătoare a­
lizează numai atunci cînd baron german sau boier ro­ s-au luat o serie de măsuri ; de ordin personal mai bune. rile mai în ansamblu. Fireş­ respunzătoare. contribui, de asemenea, la supra mobilizării eforturilor
te, eu ştiu — şl nu ignorez
sînt create condiţii egale de mân. In tot ce s-a realizat pe o parte din populaţia de na­ Nu trebuie să uităm că unii, crearea condiţiilor ca totl sâ tuturor oamenilor muncii,
muncă şi de trai, cînd se ac­ aceste meleaguri este cuprin­ ţionalitate germană a părăsit în special tinerii, nu cunosc de loc — câ aceste probleme Sînt, de asemenea, de a­ simtă câ nu există nici o deci şi a oamenilor de
ţionează pentru a se făuri o să munca tuturor — a mun­ România, alta a fost disloca­ condiţiile de viaţă din trecut sînt sensibile şi întotdeauna cord câ trebuie intensificată deosebire, câ într-adevâr so­ naţionalitate germană, la în­
trebuie sâ le examinăm cu
puternică bază materială ca­ citorilor, ţăranilor, cărturari­ ta pentru o perioadă din lo­ şi nu le pot compara, în cu­ atenţie. participarea oamenilor mun­ cietatea noastră socialistă a- deplinirea sarcinilor care stau
re sâ asigure oamenilor mun­ lor, români, maghiari, ger- calităţile de baştină. Sub in ­ noştinţă de cauză, cu ceea ce cii de naţionalitate germană slgurâ participarea în fapt a în faţa noastră în viitor. Sînt
In ce priveşte lnvâtâmîntul,
cii o viaţă cu adevărat liberă ..la-i sau de alte naţionali­ fluenţa stărilor de lucruri a obţinut astflzi întregul nos­ n-aş dori sâ vă trrezint date, şi de alte naţionalităţi la ac­ întregului popor la făurirea convins câ toţi oamenii mun­
şi independentă. Ce fel de tăţi. Deci, cînd spunem că provocate de hitlerişti au fost tru popor în ridicarea vieţii mai cu seamă câ majoritatea tivitatea presei, a publicaţi­ propriilor sale destine, a v i­ cii de naţionalitate germană,
itorului său fericit f Aceasta
egalitate tn drepturi poate fi tot ceea ce există astăzi în aplicate o serie de măsuri sale materiale şi spirituale. dintre dumneavoastră le cu­ ilor, revistelor. Desigur, e­ înseamnă rezolvarea cu ade­ împreună ca românii, ma­
intre capitalist şi muncitor, aceste judeţe ale ţâ rii repre­ care au lovit pe nedrept De asemenea, m ulţi dintre a­ noaşteţi. Avem şcoli şi licee xistă numeroase publicaţii în vărat marxlst-lenlnistâ a pro­ ghiarii şl cel de alte naţio­
din
lim bile naţionalităţilor
intre stâpîn şi slugă — ca sâ zintă rodul muncii unite a m ulţi oameni ai muncii de ceşti tineri nu cunosc, sub a- numai de limbă germană, — ţara noastră, deci şi In limba blemei naţionale! (Aplauze nalităţi — uniţi sub conduce­
naţionalitate germană. Parti­
spun aşa — chiar dacă sînt celor care au locuit de devârata lor fată. stările de sau şcoli şi licee numai de puternice, prelungite). rea partidului — vor face sâ
de aceeaşi naţionalitate ? Sau veacuri acolo, nu factm decît dul nostru a luat ulterior mă­ lucruri din lumea capitalis­ limbă maghiară. Există şi germană. Dar, pentru a face trium fe politica partidului
Nu trebuie sâ scăpăm din
ce fel de egalitate in drep­ sâ exprimăm o realitate isto­ suri pentru a pune capăt a­ tă. Amplele mişcări de masă şcoli unificate, unde se pre­ cunoscute şl mai larg opiniei vedere câ în procesul com­ nostru comunist de edificate
putem
cestor nedreptăţi
şi
turi poate exista acolo unde rică incontestabilă. Desigur, spune câ s-au obtinut rezul­ ale proletariatului şl altor ca­ dă, paralel, în clase sau sec­ oamenilor muncii — ma- a socialismului şi comunismu­
zone întregi sînt ţinute în pe parcursul anilor, s-au tate bune în această privinţă. tegorii de oameni ai muncii ţii separate, într-o limbă sau ghia. germani — operele plex al dezvoltării socialiste lui în România. (Aplauze pu­
a patriei noastre pot apare şi
înapoiere economică, iar oa­ creat o serie de instituţii spe­ Doresc însă să declar cu toa­ pentru obţinerea unor condi­ alta. De asemenea. în afară oamenilor de cultură, ştiinţă unele manifestări şi atitudini ternice).
menii nu se pot dezvolta din cifice româneşti, p* 'ghiare, tă tăria şi cu acest prilej : ţii de muncă şi de viaţă mai de liceele speciale pentru ti­ şi de artă din rîndul naţio­ înapoiate, retrograde — atît Vă urez dumneavoastră şl
punct de vedere material şi germane, dar în procesul de consider câ este o cinste pen­ bune, puternicele frâm întări nerii de naţionalitate germană, nalităţilor conlocuitoare, se la români, cît şi la germani, tuturor oamenilor muncii de
spiritual ? Pentru că între creaţie a bunurilor materia­ tru partidul nostru că nicio­ ale tinerei generaţii dim lu­ în licee. în cadrul programului cere o prezenţă mai mare a maghiari sau la alte naţiona­ naţionalitate germană noi
dezvoltarea materială şi cul­ mea capitalistă oglindesc toc­ de lim bi străine, se învaţă şi acestora şi în paginile publi­ succese în activitatea viitoa-
le şi spirituale — chiar dacă dată, in nici o împrejurare, mai faptul câ această socie­ caţiilor româneşti ; ei trebuie lităţi. Nu trebuie sâ credem
turală există o strînsâ unita­ unele poartă mai mult sau nu s-a gîndit ca populaţia de tate, întemeiată pe exploatare germana. Ne gîndim sâ cre­ sâ scrie nu numai în reviste­ câ influenţele trecutului dis­ r'C. multă sănătate şi ferici­
te, o legătură organică. Ega­ mai puţin o amprentă spe­ naţionalitate germană sâ fie şi inechitate, nu oferă omu­ ăm şi licee în care tinerii le de limbă germană sau ma­ par peste noapte, deoarece es­ re I (Aplauze puternice, pre­
litatea în drepturi poate fi cific germană, maghiară sau strămutată din România (Vii lui o perspectivă sigură de sâ se poată specializa într-o ghiară, ci şi in cele de limbă te vorba de un proces înde­ lungite ; se ovaţionează pu­
ternic
pentru partid, pentru
realizată în mod real numai română — oamenii iu pu­ aplauze). Tin, de asemenea, sâ viaţă, de încadrare în cîm- anumită limbă — în germa­ română. Şi nu e neapărat ne­ lungat. Intr-ndevâr, noi am Comitetul său Centrai, pen­
nă sau în rusă. franceză sau
reafirm că noi considerăm pe
atunci cînd se acţionează In teau sâ nu se influenţeze re­ toţi cetăţenii de naţionalitate pul activităţii sociale, ră ln- engleză, adică în lim bile ca­ voie sâ-şi scrie operele în obţinut rezultate minunate în tru secretarul general al parr
educarea comunistă, patrioti­
ciproc. A nu ţine seama de tr-o asemenea orînduire tine­ limba germană şi apoi sâ fie
mod ferm pentru crearea germană, ca de altfel de ori­ re au o mare circulaţie pe că şl internaţional istă a între­ 1 idolul. tovarăşul Nicojae
condiţiilor materiale şl spiri­ aceasta înseamnă a nu privi ce altă naţionalitate, drept retul nu se poate afirma, plan internaţional şi joacă un traduse, c! le pot crea ne­ gului popor — d^r anumite Ceauşcscu).