Page 74 - Drumul_socialismului_1971_02

DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 015 G MARJI 23 FEBRUARIE 1971

Ifi întimpmsmrcm

Dispecerizarea

semicenienaruiui transportului

în subteran

In vederea îmbună­
partidului tă ţirii transportului In
subteran la mina V ul­
can sînt in curs de de­
finitivare lucrările dc
dispeccrizare pe princi­
palele galerii cc leagă
punctele de concentra­
bâtut tema „P.C.R. - forţa po­
In flecare zi. Bcrlaorile care Simpozioane litică conducătoare a naţiu­ „Luna cărţii re a producţiei cu puţul
sosesc Ia redacţie ne nduc principat de extracţie.
ve$tl ilcspro num ero asele mn- nii socialiste", precum şi la
nifcstArl culturnl-artlstlce ca ­ Recent, Io Şcoola generala căminul cultural din Burjuc, Conceput de un co­
re sc «IcsfAşoarA su b sem nul unde s-a desfăşurat simpozio­ la sate“ lectiv al minei, siste­
celor cincizeci de ani de Is­ din Crişcior, in faţa a nu­ mul asigură o deplină
toric a P artid u lu i Com unist meroşi cetăţeni, a fost orga­ nul „Realizări obţinute de po­
Rom ân. In rindurlle ce u r ­ nizat simpozionul „Cincizeci porul nostru sub conducerea Actuala ediţie a „Lunii căr­ siguranţă în transportul
m ează vum încerca s& rezu ­
m am ilouA astfel de scrisori de ani sub steagul atotbirui­ P.C.R. ţii la sate", încadrată in sui­ cărbunelui făcind posi­
primite recent. toarelor idei ale mantistn-le- ta de manifestări culturale în­ bilă în acelaşi tim p re­
P rim a, se m n a t! de prof,
M arius Constantlnescu illn ninismului". Spectacole în chinate aniversării semicente­ ducerea posturilor în
H u nedoara $1 JntitutatA „C in ­ Dezbaterile din cadrul sim­ narului partidului, se bucură Prin stoţio C.F.R, Simerio trec zilnic 2-3 000 de vogoane. Lucrătorii ceferişti din această
ice de în cep u t“, ne relatează pozionului, susţinute de către staţie le asigură „cale liberă", fără evenimente. Foto : V. ONOIU regie.
despre activitatea cercurilor in comunele judeţului nostru
literare din şcolile m u n icip iu ­ cadrele didactice Letiţia Ple- deplasare de un frumos succes şi o bună
lui, privind Intlm plnarca sem i­ şa, Ruxandra Meszaroş, Mo­
centenarului. Toate erecţiile ria Niculescu şi Magdaleno primire. Bibliotecile comunale Recentul colocviu naţional deosebită şi-o aduc cele două
tinerilor elevi e x p r im i d r a ­ Activitatea artistică din a- ateliere de lăcătuşerie şi tîm-
gostea şl recunoştinţa p 0 care Mihuţo, au evocat momente şi căminele culturale desfă­ privind „Cercetarea interdis- Implicaţiile majore ale autodotării
o p o a r t l tineretul patriei din istoria de lupta a partidu­ şezămintele culturale hunedo- cîplinarâ a învâtâm întului", plărie, conduse de maistrul
noastre partidului pen tru co- rene cunoaşte şi ea in ultima şoară în această perioadă di­ instructor Carol Slovic şi de
pllAria iericttA şl m inunatele lui din anii grei ai ilegalită­ vreme o puternică efervescen­ verse şi Instructive activităţi desfăşurat la Bucureşti, a
condiţii de invât&furA, despre ţii, organizarea şi desfăşura­ subliniat, ca o caracteristică croitorie şi broderie artistică,
realizările obţinute de con­ rea insurecţiei armate de la ţă. In afară de Concursul al specifice muncii cu cartea. de bază a procesului instruc- de care răspunde Natalia Ga-
structorii hunedorenl In ' con­ X-lea ol formaţiilor artistice laboratoarelor şcolare vriluţâ. Pentru restul obiec­
strucţia socialismului. S-au 23 August 1944 precum şi Astfel, la căminul cultural tiv-educativ al acestui dece­
rem arcat prin valoarea lu cră­ victoriile obţinute de poporul de amatori, devenit tradiţional, din soţul Barbura a avut loc niu, trecerea lecţiilor desfă­ telor. care nu dispun dc la­
rilor elevii: Rodica B utaş şl nostru, sub conducerea înţe­ am consemnat şi cîteva depla­ boratoare. s-au amenajat se-
Gnbricla M ureşan (Şcoala ge­ sări ale unor echipe artisti­ seara literară „Militanţi de şurate din actualele clase în
nerală nr. 4), M ariana L un- leaptă a partidului comunist, sâli-cabinete, dotate cu m ij­ şcolilor, cadrelor didactice, e­ minţe, minerale şi roci diver­ micabinete. Cel afectat istori­
canu şl M ariana Lola (Şcoala in dezvoltarea multilaterală a ce In sate şi comune. Menţio­ frunte ai mişcării comuniste loace tehnice care să cre­ ei şi geografiei dispune in
generală nr. 2), Petru Nlţu. levilor. Preocuparea ultim ilor se, esenţe lemnoase, cuiburi momentul de faţă de un mare
Valcrlu Adiaconlţă, S anda României socialiste. năm cele două spectacole re­ şi muncitoreşti - Constantin eze o ambianţă specifică di­ doi factori pentru autodola- ctc. Elevii înşişi au executat
Lungu şl Ilie Nllulcă — m e m ­ Simpozionul a fost urmat de alizate de ansamblul cămi­ Codreonu", iar la Balşa, sea­ verselor discipline. Numai re solicită eforturi perma­ împăiatul păsărilor, adunate număr de hărţi selective,
bri ai cenaclului literar „M io­ planşe, majoritatea confecţio­
riţa" (Şcoala generală nr. I), un montaj literar-muzicol in­ nului cultural din Baia de ra literară a evocat figura lu­ într-un astfel de mediu, cit nente pentru îmbogăţirea co­ aici în adevărate colecţii, 5
Cornelia Tlm pâu, Mihacla Nea- titulat „Partidului sâ-i înălţăm mai apropiat de realitate, se lecţiei de obiecte, confecţio­ insectare. Un amănunt apare nate de elevi. Preocuparea
gu şi Rtta T*rel (Şcoala gc- cintore". Criş la Mia şi Bretea Mure- minoasă a lui Petru Maior, va putea forma elevul cerce­ deosebit de semnificativ — ca în executarea de materi­
ncralA n r. 6), Coroltna Vlal- Şană, precum şi deplasarea narea unor aparate sau plan­ al didactic să fie angrenaţi
cu, Ja n a Cojocaru şl Ntcolae ☆ cărturar ardelean cu renume tător, creator şi inventiv. A­ şe. toate orele de biologie se e­
Necula (Şcoala generata nr. tarafului şi a soliştilor de mu­ european, de la a cărui moar­ ceastă necesitate stringentă a In dorinţa de a cunoaşte fectuează în laborator. Aceas­ cît mai m ulţi elevi este evi­
9). Acţiuni asemănătoare au izvorît din imperative pe preocuparea cadrelor didacti­ ta a făcut ca şi cercul orga­ dentă Numai în acest fel s-a
In cea dc-a doua scrisoare, avut loc şi la căminul cultu­ zică populară jn satul Hârţâ- te s-au împlinit recent 150 de care viaţa le-a adus în prim ajuns ca semicabinetelc sâ
se m n ată de trei elevi — M a­ ral din Balşa, unde s-a dez- gani. ani. ce, a elevilor pentru autodo- nizat pe marginea acestui o- aibă surplusuri de materiale
rin BâluţA, Nlcolae Segcsvary plan şi anume formarea u­ tarca laboratoarelor, am fă­ bieet să fie deosebit de frec­
şl Gh. Flrczak — este vorbo nor deprinderi şi priceperi ventat. Iată cîteva dintre şe­ didactice.
d esp re o atractivă şl Intere­ mai durabile, în care noţiu­ cut o vizită la Şcoala gene­
Preocuparea şcolii
pentru
san tă acţiune care s-a desfă­ nile practicâ-teorîe să p ri­ rală din Haţeg Aici funcţio­ dinţele sale : „Cum putem Qutodotarea laboratoarelor*
„Pagini din lupta şl activita­ Constructorii îşi întregesc opera mească un echilibru puternic de biologie şi altul de fizicâ- sectar", „Cum putem pregă­ şcolare, prin confecţionarea de
pi\egâti şi conserva plante Şi
şurat la Liceul nr. 2 din Deva.
nează două laboratoare, unul
Aici, com itetul U.T.C. al lice­
insecte pentru Ierbare şi in­
ului a organizat un concurs
ancorat în cerinţele actuale.
către elevi a materialului di­
„Cine ştie, răspunde" cu lem n :
bi­
chimie. Laboratorul de
tea P.C.R.". Au participat ze­ Numai observînd pe viu pro­ ologie-geologie e condus de ti materialul pentru observa­ dactic este lăudabilă. Ea de­
ducerea unor fenomene, ana-
monstrează că. prin mobiliza­
ce concurenţi care, prin ră s­ profesorul de specialitate rea la microscop", „Răsadni­
punsurile lor, au evocat cele Primele fundaţii ale car­ conturul trasat acum doar lizîndu-Ie, elevii vor putea să Traian Crişovan. Interlocuto­ ţe în C.A P.". Im plicaţiile de rea cadrelor didactice, elevi­
mai sem nificative m om ente sar le stă la indemină, Oa­ găsească diverse rezolvări, să lor şi părinţilor, o asemenea
din m işcarea m uncitorească tierului de locuinţe Dacia in schiţele proiectanţilor, meni ca loan Haţegan, rul nostru ne a declarat că ordin practic ale şedinţelor
din RomâolH, rolul partidului din Deva au fost săpate in înscriindu-se in coordonata Teodor Nenişca, loan Muga descopere lucruri noi. Dc a­ prin munca dusă împreună cu de cerc ca dc altfel ale tutu­ acţiune, linia modernizării
com unist In organizarea şi ultima parte a cincinalului ridicată a condiţiilor de lo­ ceea, acţiunea de extindere a elevii, cu sprijinul părinţilor, ror orelor desfăşurate în la­ continue şi susţinute a proce­
conducerea luptelor greviste încheiat. Constructorii au cu o mare experienţă pe laboratoarelor şcolare, dotarea sului de invăţăminl. se dove­
din anii 1929—1933, Insurecţia cuit stabilită de programul şantier — intre 8 şi 10 ani laboratorul a ajuns să fie borator sînt evidente.
arm ată de Ja 23 A ugust 19M, avut spor : 22 de blocuri cu partidului. . vechime — sint fn fiecare lor cu materialul necesar im­ completat cu tot materialul Ln aatodotarea laboratoare­ deşte a fi reuşită
precum Şl rolul partidului In peste 1 600 apartamente, 3 plică eforturi substanţiale, a- lor de biologie, fizică şi chi­
construirea noii orlndulri so­ Printre executanţi, con­ echipă. necesari stative, planşe, tre­
cialiste. Cele m al bune ră s ­ centrale termice, un liceu cu structorii lotului 12 al şan­ Toate acestea — condiţii, tît din partea statului cît şi a piede, tablouri, colecţii de se­ mie ale şcolii, o contribuţie M, BODEA
p u n suri au fost date de că ­ 20 săli de clasă, un cămin tierului I din cadrul T.C.H. experienţă, dorinţa construc­
tre elevii Franclsc Breda, Mag­ pentru nefamilişti cu 115
dalena Kulcsar, Ghlzela Pa- ÎjOt le-a fost încredinţată torilor de a se înscrie în
tanyl şl Tlberiu Crlşon. locuri. .Sini obiective cu ca­ ponderea lucrărilor. Şeful primele rinduri ale realiza­
Din aceeaşi scrisoare m al a* re ei au înzestrat bătrînul lotului, maistrul Avram To- torilor programului partidu­
flăm că echipa de teatru a oraş de la poalele cetăţii muş, ne face cunoscut pla­ lui — au ca rezultantă spo­ Valorificarea superioară a lemnului
pus In scenă piesa „Nota zero Devei, întinerindu-l. nul anului curent r 474 a­ rul şi calitatea lucrărilor.
la p u rtare", Iar cercul de In cincinalul in care am partamente şi un complex Stadiul avansat in care se
turism va organiza o excursie păşit, constructorii îşi vor comercial de dat in folosin­ află blocul nr. 14 cu 120 a­
]a muzeuJ Doriana. desăvîrşi opera. Noul car­ ţă in 1971 ; deschiderea partamente confirmă. Este s-a reuşit ca tn 1970 din- ducţia acestei unităţi indus­ departe peste hotarele tării.
tier va prinde, in realitate, Aşezat in partea superioa­ triale şi alte articole spor­ Din cele circa lOUUno (gar­
frontului de lucru pentru primul obiectiv al anului pe ră a Mureşului şi pe pito­ tr-un mc de masă lemnoasă
122 apartamente care se care lotul 12 trebuie să-l reasca vale a Gurghiului, să se obţină produse in va­ tive ca arcuri de tir, săniu­ nituri (le mobilă executate
vor preda in 1972; construi­ predea la jumătatea lunii judeţul Mureş este acoperit loare de 807 lei, faţă de ţe, schiuri, mese de tenis, in cincinalul 1966-1970, U8
la sută au fost livrate In
rea unui hotel O.N.T. şi a ţi­ martie. Constructorii sint pe aproape 50 la sută din 570 lei cit se obţineau in aparate de gimnastică şi export in 8 ţări ale. lumii.
altele.
hotăriţi să-l termine cu cf-
m e s a n n o u l u i nui magazin general cu pre­ teva zile mai repede decit suprafaţă de falnice păduri 1965. celor Fabrica de mobilă 1PROFII, Din cele inserate, reiese
dare in 1972.
dc fag, stejar şi brad. Ca
Datorită iscusinţei
Mare volum de lucrări. Şi termenul fixat prin plan. urmare a acestui fapt şi ce lucrează in aceste impor­ „23 August" din Tg. Mureş limpede strădania ingineri­
munca pe aceeaşi măsură. Aşa s-au angajat. De altfel, datorită politicii consecven­ tante unităţi industriale ale este pe de altă parte o lor, tehnicienilor şi munci­
Din primele zile Insă, oa­ acum se face finisajul. te de industrializare socia­ judeţului, ei produc o largă unitate binecunoscută a torilor din industria fores­
tieră a judeţului Mureş de
judeţului. Ea este una din
Nu sint neglijate nici ce­
C O TIDIAN menii sînt la înălţimea sar­ lelalte obiective din planul Partidul Comunist Român, la Combinatul de prelucra­ cele mai moderne fabrici, a valorifica superior masa
listă a ţării dusă de către
Astfel
gamă de produse.
cinilor. Dorinţa de a intlm-
lemnoasă, de a produce o-
înzestrată cu tehnică nouă,
lotului. Peste tot startul de
pina cu succese semicente­
rea lemnului au o pondere
narul partidului — a cărui la Începutul dnului iste pro­ exploatarea şi industrializa­ re a lemnului din Reghin producînd o gamă variată biecte.de calitate superioară,
în 1970 s-au produs 77
de
care să trezească interesul
de mobilă. Datorită calităţii
E uimitor cit de repede se Im­ formidabile cu care Insă ne-am împlinire coincide cu înce­ miţător. La blocul 20 cu 80 de mare in cadrul industriei ju­ tipuri dc instrumente muzi­ mobilei executate aici, cit atît al beneficiarilor interni
apartamente care urmează
putul noului cincinal — şi
pune şi io Integrează astăzi obişnuit. Să ne gîndim numai experienţa care le-a fixat să fie predat in 30 aprilie deţului Mureş. Pe teritoriul cale, printre care viori, vio­ şi tipurilor diverse, fabrica cit şi al celor externi.
în
judeţului işi desfăşoară
noul. Modifică structuri demo­ la cîte roluri şi stasuri au In­ deprinderi şi cunoştinţe noi, se execută lucrări de roşu prezent activitatea '.9 unităţi le, violoncele, contrabasuri, de mobilă „23 August" duce
grafice, creează noi funcţiuni so­ stituit aceste obiective, De or- trainice işi spun cuvintul. la etajul IV; blocul 19 cu de exploatare a lemnului, chitare, mandoline, bala­ faima patriei noastre pînă V. PETRAŞCU
laici,
xilofoane.
ţambale
ciale, multiplică relaţii Irvterper- diul mlillor. Sau să amintim Iarna, care înainte — orl- termen de predare la 30 un combinat de prelucrare mici şi altele. In cincinalul
sonole sau do grup oproope fă­ că in cursul cincinalului numă­ cit de blindă ar fi fost — mai este terminat fn roşu; la Reghin şi fabrica de mo­ care a trecut butierii de la
ră să ne dăm seama. rul celor ocupaţi în întreprin­ influenţa negativ ritmul lu­ la complexul comercial lu­ bilă ¡PROFIL „23 August*’ Reghin au executat 172 000
Să trecem în revistă doar cl- derile Industriale a crescut cu crărilor, de data aceasta nu crările începute in 25 ia­ din Tg. Mureş. Aceste unităţi de instrumente muzicale din
teva din noutăţile cincinalului peste 600 000. mai constituie obstacol. Con­ nuarie avansează ; intens se işi desfăşoară activitatea in care 40 la sută au fost ex­
abîo inchelat. La Hunedoara, lo rindul el, oceostâ muta­ structorii, cunoscind planul, lucrează şi la construirea cadrul Combinatului jude­ portate in zece ţări.
furnalul nr. B, blumlngul 1 300 ţie mosivâ o oamenilor spre şi-au organizat din plin hotelului: cu un ritm lunar ţean de exploatare şi in­ Tot aici e singurul loc
mm, fabrica de oxigen ? in Va­ industrie (determinotă tn spe­ munca şi au luat măsuri in de două niveluri. dustrializare a lemnului. din ţară unde se produc am­
lea Jiului minele Poroşenl şl cial de noile obiective con­ consecinţă. Ianuarie 1971 i-a La toate punctele de Beneficiind dc o dotare barcaţiuni. Constructorii de
Dîljo, Instalaţia de brjchetore o struite) modifică structuri demo- găsit pe toţi la post. Con­ lucru se mupceşte cu dăru­ tehnîco-materială modernă, ambarcaţiuni de la Reghin
cărbunelui de la Coroeşti ; Ter­ grofice - în oraşe şl sote - centraţi mai mult asupra ire. Constructorii lotului 11 lucrătorii de la C.E.I.L. au reuşit să satisfacă pină
mocentrala Mintia-Devo, Insta­ creeozâ o multitudine de mănun­ fronturilor de lucru ale o- — care la rindul lor s-au Mureş continuă cu succes acum alit cerinţele. cît
laţia de cocs brichete de Io chiuri de relaţii, Instituie trep­ biectlvelor care urmează să angajat să termine înainte tradiţiile seculare ale fores­ şi exigenţele sporite ale
Călon, Uzina de preparare o tat tradiţii, obiceiuri noi... Dor fie primele date in folosin­ de termen cele aproape 400 tierilor mureşeni. Cincinalul sportivilor de performanţă
minereurilor de la Teliuc, între­ cile alte profunde impli.coţîi nu ţă. de apartamente planificate 1966-1970 a însemnat o pe­ şi ale amatorilor. In cin­
prinderea de prefabricate din are acest NOU care ni se pa­ Echipele de zidari, zu- — merg fn nceîaşî ritm ca rioadă de mari transformări cinalul care a trecut s-au
beton de lo Bîrcea... In întreo- re atît de firesc. grovi, timplari, dulgheri cei din lotul 12 împreună in munca acelora care pre­ construit 7 790 de ambarca­
ga ţară circa 1 500 capacităţi Aceasta este una din laturi­ conduse de comunişti ca : constructorii celor două lo­ lucrează lemnul intr-o lar­ ţiuni in 70 de tipuri, faţă
şi obiective principale Industri­ le dialecticii noului : Cu toate Mihai Ilie, Dumitru Ghela- turi, angajaţi in marea în­ gă gamă de produse utile. de numai 53 tipuri clte se
trecere, vor face ca la fine­
ale ou fost date în explootare. că ni se pare obişnuit, de par­ se, Dumitru Costescu, Albert le acestui prim an al actua­ Astfel producţia globală a produceau in 1965. Caiacele,
anului 1970 a fost cu 30,3
Noagy şi toate celelalte nu
Apoi, sutele de cartiere, *one că aşa l-am fi găsit, incit ai stau o clipă. Condiţiile fu lului cincinal să fie terminat la sută mat mare deeit cea canocle, schifurile, velierc-
cu blocuri de locuit core în ju­ zice că s-a şi oşternut mantia care Se lucrează sint mulfu- in linii mari noul cartier realizată in 1965. le şi bărcile de agrement
sînt bine apreciate de că­
deţul nostru cuprind peste 18 700 vremii peste el dîndu-i o nuan­ mfioare. S-a asigurat încăl­ al Devei — Dacia. Treclndu-se la valorifica­ tre toti beneficiarii. In 1970
apartamente, iar In întreaga ţo- ţă de tradiţie şi obicei — zirea, s-a făcut închiderea rea superioară a lemnului s-au mai introdus in pro- Pădurea va ceda încă o dată ceva din bogăţiile sale.
ro 344 000 de apartamente con­ trodiţie şJ obicei înstăpinite geamurilor, materialul nece­ R. BUDIN Foto : C. SZASZ
struite din fondul statului sau locmai prin puterea noului de
cu credite acordate de stat. integrare dotă de necesitatea
Şi toote, astăzi, nl se por stringentă reclamată de socie­
fireşti. Denumirile lor — pîno Angajamentul colectivului de mineri de la
moi ieri necunoscute - ou in­ tate — la scară generală el dă
trot în vorbirea curentă, îm- prospeţimea şi vigoarea tine­ întreprinderea minieră Barza în cinstea aniver­ Acţiuni ferme în vederea îm­
bogoţîndu-ne limbojul. S-au an­ rească a României socialiste. sarii semicentenarului partidului, pentru înde­
corat puternic in viaţa noos- plinirea exemplară a sarcinilor de plan din a ­
tră cotidiana jmpunînd mulaţii B. ROMULUS cest an, cuprinde următoarele obiective prin­
cipale : bunătăţirii activităţii economice
• Depăşirea producţiei globale cu 2,2 mili­
oane (ei, din care 800 000 lei pînă la 1 mai ;
6 Creşterea productivităţii muncii cu 343 lei activitatea comitetului de di­ atenţie folosirii raţionale a materialele, mai ales prin ex­ tovarăşul îoachim Ghermnn,
pe salariat, din care 110 lei pînă la 1 mai ; recţie trebuie axată în prin­ tim pului de lucru, aplicării tinderea folosirii unor înlo­ preşedintele sindicatului. De
cipal pe linia îm bunătăţirii cu mai multă răspundere o cuitori ai lemnului de mină, aceea, comitetul sindicatului
O Reducerea consumului specific la lemn de calităţii producţiei de ea de- normelor stabilite în acest armarea rostogoalelor în pia­ pe întreprindere, îndrumat de
mină cu 0,2 mc la 1 000 tone minereu extras. pinzînd în bună măsură re­ scop. tră, iar acolo unde permite comitetul de partid, va între­
ducerea cheltuielilor mate­ — Trebuie , sâ punem un zâeâmîntul, în abataje, vom prinde noi acţiuni pentru
O Punerea în funcţiune cu 2 luni înainte de riale de producţie. Iată de accent deosebit pe calificarea folosi armarea metalică şi combaterea actelor de indis­
termen a circuitului de transport subteran de exemplu ce arăta în cuvintul m inerilor şi în special a ar­ plasa de sîrmâ. Pentra ca ciplină. In adunările grupe­
la mina Brâdişor, terminarea lucrărilor la cen­ său minerul Dumitru Hoştea, tificierilor, compartiment ln sarcinile de plan ce revin sec­ lor sindicale, prin munca de
şef de brigadă la sectorul I care avem destule greutăţi — torului nostru pentru acest la om la om, trebuie să facem
trala termică a puţului Hirnic, precum şi spo­ Musariu. arăta tovarăşul Gheorghe Iga, an sâ fie îndeplinite integral opinie de masă îm potriva ce­
rirea debitului de aer la mina Musariu. — Despre necesitatea îmbu­ maistru în cadrul sectorului vom acorda toată atenţia con­ lor care irosesc timpul de
d iţiilo r de lmeru, aprovizio­ lucru.
nării cu materiale şi sculele
Rezultatele bune obţinute o serie de lipsuri şi defici­ necesare, respectării întocmai Aşa după cum sublinia în
în anul 1970 în activitatea enţe. Deşi comitetul de direc­ Adunări generale ale salariaţilor euvîntul său ing. Aurel Lâ-
economică a întreprinderii — ţie a stabilit în tot cursul a­ a normelor de tehnică a secu­ puşcă, directorul general al
rităţii mancil.
se arăta în darea de seamă nului măsuri concrete de re­ Centralei minereurilor nefe­
prezentată, în fata adunării zolvare a problemelor pro­ nătăţirii calităţii producţiei II Musarîa Sînt încă desta­ îmbunătăţirea continuă a roase Deva. pe viitor cei care
generale de către ing. loan ducţiei, nu în toate cazurile se vorbeşte dc mult timp. je locuri de muncă unde se stilului şi metodelor de mun­ conduc activitatea producţiei
Popa, directorul general al ele s-au dovedit a fi cele mai simt greutăţile unei slabe or­ că, aplicarea consecventă a sâ militeze cu mai multă c-
l.M. Barza — asigură premi­ adecvate. Semnificativ în a­ stabilindu-se de fiecare dată ganizări din care cauză se principiului muncii şi condu­ xîgenţâ în aplicarea măsuri­
sarcini pentru fiecare sector.
se favorabile dezvoltării în cest sens este faptul că în Dar, după cum s-a putut con­ pierde m ult timp preţios, se cerii colective în cadrul comi­ lor de care depinde în prin­
perspectivă a întreprinderii. anul trecut un număr de 75 stata, nu în toate cazurile consumă forţă de muncă fă­ tetului de direcţie au avut cipal bunul mers al produc­
Una din preocupările de echipe nu şi-au realizat sar­ ele au fost duse la îndeplini­ ră nici un rost, de unde şi drept rezultat participarea ţiei. Nu este admis — arăta
mai largă a maselor de sala­
bază a constat în asigurarea cinile de plan. iar în nume­ re. Propun ca pe viitor să randamentele scăzute înregis­ riaţi în rezolvarea probleme­ în continuare vorbitorul —
cu rezerve geologice, deschi­ roase cazuri calitatea produc­ fie întărit controlul calităţii trate zi de zi Numai extin- lor majore ale producţiei. A­ ca unele procedee şi tehnolo­
se şi pregătite, executîndu-se ţiei a lăsat m ult de dorit. minereului încă din momen­ zînd metodele de mare pro­ cest lucru s-a manifestat cn gii de lucru, care în urma
în acest sens un important — Este necesar ca fiecare tul introducerii lui în rosto­ ductivitate. ca cele cu înma- pregnantă în tot cursul anu­ experimentărilor s-au dovedit
volum de lucrări. A fost ur­ sector, brigadă, echipă, mi­ gol deoarece numai în acest gazinare şi abataje frontale lui 1970, cînd reprezentanţii a fi foarte eficiente, sâ nu
mărită de asemenea perfec­ ner să acorde o atenţie deo­ fel se va reduce la maximum putem contribui la sporirea fie extinse.
ţionarea structurii otganizato- sebită calităţii minereului — sterilul din minereul scos la randamentelor în subteran, la salariaţilor au fost antrenaţi ^ Angajat in marca întrecere
mai activ în acţiunile între­
i ice a întreprinderii, analiza arăta în cuvintul său tova­ suprafaţă. realizarea unei producţii cu prinse de către comitetul de închinată aniversării a 50 de
cheltuielilor generale şi sta­ răşul Voîcu Corinda, inginer Subliniind necesitatea redu­ un preţ de cost cît mai scă­ direcţie. Este necesar ca pe ani de la crearea Partidului
bilirea măsurilor pentru re­ şef al întreprinderii. In nu­ cerii cheltuielilor materiale zut. viitor sâ sporească in mai Comunist Rnmăn, colectivul
ducerea lor, perfecţionarea meroase abataje nu se res­ de producţie atît darea de — In darea de seamă ca mare măsură şi rolul organi­ de muncă al I M. Barza şi-a
tehnologiilor de lucru şi creş­ pectă tehnologia de exploa­ seamă cît şi major itatea vor­ şi în discuţiile purtate — a- exprimat, prin reprezentanţii
terea gradului de securitate tare. nu rate fiind cazurile bitorilor au accentuat asupra râta inginerul ¿mil David, zaţiilor de masă în îndruma­ săi la adunarea generală, ho-
a muncii. cînd în urma conţi oalelor e­ îm bunătăţirii tehnologiilor de şeful sectorului II Musariu rea şi coordonarea activităţii tărîrea şi entuziasmul de a
Munca plină de entuziasm fectuate s-a găsit minereu în lucru, folosirii raţionale a — s-au scos în evidenţă re­ în fiecare compartiment.
a tuturor salariat’ lor îşi gă­ vatră. In alte locuri de mun­ mijloacelor de producţie, pre­ sursele interne de care dis­ — Conducerile sectoarelor, obţine noi succese în întrece­
seşte reflectarea în realiza­ că nu se respectă lăţimea de cum şi creşterii randamen­ punem. In vederea reducerii brigăzile, echipele, m aiştrii şi rea socialistă, sâ-şi sporească
rea principalilor indicatori de exenvare. nu sc folosesc sche­ telor şi reducerii consumuri­ cît mai accentuate a cheltuie­ contribuţia la întărirea şî dez­
Prim-topitorul Ion Bîldea urmăreşte atent ce se intimptâ comitetele sindicale nu încă
plan. Dar acest lucru nu poa­ mele de puşenre cele mai a- lor specifice. De asemenea, lilor de producţie în scopul voltarea economiei noastre so­
in pintecul uriaş al furnalului 7 de la C.5. Hunedoara. te fi generalizat deoarece în decvatc. colectivul întreprinderii, în­ creşterii eficienţei economice, multe de făcut în ceea cc
Foto : N. GHENA activitatea întreprinderii în După cum subliniau în treaga masă de salariaţi tre­ colectivul nostru şi-a propus priveşte folosirea judicioasă cial iste.
anul 1970 s-au manifestat şi euvîntul lor şl alţi vorbitori, buie sâ acorde a mai mare sâ folosească mai (judicios a tim pului de lucru — spunea Ing. CORNEL DUMITRU