Page 76 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 76
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5015 • MARTI 23 FEBRUARIE 1971
încheierea lucrărilor
Congresului La Geneva va începe noua
rundă de negocieri a
Erau prezenţi delegaţii or şui Nicolae Ceauşesca, neobo
ganizaţiilor de tineret de pe- sit m ilitant pentru progresul
(Urmare din peg. ,1) Comitetului pentru dezarmare
sle hotare, care au participat României şi bunăstarea popo
ia lucrările congresului. rului. prieten apropiat şi în
La deschiderea şedinţei s-a drumător atent al tineretului
lor Conferinţei a VUI-a a adus iu cunoştinţa congresu nostru, că toţi membrii Uniu GENEVA 22. — Trim isul CIŞTIG DE CAUZA
Uniunii Asociaţiilor Studen lui că în prima sa şedinţă nii Tineretului Comunist, în specia] Agerpres, Corneliu urgentă în cadrul Comitetu LU I HOMER
lui de la Geneva a proble
ţeşti din România şi despic plenară, Comitetul Central al tregul tineret al patriei, vor Viad, transmite : Marţi, 23 melor privind dezarmarea Nu demult a fost făcută
hotârîrile adoptate. Uniunii Tineretului Comunist munci cu nestăvilit elan, cu februarie, ora 15,00 (ora lo generală şi totală, încetarea o experienţă interesantă în
La deschiderea şedinţei s-n a ales Biroul format din 2f> pasiune ardentă şi patos re cală), la Palatul Naţiunilor cursei înarm ărilor nucleare, controversata problemă a
anunţat, de asemenea, că pe de membri, pe cei 8 membri voluţionar pentru înfăptuirea Unite de la Geneva va fi i precum şi unele obiective co paternităţii lliadei Şi Odi
adresa congresului a sosit supleanţi, precum şi secreta obiectivelor ce stau în faţa naugurată noua rundă de ne laterale cum sint prohibirea seei. O maşină electronică,
un mare număr de telegrame rii CC. al U.T.C. Prim-secre- organizaţiei noastre, a poli gocieri a Comitetului pentru armelor chimice şi bacterio ce analizează 4 milioane dc
prin care organizaţiile U.T.C tar al C.C. al U.T.C. a fost a ticii Partidului Comunist dezarmare. La lucrări ur logice (biologice), Interzice cuvinte in 30 de secunde, a
din întreprinderi, unităţi a les tovarăşul Dan Martian. Romăn. mează să ia parte reprezen rea experienţelor nucleare dat răspunsul exact că cele
gricole, şcoli, facultăţi şi in Preşedinte al Comisiei Cen Intr-o atmosferă de vibrant tanţi a 25 dc ţâri membre ale subterane ş.a. Printre aceste două opere nu pot avea de-
stituţii raportează despre re trale de Cenzori a fost ales entuziasm, congresul a hotâ- comitetului. Franţa neparli- documente se cuvine menţio cit un singur autor. Evi
zultatele obţinute în muncă, tovarăşul Nicolae Uneurea- rSt să adreseze o scrisoare cipînd nici în acest an la nată. pentru însemnătatea sa, dent, maşina n-a putut da i
In activitatea de organizaţie nu. dezbateri. Incepînd cu actua rezoluţia privind consecinţe si numele lui...
Luind cuvîntul. tovarăşul Comitetului Central al P arti i
in cinstea congresului şi se dului Comunist Român, se la rundă de negocieri, la le cursei înarm ărilor, rezolu
angajează să aplice în viaţă Dan Marţian, prim-secretar al cretarului său general, tova New York a fost desemnat ţie iniţiată de România şi a- ATENŢIUNE — p ASÂRI ! s
hotârîrile pe care le va a C.C. al U.T.C, a asigurat pe răşul Nicolae Ceauşescu. Tex un nou reprezentant al se doptatâ in unanimitate de A Potrivit unei statistici a V
dopta forumul suprem al or delegaţi că noul Comitet Cen tul scrisorii este aprobat cu cretarului general al O.NU. dunarea Generală a O.N.U.
al
Apărării
Ministerului
ganizaţiei de tineret a patriei tral nu va precupeţi nici un puternice şi îndelungate a la Conferinţa pentru dezar Noua etapă a dezbaterilor , R.F.G., 959 avioane ale ar
efort pentru a îndeplini man
noastre. mare. în persoana ambasa de la Geneva are loc în p ri
datul încredinţat, hotârîrile a plauze şi urale. Delegaţii şi dorului Ilka Pastinen (Fin matei vest-germane au su
In cadrul lucrărilor con doptate de congres, sarcinile invita ţii ovaţionează minute landa). mul an al Deceniului dezar ferit avarii din cauza pă
gresului, la dezbaterile din oe care partidul le-a trasat in şir pentru Partidul Comu m ării. proclamat de Aduna sărilor din aer in cursul
şedinţele plenare au luat cu- Uniunii Tineretului Comunist. nist Român şi Comitetul său Pe agenda de lucru figu rea Generală a O.N.U. la ini ultimului deceniu. Pagube
vîntul 59 de delegaţi şi in vi Cu deplină satisfacţie şi vie Central, în frunte cu tovară rează, practic. întreaga pro ţiativa României. In context, le se cifrează la peste 95
taţi, iar în cadrul şedinţelor emoţie — a spus în continua şul Nicolae Ceauşescu. Se blematică a dezarmării, man consensul larg al statelor a LAOS. Din toate colţurile lumii se ridică puternic glasul milioane mărci. In urma a
pe comisii 194, care. în lu re vorbitorul — participanţii scandează „P.C.R., P.C.R”. datul şi obiectivele finale ale supra necesităţii de a se tre popoarelor care acuză atacul americano-saigonez în Laos. O* cestor ciocniri între păsări
mina locului şi rolului tine la congres au ascultat cuvân „P. C. R. — C e a u ş e s c «". comitetului conslînd în reali ce la măsuri hotârîte şi ener menirea care aştepta pacea a fost din nou înşelată, răz şi giganţii de oţel, patru a
rei generaţii în ansamblul tarea tovarăşului Nicolae „ C e a u ş e s c u şi poporul", zarea dezarmării generale şi gice vizînd in mod direct boiul nu numai că nu sfîrşeşte, dimpotrivă s-a extins in întrea parate s-au prăbuşit, 80 de
vieţii sociale, politice şi eco Ceauşescti. In spiritul gîndi- „ C e a u ş e s c u — tineret". totale. In cadrul ordinii de problema dezarmării genera ga Indochinâ. reactoare au fost scoase
nomice. au analizat amplu, cu rii realiste. înnoitoare, larg zi a lucrărilor, stabilită în a- le. şj cu prioritate a celei nu In foto : Imagine din timpul unui atac al forţelor Pathet din uz. un pilot a murit şi
înalt spirit de răspundere, deschise spre cerinţele vieţii, Lucrările congresului iau eest sens încă la 15 august cleare. este p rivit aici de nu Lao, undeva pe frontul luptei de eliberare. alţi 15 au fost răniţi.
activitatea actuală şi de secretarul general al Partidu sfîrşit intr-o atmosferă de 1968, trebuie enumerate ca e Pentru evitarea în viitor a
perspectivă a organizaţiei lui Comunist Român a dat o înălţător patriotism. Din mii lemente noi o serie de rezo meroşi observatori ca un im unor bilanţuri atît de de
U.T.C. înaltă apreciere tineretului, a de piepturi tinere răsună im lu ţii asupra dezarmării adop perativ major şi de stringen Trupele saigoneze întîmpină zastruoase, a fost însărci
(n continuarea lucrărilor portului său profesional şi nurile „Trei culori” şi „Sub tate de cea de-a 25-a sesiune tă actualitate pentru onora nat un serviciu de consul
congresului, delegaţii tinere cetăţenesc la dezvoltarea eco steagul partidului". Delegaţii a Adunării Generale a O.N.U.; rea mandatului acordat Co tări geofizice „pent.ru a se
tului au aprobat în unanimi nomică. culturală şi socială a de tineri — muncitori, ţărani, ele recomandă examinarea de m itetului pentru dezarmare. o rezistenjă puternică din partea întreprinde ceva contra pă
tate raportul şi activitatea patriei, a configurat locul şi elevi, studenţi, m ilitari — al sărilor*.
Comitetului Central al Uniu rolul sporit al tinerei genera cătuind o gardă de onoare,
nii Tineretului Comunist, ţii. al Uniunii Tineretului Co părăsesc •sala congresului, forţelor patriotice laoţiene PESCUIT CU DELFINI
precum şi raportul Comisiei munist In contextul social- purtînd drapelele Republicii
Centrale de Revizie. politic al României socialiste, Socialiste România. Partidu Primul ministru al Republicii irlanda XIENG QUANG 22 (.Ager lx>ng Cheng. menţionează a Vizitînd locuitorii de pe
Cu amendamentele propu a indicat sarcinile noastre de lui Comunist Român şi U ni pres). — Unităţile militare genţia France Presse. situaţia coastele Mauritaniei, cer
se, congresul a adoptat în viitor, domeniile în oare tre unii Tinerelului Comunist, saigoneze care au invadai forţelor speciale ale genera cetătorul francez Yves
unanimitate Statutul Uniunii buie să crească atribuţiile si sub a căror simbolică prezen a obţinut un larg vot de încredere Laosul întîmpină o rezisten lului Vang Pno (unităţi m ili Cnustcau a înlîlnit o meto- l
Tineretului Comunist. răspunderile organizaţiilor ţă. tim p de cinci zile, repre ţă lot mai puternică din par tare speciale subvenţionate dă originală de pescuit. Oa
S-a adoptat apoi, în formu U.T.C. în mecanismul vieţii e- zentanţii celor aproape două DUBLIN 22 (Agerpres). — ca problema unificării Irla n tea forţelor patriotice laoţie de C I.A .) continuă să fie în menii. sint ajutaţi la um- 1
lare îmbunătăţită. Rezoluţia conomîce şi sociale a ţârii. milioane şi jumătate de uie- Primul ministru al Republi dei „să fie realizată prin m ij ne. A rtileria Pathet Lao, re grijorătoare Postul Ban No, pierea năvoadelor cu peşte {
Congresului al lX -lea al U.T.C. Dovadă a g rijii statornice a cişti din patria noastră au cii Irlanda. Jack Lynch, a ob loace paşnice". lata luni dimineaţa agenţia punctul principii! care asigu de delfini. Colaborarea om-
Cu puternice aplauze, de partidului pentru creşterea şi exprimat, în deplină unani ţinut un larg voi de încre France Presse. continuă bom ră proiecţia oraşului Long d elf in este nici foarte strin- '
legaţii au adoptat moţiunile i formarea multilaterală a ti mitate, hotârîrea de nestră dere, duminică seara, la în Congresul din acest an al bardamentele asupra poziţi Cheng. a fost atacat din nou să. inr rezultatele sint rod- |
mutat a tinerei generaţii de
privind situaţia din Indochi nerei generaţii, a încrederii a participa cu toate forţele, cheierea lucrărilor congresu partidului „Fianna Fail" era ilor saigoneze, amplasate la în noaptea de duminică spre nice : delfinii, la auzul zgo-
na ; referitoare la Orientul A in tineret, aceste sarcini şi cu tot entuziasmul şi capaci lui anual al partidului de considerat drept un impor 16 km în interiorul teritoriu luni de artileria forţelor pa molului năvoadelor care se \
propiat ; privind solidaritatea responsabilităţi noi reprezin tatea sa creatoare la înfăptui guvernâmînt „Fianna Fail" tant test de popularitate pen lui laoţian. Angajamentele triotice laoţiene. lasă in mare. gonesc cir- i
cu lupta popoarelor şi mişcă tă o învestitură socială cu rea măreţelor idealuri ale desfăşurat la Dublin. M ajori tru prim ul ministru al ţării. cele mai violente au fost sem Pe de altă parte, un comu duri.le de peşti spre plase
rile de eliberare naţională ; profundă semnificaţie, pentru României socialiste. tatea celor 5 000 de delegaţi Imediat după încheierea dez nalate în .jurul principalelor nicat oficial difuzat de Fron le întinse la locuri ştiute 1
privind securitatea europea a cărei înfăptuire vom munci la congres s-au pronunţat în baterilor, Lynch a declarat căi de comunicaţie, unde u- tul Patriotic din Laos anun dinainte. \
nă ; cu privire la dezarmare ; cu tot elanul şi dăruirea tine In sală răsună imnul cla favoarea politicii promovate că, în urma sprijinului masiv nitâţile Pathet Lao avi orga ţă că forţele patriotice au
cu privire la mişcarea inter rească sei muncitoare — „Interna de Lynch, subliniind în acest pe care l-a prim it, nu va mai nizat ambuscade, provoeînd scos din luptă în zilele de 17. CONTINENTUL
naţională de tineret şi stu Exprimînd m ulţum iri dele ţionala“ . Se scandează lozinci fel opoziţia lor faţă de gru decreta organizarea de ale 18 şi 20 februarie patru com ANTARCTICA-AUSTRALIA \
denţi gaţiilor de peste hotare pen pentru trium ful socialismului pul dizident al „durilor" care inlervenţioniştilor pierderi în O expediţie formată din |
Prin vot secret, congresul tru participarea lor h< con in lume. pentru pace şi prie încearcă să impună o orien geri generale în viitorul a- oameni şi materiale de luptă. panii saicroneze si au distrus specialişti australieni şi t
a ales noul Comitet Central gres. primul secretar al C.C. tenie între toate popoarele. tare extremistă in relaţiile propîat. In sectoarele Samdhong şi zece piese de artilerie. neozeelandezi in Antarctica ]
al Uniunii Tineretului Comu al U.T.C. n subliniat că. în Minute în şir se ovaţionea tării cu provincia britanică a furnizat noi date cu pri- \
nist. alcătuit din 185 membri, spiritul politicii externe a ză entuziast pentru Partidul Irlanda de nord. Foştii m i vire la existenţa. Intr-o e- l
pe cei 80 membri supleanţi partidului şi statului nostru, Comunist Român şi secreta niştri Kevein Boland şi Neil pocă geologică anterioară,
si Comisia Centrală de Cen tineretul român este hotnrît rul său general, pentru pa Blaney, conducătorii grupului binorea populaţiei şi creareo principol. problemei discrimi a unui singur continent — ţ
zori, alrătuitâ din 35 membri. să întărească şi să dezvolte tria noastră. Republica Socia dizidenţilor, nu au mai fost unei situaţii de haos in ţoro. nării rosiole din Republica Australia şi Antarctica. Cu (
☆ continuu legăturile de prie listă România. Entuziasmul aleşi în organele de conduce Sud-Africono. 350 milioane ani in urmă. -
Dupâ-amîazâ a avut loc şe ten ie şi colaborare cu orga vibrant şi elanul tinereţii ex re ale partidului „Fianna KAMPALA, - Noul guvern Membrii comisiei vor exo Antarctica era un conţi- )
dinţa de închidere a celui nizaţiile de tineret din toate primă încă o dată adeziunea Fail". Spre deosebire de „du rhilitar al Ugandei, care a mina, de osemenea, un raport nent cu climat temperat. ţ
de-al IX-lca Congres al Uni U rile socialiste, cu organiza fermă a întregului nostru ti rii" din partidul de guver preluat puterea in urma lovi special privind oportheidul şi brăzdat de numeroase riuri ^
unii Tinerelului Comunist, la ţiile comuniste dc tineret din neret la politica marxist-le- turii de stat de la 25 ianuarie trotomentul oplicot deţinuţilor şi lacuri şi populat de o 1
trirC au luat parte tovarăşii întreaga lume, cu organizaţii ninistâ a partidului nostru, nâmînt care cer ca guvernul o.c., va rămine la conducerea politici din R.S.A., Rhodesia şi bogată faună marină. Mul- \
Paul Xiculescu-Mizi). Gheor- le revoluţionare. socialiste, politică închinată ridicării Republicii Irlanda să acorde ţârii timp de cel puţin cinci coloniile portugheze din A te din animalele fosile des- l
qhe Pană. Virgil Trofin, Du democratice de diferite orien României pe culmile civiliza un sprijin deschis populaţiei ani, a anunţat un comunicat frica. coperite în prezent aici pot »
mitru Popa. Ghcorche Stoica, tări politice şi filozofice, să-şi ţiei şi progresului. catolice din Irlanda de nord, guvernamental dot publicităţii fi găsite şi azi in apele, ţ
Ştefan Voitec. Mihai Dalea, afirme şi în viitor solidarita lo Kampala. In ocelaşi timp, australiene. ^
Ion Uiescu. tea sa internationalists cu miş (Agerpres) Lynch a susţinut necesitatea un comunicot al forţelor mili VIENA. - La Viena s-au
Sosirea în sala de şedinţe cările de tineret de pe toate tare ugandeze o ridicat starea incheiat lucrările Conferinţei A N A LIZA SINGELUI \
a conducătorilor de partid si continentele, care militează de urgenţă impusa imediat ştiinţifice internaţionale con FARA SERINGA ^
de stat a fost întîmpinatâ cu activ împotriva imperialismu după lovitura de stat şi care sacrate problemelor păcii, se Specialiştii Institutului l
viî aplauze. lui. a reaoţumii şi războiului, Consulul brazilian BUDAPESTA. * la Buda în unele regiuni ale ţării ero curităţii şi colaborării în Eu de electronică din Buda- ’
In sală se aflau numeroşi pentru democraţie, pace şi pesta a sosit Lubomir Strou- ropa. Lo reuniune au partici
invitaţi — membri al C.C al gal, preşedintele Guvernului in vigoare de aproximativ cinci pat aproximativ 70 de oameni pesta au creat recent un i
aparat care poate analiza i
P C R . ai Consiliului de Stat progres social. răpii a fosl eliberai Federal al R.S, Cehoslovace, ani, de ştiinţă din 19 ţări. Din schimbările din componen- i
Reamintind că peste puţin
şi ai guvernului, conducători timp, la 8 mai a.c., întregul care, la invitoţio lui Jeno Fock, Romonio a participat confe (a singelui fără a se recol- T
de instituţii centrale şi orga preşedintele Guvernului Revo GENEVA. - La Geneva o renţiarul universitar Gheorghe ta singe. Radiocirculogra- ţ
nizaţii obşteşti, vechi m ili nostru popor va sărbători a luţionar Muncitoresc ]arănesc început luni cea de-a 27-a Moca, membru al Comitetului ful — acesta este numele ţ
tanţi aî partidului, activişti niversarea semicentenarului MONTEVIDEO 22 (Ager dorul britanic şi consilierul Ungar, va face o vizită de sesiune a Comisiei O.N.U.
de partid şi de stat. oameni creării Partidului Comunist pres). — Aloysio Mares Dias nord-american ¿laude Fly. prietenie în R.P. Ungară, in pentru drepturile omului. Dez noţionoî pentru apărarea noului aparat — inregis- »
de ştiinţă, cultură şi arlă. ti Român, primul secretar al Gomide, consulul brazilian ☆ formează agenţia MTI. baterile vor fi consocrate, în păcii. trează emanaţiile unui in- \
neri din toate sectoarele de C C. al U T.C. a spus : Asi răpit la 31 iulie 1970 de or MONTEVIDEO 22 (Ager Jeno Fock şi Lubomir Strou- ductor radioactiv introdus i
activitate, ziarişti români şi gurăm conducerea partidului ganizaţia clandestină urugua- pres). — Garanţiile constitu gol ou început convorbirile o 1 in organism. |
străini. şi statului nostru, pe tovarâ- yană Tupamaros, a fost eli ţionale au fost restabilite în ficiale. MOSCOVA. - La 22 februarie a sosit la Moscova de MARILE ORAŞE \
berat duminică. Uruguay începînd de dum ini legaţia Comitetului naţional român pentru Conferinţa ALE L U M II j
Dintre persoanele răpite şi că, anunţă agenţia France LA PAZ. - Jüan Jose Torres, Mondială a Energiei, condusă de Octavian Groza, minis
Corul de cameră apoi eliberate în ultima vre Presse. Comisia legislativă preşedintele Bolivier, a con trul energiei electrice, vicepreşedinte al Consiliului Exe Pe la 1 200-1 400, NeapO ^
me in diferite ţări latino-a- respinsese miercurea trecută damnat aspru in cadrul unei cutiv Internaţionol ol Conferinţei Mondiale, preşedintele i le era cel mai mare oraş
Madrigal“, premiat la Berlin mericane de diverse organi cererea de prelungire a sus cuvîntâri radiotelevizate activi Comitetului naţional, pentru o participa la reuniunea de ; european. Capitala Regatu- \
» zaţii clandestine, Dias Gomi pendării garanţiilor constitu lucru a Comitetului odministrativ oi Conferinţei Mondiale \ lui Neapolelui număra pc i
de a avut parte de detenţia ţionale prezentată de guvern. tatea partidului „Mişcarea ţ atunci 200 000 de locuitori. ,
BERLIN 22. — Corespon rului de cameră „Madrigal" cea mai îndelungată. Elibera După cum s-a mai anunţat, Revoluţionară Naţionalistă” al o Energiei. . Cel mai mare oraş al lumii )
dentul Agerpres. $tefon De- al Conservatorului „Ciprian rea sa a survenit la scurt La garo Kiev, delegaţio a fost întîmpinatâ de R. $. i in mileniul IV î e.n era Vr. i
ju, transmite : După u lti Porumbescu" din Bucureşti, timp după restabilirea în U restabilirea garanţiilor con fostului preşedinte Paz Estens- Neporrojnîi, ministrul energeticii şl electrificării ol U.R S.S., i capitala Babilonului, situat i
mul concert al celei de-a Constantin Marin, Premiul ruguay a garanţiilor consti stituţionale, suspendate cu 40 soro. Dezvăluind conţinutul i pe teritoriul de astăzi al I- î
3-a Bienale a muzicii de la criticii. tuţionale. suspendate de gu de zile în urmă. a constituit companiei de denigrare a gu şi de alte persoane oficiale sovietice. Au fost prezenţi, de » rakului. El număra 30 000 \
Berlin, ju riu l a acordat pre Pe lingă unele formaţii vern după răpirea, la 8 ia una din condiţiile prealabile vernului, desfăşurată de acest asemenea, Ion Ciubotoru, ministru consilier ol ombesadei \ de oameni. Astăzi, Tokio — i
m ii unor formaţii, compozi muzicale din ţara gazdă au nuarie 1971, a ambasadorului puse de organizaţia Tupama române dîn Moscova, şi alţi membri ai ambasadei. i cel mai mare oraş al lumii )
tori şi interpreţi Inlr-un mai fost premiate cvartetul ros pentru eliberarea unuia partid, preşedintele Torres a } — are aproximativ 20 dc \
cadru festiv, preşedintele U „.Smetann“ din Praga. Or britanic la Montevideo. Geof dintre ostaticii săi — consu relevot că se urmăreşte dez- J milioane de locuitori. ^
niunii Compozitorilor din chestra de cameră din Mos frey Jackson. Râmîn seches lul brazilian Aloysio Dias
R. D. Germană, prof. d r cova si Orchestra simfonică traţi de Tupamaros ambasa Gomide.
Ernst Hermann Meyer. a a radiodifuziunii $i televizi
înmînat conducătorului co- unii poloneze.
Pentru amatorii de ,.exo asemănătoare cu locuinţele
tism nipon", insula Hok S A P P O R O , I ARNA eschimoşilor. Ne-a intim-
kaido — al cărei centru ad pinat un bătrîn de statură
ministrativ e Sapporo, ac herculeană, cu o impozantă
tuala capitală a jocurilor barbă neagră, lungă pitiă la
olimpice — e. prin toate da te şi dezolare încă domină. cel puţin in raport cu peisa află la aceeaşi latitudine ca vara : o expoziţie de sculp briu. Gazdele ni l-au reco
tele sale, cel puţin o de Pe o suprafaţă de 48 000 ki jul din jur. Oraş tinăr (pia şi Munich-ul (lucru pe turi de gheaţă, fantasme mandat drept un personaj
cepţie. La o oră cu avionul lometri pătraţi (a cincea tra de temelie i-a fost pusă care-l repetă, fără să obo albe închipuind eroi mito important, un şef de clan.
de Tokio, această insulă — parte din teritoriul ţării) în veacul trecut, in 1869), sească, toate reclamele pen logici, zeităţi, personaje is Am discutat cu el aproape
care e cea mai mare dintre trăiesc abia cinci milioane cu o populaţie in continuă tru berea fabricată aici), dar torice, urşi uriaşi etc., mul o oră, am vorbit despre mo
departamentele sau „prefec de oameni. Un ţinut cu vas creştere (peste o jumătate clima sa e mai dulce, cerul te din ele atingind propor ravurile, obiceiurile şi su
turile” japoneze — desfă te întinderi goale („un Far- de milion de locuitori, la mai vaporos, văzduhul mai ţii impresionante. perstiţiile populaţiei sale,
şoară in faţa vizitatorului West fără cow-boys", cum recensământul din 1964), Sap limpede. Faţă dc Tokio, a ale clanului său, despre
un peisaj dc Texas nipon, spun prospectele turistice, poro înscrie, in liniile geo notimpurile inlirzie cu o lu Am vizitat Sapporo in locul şi situaţia acestor tri
aspru si primitiv, cu o na ..ultim ii mohicani" fiind co metrice ale bulevardelor, nă ; cireşii, aici, înfloresc in prag de iarnă şi, dintre toa buri in sinul popoarelor ci
tură lăsată adesea la datele loniile de „aino"), cu sate te amintirile pe care mi vilizate, despre... Bătrinul
sale primordiale. Lipsesc, minuscule, in care edificiile le-a lăsat acest oraş, voi vorbea încontinuu, fără să
din acest peisaj, templele, fermelor amintesc in chip nota aici, cu titlu simbolic, refuze nici o întrebare,
sanctuarele. monumentele surprinzător construcţiile a- doar una Ea se leagă de cu o voce monotonă, egală,
de istorie si dc artă, cringu- merieane din secolul al destinul turistic al locului, cu exces de detalii, cu re
rile de lotuşi sau faimoase 19-lea, cu orezarii nesfirşite, M e r i d i a n e dar proiectează. in plus, o petări de formule şi de e
le ,,grădini de piatră", toi in apele cărora se scaldă inedită lumină asupra unor xemple pe care, o clipă,
ceea ce face farmecul in cerul, cu crinquri întuneca realităţi sociale definitorii le-am pus pe seama fireşti
dicibil al Japoniei milena te, cu păşuni străbătute de pentru un timp, pentru o lor amnezii ale virstei La
re, cîntat de vizitatori pe turme de oi sau vaci Hol perspective de cetate mo mai, in timp ce in Japonia lume. un moment dat, unul dintre
toate gamele exclamaţiilor, stein. tot alit de tăcute şi de dernă, construită şi echipa centrală zăpada lor parfu Nu departe de Sapporo, vizitatori m-a făcut atent a
de la minor la superlativ; placide ca şi decorul. Hok tă la nivelul de exigenţă a mată umple aerul din pri lingă ţărmul sudic al lăcu supra unui detaliu pe rare
lipseşte acea savantă şi mi kaido este unul din puţine secolului. O universitate, ma zi de aprilie. Cel mai iţii. Shikotsu, am vizitat oră il ignorasem, fn colibă, pe
găloasă ..aran jare" a peisa le locuri, ale arhipelagului hoteluri moderne, edificii frumos anotimp rămine iar şelul Shiraoi. sediul ce un perete, se afin un afiş în
jului, in care excelează ar nipon in care încerci, din publice cu arhitecturi în na (care durează aici din lei mai importante colonii limba engleză: „Discuţiile
tiştii si arhitecţii acestei plin. senzaţia solitudinii, a- drăzneţe, concepute in gus noiembrie pină-n aprilie), „ainon din insulă Această cu şefii de clanuri, se fac
tari. şi care face din fiecare, fit de rară in această parte tul unei suplcţi excesive, cînd parura de zăpezi lu- populaţie enigmatică (asu contra plată". Urmau — pe
vetcc dc pâminl un verita a lumii in care, practic, grădini botanice printre cele minesccnte, ca o pudră ae pra originii căreia savanţii sferturi dc ora, jumătăţi dc
bil desen pe mătase. mai reputate din Japonia riană. dă oraşului aerul u încă nu s-au pus de acord), oră şi ore — tarifele...
eşti meren ameţit şi strivii
Nu a trecut decît un secol sub extraordinara presiune constituie doar citeva dintre nei perpetue feerii. Cea mai care n-are nimic din trăsă In Hokkaido, totul costă
de ciad întreg acest terito a unei populaţii pletorice, punctele de atracţie ale a importantă sărbătoare a a turile japonezilor, semanind hani. Răf.rînul aboriqcn. u
riu era abandonai străve excesiv de densă, de agita cestui oraş care, clădit du nului e. de altfel, la Sap mai curind. cel o ut in cn nul dintre ultimii mohi
chilor triburi „Aino", urşi tă. de sufocantă. pă un plan riguros, geo poro. ..Sărbătoarea ZăpeziiM, moravuri, cu Pieile-Roşii. cani" ai unei populaţii in
lor, păsărilor sălbatice, vie metric, se deschide spre sud eelehrată in prima dum ini din nordul Amcricii, e, ca şi teresante şi enigmatice, a
ţuitoarelor marine care In mijlocul acestui peisav — asemeni unei uriaşe fe că de februarie, sărbătoare Pieile-Roşii, pe cale de dis devenit un soi de personaj
umplu coastele. S-au între oraşul Sanporo pare un colţ restre — către un lanţ de al cărei ..clou" il consti pariţie şi, tot ca acestea, su de circ, manevrabil după re
prins, de-a lungul acestui dintr-o altă planetă Este munţi de o indescriptibilă tuie vernisajul, in marea pusă unui proces de altera gulile unui tarif.
timp. eforturi intense pen unul dintre oraşele cele mai bogăţie a reliefurilor fai piaţă centrală, a unei expo re rapidă, echivalent cu o Cind am ieşit afară. In
tru dezvoltarea ţinutului, agitate, mai pline de viaţă, moşi prin pistele de schi ziţii originale. fără rival pe. veritabilă moarte spirituală. lumina zilei, am respirat
dar, în pofida unor certe afirmind pretutindeni. in eare-i străbat de la n zare planetă O expoziţie în ca Faptele s-au petrecut, la aerul rece şi pur al zăpezii,
R.P. POLONA. No soluţii urbanistice moderne in oraşul realizări in domeniul agri panoramele largi, ca şi in la alta Farmecul firaşului re artiştii işi leagă numele început, foarte firesc. Am ca dună o trecere prinlr-o
Varşovia. culturii, al economiei in ge detaliu, trăsăturile unui e întregit de cel al decoru de opere perisabile, ce vor intrat, impreună cu alţi vi carceră.
In fotografie : Unul din cele 3 mari magazine de pe str. nere, impresia de pustieta centru extrem de dinamic, lui şi al climei. Sapporo se dispare o dată cu primă zitatori, intr-o casa „aino".
Marszalkowska. In planul al doilea -- un bloc turn. I. PURCARU
Redacţia şl adm inistraţia clarului i Deva, 6tr. Dr. Petru Groza, or, 3S, Telefoane i 123 17 $1 1 X5 88. T iparul: întreprinderea poligrafica Deva. 44 oes