Page 77 - Drumul_socialismului_1971_02

w • S
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N tŢ I-V A !
;

?
i ■ Ziarul britanic „Morning !

Star“ despre operele tova­

I răşului Nicolae Ceauşescu

traduse în limba engleză

B Proteste împotriva extin­

derii agresiunii S.U.A. în
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA At P.C R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Indochina

i m Curier, Atlas

ANUL XXIII. Nr. 5016 MIERCURI 24 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
s $

încheierea lucrărilor Consfătuirii de lucru feroviare de la C om binatul
de transporturi
Sectorul
siderurgic Hunedoara
cu­
noaşte o continuă m oderni­
zare. Zestrea tehnică a a­
cestui sector s-a îm bogăţii
a conducătorilor centralelor industriale si ai 700 CP. N u m ăru l locomo­
recent cu o nouă locomoti­
vă Diesel hidraulică
de
tivelor Diesel hidraulice şi
> Concursul „Omagiu partidului“ direcţiei de transporturi din
electrice aflate în dotarea
celorlalte unităti cu statut de centrală Timp de două iile — s-a impus „Selena'* 1 * i, aparţi- calitatea interpretativă, o im­ com binai a ajuns pină cu
in
prezent la 23. urm înd ca
anul acesta să crească
bâtă şi duminică - pe scena
caselor de cultură
Emerîch Hummel,
maţiei -
rafurile
clubului „Siderurgistul" au nind veteranului dirijor al for­ presie pozitivă au lăsat ta­ încă 25. Se asigură conco­
m itent si cadrele necesare
evoluat cele moi valoroase şi o plăcută apariţie in scen- din Haţeg şi Hunedoara, pre­ deservirii acestora. Astfel.
colective de artişti amatori nâ în persoana solistei Zoe cum şi cele ale sindicatelor
M arti au luat sfirşit lucrâ- ministere, directori de între­ directorul general al Combi­ tralelor industriale, a orga­ şi un număr impresionant de Tudoran. La acest capitol se de la E.M. Ghelar şi C.F.R.
rile Consfătuirii de lucru a prinderi, secretari cu proble­ natului de mătase Bucureşti, nismelor lor de conducere co­ interpreţi individuali din De­ Deva. Dintre solişti s-au evi­
conducătorilor centralelor in­ mele economice ai comitete­ Soos Manea Carol, secretar lectivă. Totodată s-au form u­ va şi Hunedoara, Câlan şi denţiat Viorica Popa (Ghe­ Modernizarea
dustriale si ai celorlalte uni­ lor judeţene de partid, secre­ cu probleme economice al lat critici asupra unor defi­ lar), Lica Mihai (Hunedoara),
tăţi cu statut de centrală. tari de partid din întreprin­ Comitetului judeţean Cluj al cienţe care mai persistă în Oroştie, Simeria şi Ghelor, Mariana Florescu (Deva), Ele­
La lucrări au participat to­ deri, preşedinţi ai uniunilor P.C.R., Virgil Actarlan, prim - organizarea şi funcţionarea Nota generală a întrecerii a transporturilor
varăşii Nicolae Ceauşescu, sindicatelor pe ram uri de vicepreşedinte al Comitetului acestor organisme. asupra fost caracteriratâ printr-o ca­ onora Armean şi Mia Opres-
Manea Mânescu, Paul Nicu- producţie şi oi comitetelor de Stat al Planificării, Flo­ metodelor şi stilului de mun­ litate bună a spectacolelor cu (Haţeg).
lescu-Mizil, Gheorghe Pană, sindicatelor din întreprinderi, rea Dumitrescu, m inistrul fi­ că ale unor ministere şi or­ prezentate in cadrul celui Autentici şi cu elan demn uzinale
V irgil Trofîn, llie Verdet, specialişti din institutele de nanţelor, Bujor Almâşan, m i­ gane centrale de-al X-lea Concurs al for­ de toată lauda s-au p.rs.'en-
Florian Dânâlache, Emil Drâ- cercetări şi proiectări, cadre nistrul industriei miniere şi In încheierea dezbaterilor maţiilor artistice de amatori, tot dansatorii de Io I.M.P. flir-
gânetfcu, Janos Fazekas, Pe­ didactice din învâţâm intul geologiei şi Dumitru Nicules- a luat cuvîntul tovarăşul printr-o ţinută scenică agrea­ cea şi cooperativa „Drum
tre Lupu. Leonte Râutu, superior, tehnic şi economic cu, inspector general al In­ Nicolae Ceauşescu. bilă şi un repertoriu, în ge­ nou“ Hunedoara, ca şi cole­
Gheorghe Stoica. Iosîf Banc, — s-nu în trunit în şedinţă spectoratului general de stat Cuvîntarea a fost urmărită neral, judicios alcătuit. gii lor cu mai vechi state de 11 m ecanici au făcut prac­
Petre Blajovici, Miron Con- plenară. Au fost prezentate pentru controlul calităţii cu deosebit interes de parti­ Printre cele mai masive şi serviciu de la I.C.S.H. (de aici tică dc conducere pe loco­
stantinescu, Mihaî Dalea, M i- cu acest prilej concluziile produselor. moi bine pregătite formaţii, am reţinut şi frumosul dans m otive Diesel dc m are
hai Gere, Vasile Patilineţ. Ion dezbaterilor care au avut loc Dezbaterile s-au desfăşurat cipanţi şi subliniată în repe­ au reţinut in mod deosebit a­ tematic „Surpriza"). putere in cadrul Re­
tate rînduri de vii şi înde­
Stânescu. Mihai Marinescu, la ministere şl s-au făcut într-o atmosferă de lucru tenţia corurile I.C.S.H, şi In ansamblu, spectacolul gionalei C.F. Deva, iar in
Ion Pâtan. propuneri privind perfecţio­ Vorbitorii au relevat că în fi­ lungi aplauze. cuvine să mai menţionăm e­ de la Hunedoara a marcat un prezent alţi 38 m ecanici de
După cum s-a anunţat, Sn narea activităţii centralelor inţarea centralelor industria­ (Agerpres) C.S.H., ce se menţin într-o voluţia orchestrei Clubului din evident spor de calitate, a o­ tracţiune cu aburi frecven­
cursul zilei de luni lucrările şi unităţilor cu statut de cen­ le şi a celorlalte organisme pasionantă întrecere, din ca­ Deva, precum şi soliştii Vio­ ferit satisfacţii celor care de tează un curs de 3 luni pen­
consfătuirii s-au desfăşurat trală. a raporturilor acestora economice cu acest statut a re, sintem siguri, vor cişliga rel Uieţ (Câlan), Dorin Flo­ mai mulţi ani îşi pun cu dă­ tru specializare în condu­
pe ministere şi ramuri de cu întreprinderile componen­ confirmat justeţea măsurilor cei mai buni, ca şî corurile de rescu (Deva) şi Mariana Stan­ ruire talentul in slujba fru­ cerea locom otivelor Diesel
producţie, oadru in care s-au te şl cu ministerele. întreprinse de conducerea femeî ale sindicalelor lucră­ ca (Simeria) - evident cea mosului, a evidenţiat reale electrice.
dezbătut pe larg cele mai Im­ La dezbateri au luat cuvin- partidului şi statului nostru Cursuii de reciclare torilor din invâţâmint de la mai apreciată de publicul posibilităţi de afirmare a u­ Dotarea parcului cu m ij­
portante probleme ale activi­ tul tovarăşii M ihail Florescu, privind organizarea, p lanifi­ Hunedoara şi Deva, ansam­ spectator. nor noi colective de artişti loace m oderne de tracţiune
tăţii centralelor industriale şi m inistrul industriei chimice, carea şi conducerea activită­ Incepînd cu 1 februarie bluri relativ tinere, dar cu Pentru modul de prezenta­ amatori. orc ca rezultat îm b u n ă tă ţi­
a celorlalte unităti cu statut Ioân Avram, m inistrul indus­ ţii economice. S-a subliniat 1971 Ia I.M . Barza se des­ reale posibilităţi de afirmare. re a spectacolului, pentru I, MINDRU rea condiţiilo r de lucru,
de centrală. Au fost reliefa­ triei construcţiilor de maşini, îndeosebi faptul că înfiinţa­ făşoară cursurile de reci­ Un spectacol de „iile mari" creşterea capacităţii de
te concret clementele esen­ Costache Trotuş, directorul rea noilor organisme econo­ clare in vederea reîm pros­ a oferit ansamblul coregra­ transport şi reducerea po­
ţiale care au caracterizat ac­ general al Centralei indus- mice a contribuit în mare pătării cunoştinţelor pe li­ fic al C S.H., alcătuit din trei lu ării atm osferei. La oţelă-
tivitatea noilor organisme în triale-Hunedoara. Ion Cră­ măsură la înlăturarea feno­ nie de protecţia m uncii generaţii de dansatori, în in­ ria M a rtin nr. 2, de pildă,
exercitarea atribuţiilor, com­ ciun. m inistrul industriei u­ menelor de centralism exce­ ale inginerilor şi tehnicie­ terpretarea cărora s-au în- „50 de ani sub steag glorios" unde se utilizează la efec­
petentelor şi răspunderilor ce şoare, Eugen Luca. directo­ siv şi de paralelisme in acti­ n ilor care lucrează in ca­ tilnit învirtitele de pe Mureş tuarea tran sp o rtu rilo r pe
le revin. Totodată au fost su­ rul general al centralei in­ vitate. a asigurat o cuprin­ drul u n ităţilo r M in isteru ­ cu virtuosul „Haidâu" şi au­ platform a de lucru 4 loco­
puse dezbaterii colective pro­ dustrializării cărnii. Trainn dere mai bună a volumului lui In d u striei M in iere şi tenticele bătute din ţinutul Unitatea de pionieri şi or­ noştinţele dovedite şi răs­ m otive Diesel hidraulice de
iectele de legi privind Statu­ Ispas. m inistrul industriei sporit de activităţi corespun­ Geologiei. pâdurenilor. ganizaţia U.T.C. de la Şcoala punsurile formulate - a pri­ 450 cai putere se asigură o
tul centralei industriale, or­ materialelor de construcţii. zător stadiului actual de dez­ generală din Brânlşca au i­ lejuit şi o manifestare ar­ aprovizionare şi deservire
ganizarea conducerii u nită ţi­ Florîan Dânâlache, m inistrul voltare a industriei şi a ce­ C ursurile se desfăşoară O impresie aparte a pro­ niţiat un concurs gen „Cine tistică mult apreciată. Cinte- ritm ică a cuptoarelor de
lor economice de stat şî a- transporturilor, Alexandru lorlalte ramuri. Aceasta a în serii cu o durată dc 16 dus şi grupul de dansatori ştie, cîştîgă" cu tema : „50 cele patriotice „Partid, iubit m are capacitate în condi­
provîzionarea tehnlco-mate- Neoula. directorul general al dus la rezolvarea cu mal zile,' u im in d ta această de la Clubul sindicatelor din de ani de lupte şl înfăptuiri părinte", „Doftana" sau „Cin- ţiile elaborării unor canti­
rialâ a economiei naţionale, centralei de maşini şi mate­ multă operativitate, compe­ Deva, neîntrecuţi maeştri ai sub steagul glorios ol Parti­ tecul Jiului" au găsit, după tăţi de oţel m ult superioare
evidentiindu-se principalele riale electrotehnice. Iulian tenţă şi elasticitate a proble­ form ă dc învăţăm în t să ponturilor şi fecioreştilor din dului Comunist Român", producţiei din anii trecuţi.
îm bunătăţiri ce se prevăd a Cohn. directorul general al melor majore ale producţiei, cuprindă întregul perso­ Transilvania. Competiţia - la care pionie­ cum ne informează prof. Ca urm are o folosirii ra ­
fi aduse în aceste domenii de grupului industrial de foraj- ca urmare a apropierii con­ nal tehnic şi ingineresc De la Câlan am reţinut o rii Iulian Gaşpar, Adrian Ga­ Maria Dobrei, o adincâ re­ ţionale a capacităţii de trac­
activitate. extractie din Moineşli. Gheor- ducerii de producţie şi a fo­ din unităţile m iniere m eta­ orchestră de muzică uşoară", bor şi utecista Adriana zonanţă în rindul participan­ ţiune. planul intern de trans­
In cursul zilei de marţi, ghe Constantinescu. directorul losirii mai bune a cadrelor care a cîntat curat şi nuan­ Cinda s-au reliefat prin cu­ ţilor. porturi pe com binat a fost
realizat in luna ianu arie în
participanţii la lucrări — general al Combinatului de de specialişti în economie. lifere. ţat citeva melodii, dintre care proporţie dc 102,16 Ia sutft.
conducători ai centralelor in­ exploatare şl industrializare In discuţii, numeroşi vor­ J
dustriale si ai celorlalte uni­ a lemnului din Piteşti. Matei bitori au propus o mai bună
tăţi cu statut similar, miniş­ Ghieiu. m inistrul construcţi­ precizare şi delimitare a com­
tri şi cadre de conducere din ilor industriale, Pavel Dinîş. petenţelor şi atribuţiilor cen-
Viteze record de avansare pe verticală PRODUCI» SPORITĂ 1 »WIE
Exploatarea
La
ritm u l
m inieră
In cooperativele agricole de execuţie lu crările de des­ actual de lucru, cînd lunar
A vînd in vedere
Livezeni. unde sînt în curs
de 35-40 m l, se poate spu­
chidere $t pregătire a zăcă- se ating viteze dc înaintare
m în tu lu i de cărbune de la ne că angajam entul luat de
Activitate intensă la executarea poalele Parîngului, au fost brigada m inerului B artlia. SUM RI DUS DE METAL
înregistrate în cursul aces­
dc a term ina lu crările
de
tei luni viteze record de a ­
săpare cu două luni înainte
vansare la săparea puţului dc term en, va fi realizat.
lucrărilor agricole de sezon principal dc extracţie N u ­ De asemenea, se prevede ca
mai în prim ele 15 zile ale
pînă la sfîrşitul lunii no­
lunii februarie, brigada iem brie puţul să fie com­ Laminarea la toleranţe ne­ — Economiile de metal pe rea secţionilor neterminate
condusă de m inerul Hartha plet am enajat în vederea gative sau. mai corect spus, care le înregistrează benefi­ rezultate ca urmare a între­
In atenţia lucrătorilor de mârîndu-se Maria Romcea s> Dugaş si mecanizatorul Au­ Dionisie a realizat un a­ la tolerante restrînse cu a­ ciarii în urma măsurilor lu ­ ruperii procesului tehnologic.
pe ogoarele judeţului nostru Elena Homorodean. rel Costina. Am făcut si noi vans de 17 in I urm ind ca începerii lu crărilo r la m a­ bateri inferioare, a devenit o
se află executarea lucrărilor In livadă s-au făcut stro­ controlul vegetaţiei culturilor pină Io sfîrşitul lunii puţul gistrala subterană ce leagă expresie frecvent utilizată ate de noi — ne declara Io­ Acestea nu mai sînt trimise
co­
nel Cîndea, secretarul
spre oţelârii ci reîncălzite şi
de sezon : transportul în piri la 12 600 pomi, se fac de toamnă si ele se prezintă să avanseze pc verticală cu incinta principală a m inei
cîmp al gunoiului de grajd, tăierile de rodire la mâr şi bine. încă 24 ml. cu cca din partea estică. în lim bajul lam inatorilor hu- m itetului de partid al secţiei laminate în continuare, fiind
îngrâşarea suplimentară a se­ se transportă îngrăşăminte. Pe ogoarele cooperativelor nedoreni. Iniţiativa aceasta a — ne bucură dar nu ne de­ astfel valorificate lunar 50­
m ănăturilor dc toamnă şi Din cele 27 ha livadă tînârâ agricole de producţie — aşa avut-o cu ani în urmă colec­ termină să râmîncin la acest 60 tone de metal. In para­
controlul vegetaţiei acestora, de mâr. s-au făcut tăieri la cum se desprinde şi din rela­ tivul lam inorului de „650" punct. Noi avem sarcini pro­ lel, s-au adoptat procedee
pregătirea răsadniţelor si în- pomii dc pe mai bine de 3 tările interlocutorilor noştri mm şi viza gospodărirea mai prii de economisire a meta­ mai raţionale de şutare şi sc
sâmînţarca legumelor, tăie­ ha. Aici lucrează cu multă — se desfăşoară o activitate chibzuită a metalului, înlătu­ lului care, alăturate celorlal­ efectuează cu mai multă gri­
rile pentru rod şi curăţirea hărnicie — după cum ni s-a permanentă si susţinută. Im ­ Pagina a Il-a rarea pierderilor şi a risipei. te. redau dimensiunile reale jă manipularea laminatelor
pomilor din livezi ete spus — cooperatoarele Ann portant este ca în fiecare u­ Dovedindu-şi de la început ale acestei preocupări. in ajustaj şi depozit, evitîn-
Intr-o convorbire cu tova­ Crişan. Ana Curuţ, Elena Cos- nitate să fie folosit din plin eficienţa, ea a fost perma­ Pentru anul în curs colec­ du-se deformările şi ameste­
răşul loan (Jheorghiu, ingi­ ma şi Elena Munteanu. timpul bun de muncă pentru nentizată şi extinsă devenind tivului de la acest agregat carea lor.
nerul $ef al C.A.P. Geoagiu. Timpul fiind prielnic s-a executarea în ritm tot mai CINCINALUL 1966-1970 0 practică tehnologică obişnui­ îi revine sarcina de a reduce Pentru utilizarea la un
am aflat că în urma contro­ desfundat, la o adîncime de intens a lucrărilor agricole tă. Deşi economiile realizate consumul de metal cu 0.75 grad cît mai înalt a metalu­
lului efectuat asupra stadiu­ BO cm, o suprafaţă de 2,5 de sezon Aceasta va contri­ nu se înregistrează la produ­ kilograme pe tona de lam i­ lui s-a adoptat tehnologia co-
lui si mersului vegetaţiei la ha din terenul care urmează bui la sporirea rodniciei pâ- cători ci la beneficiari, in nate. La nivelul producţiei jirii la strunguri a oţelurilor
culturile de toamnă, acestea a se planta în această primă­ Ascendentă pe coordonatele special la uzinele construc­ anuale aceasta va echivala cu cu secţiune rotundă destina­
se prezintă bine, iar densita­ vară cu mâr. m întului, a avuţiei obşteşti şi toare de maşini, şantierele un plus de peste 450 tone. E- te ţevilor, recuperîndu-se ast­
tea plantelor pe metru pă­ noi în cooperativă — ne im plicit a cîstigurilor perso­ socialismului de construcţii şi exploatările valuîndu-şi posibilităţile de fel o mare cantitate de me­
trat este de 500-550 fire Tot relata tovarăşul Păun Răvaş, nale ale fiecărui lucrător de miniere, lam inatorii de la care dispun, laminatorii s-au tal cu defecţiuni care. in
aici s-au îngrăşat suplimen­ preşedintele C A P Simeria pe ogoare. „650" depun toate strădanii­ angajat să economisească su­
tar cu az.otat de amoniu 120 — s-au transportat în cîmp le pentru a reduce sub greu­ plimentar încă 0,075 kilogra­ alte condiţii, lua şi el drumul
ha cu grîu. folosindu-se în 1 100 tone gunoi, din care tatea nominală fiecare metru me pe tonă ceea ce va duce pielăriilor. In scopul reduce­
acest scop 22 tone de îngră­ 662 tone pe 32 ha la grădina liniar de laminat, convinşi la cîştigarea pînă la finele rii consumului de cilindri pe
şăminte. S-au mai prim it de legume La transportul fiind că răspund unor nece­ anului a încă 4R tone de tona de produs au fost aduse
două vagoane de azotat de gunoiului cu atelajele mun­ metal. o serie de îmbunătăţiri u ti­
amoniu si acţiunea continuă, cesc cu mult spor cooperato­ sităţi şi imperative stringen­ lajului tehnologic — m ân­
întreaga suprafaţă de 400 ha rii Ion Medrea. Ton Bâdicâ, te ale economiei naţionale. — Economia de metal — i Cii diametrului de lucru a
cultivată cu grîu si o*-z va fi Alexandru Ocolisan. Ion Grî- Numai anul trecut, pe aceas­ remarca ing. Valerian M arti- acestora, perfecţionarea cu­
îngrăşată suplimentar în gorescu, Vasile Ciogolen. Insă tă cale, au fost valorificate neac, şeful secţiei — sc poate
scopul obţinerii unor produc­ ccl mai harnic — ne spunea superior peste HOO tone de realiza atît prin valorificarea tiilo r de ghidare şi inele ~
ţii sporite de cereale. De a­ preşedintele — este cel mai metăl, cifră care se va men­ superioară n materiei prime care au condus la creşterea
semenea. s-au transportat în vîrslâ cooperator şi anu­ ţine la un nivel ridicat şi în cît şi prin gospodărirea mai duratei leu dc funcţionare
1 200 tone de gunoi cu caic me Anton Oprea care are res­ acest an De asemenea, la la­ judicioasă a materialelor di­ Economisirea metalului es­
s-au îngrăşat 60 ha teren ce pectabila vîrstâ de 70 de minorul „650" se obţin pro­ recte şi auxiliare. Pentru a­ te o problemă ce stă perma­
va fi cultivat cu sfeclă de ani. El este prezent zi de zî file finite şi semifabricate cest an avem prevăzut la ci­ nent in utenlia comitetului
zahăr şi cartofi La executa­ In muncă. care asigură consumuri m i­ lindri de laminor un consum de partid şi h cadrelor de'
rea acestor lucrări — ne spu­ împreună cu Iuliu Bîrţan. nime de metal la beneficiari conducere ale secţiei, fiind
nea inginerul sef — s-nu e­ vicepreşedintele Consiliului Semifabricatele pentru bare­ cu peste 200 tone mai mic analizată periodic cu mult
videnţiat prin munca pe ca­ le catodice de la Uzinele de decît în 1970. Am revăzut simţ de răspundere şi cu
popular
re o depun cooperatorii losif conducerea orăşenesc Simeria, aluminiu Slatina au fost rea- prevederile bugetare ale fi­ preocuparea evidentă de a
cooperativei
si
Drâgoi. Ion Mcdrea, losif 1 izate din laminare la cotele nului curent, făcute cu mult
Necsa. Roman Contnn. Co- specialiştii au făcut controlul finite. înlâturîndu-se necesi­ timp în urmă şi le-am redus găsi cele nun eficiente solu­
drea Ferenţ. prerum si me­ semănăturilor de toamnă. în raport cu necesităţile re- ţii care să ducă la rezolvarea
canizatorii losif si Nicolae Starea de vegetaţie este foar­ tatea unor prelucrări ulteri­ nunţînd la o parte din pie­ ei. Ultim,* analiză a avut loc
Curuţ. te bună. iar densitatea este oare. Operaţia nu s-a înfăp­ sele de schimb, la unele sor­ la le) februarie în cadrul
dc 550-380 plante pe mp. S-au
$î la grădina cooperativei îngrăşat suplimentar cu azo­ tuit uşor. a cerut o mare do­ timente de tablă, cabluri pen­ plenare' comitetului de par­
se desfăşoară o activitate in­ tat de amoniu 44 ha cu grîu. ză de atenţie, dăruire şi ab­ tru tracţiuni, diverse cânii tid al secţiei, unde discuţii­
tensă Aici s-au aplicat în­ In livadă, care ocupă o su­ negaţie. dar laminatorii au lăţi şi tipuri de rulmenţi etc. le yu fost materializate în-
grăşăminte chimice pe o su­ prafaţă de peste 20 ha. s-au Ne-am propus să facem tri­ tr-un plan de măsuri vast şi
prafaţă de 7f) ha teren şi făcut stropiri la 3 016 pomi ţinut să-şi dovedească p ri­ mestrial prevederile neccsa concret. judicios întocmit.
s-au amenajat 240 mp de şi se fac lucrări de tăiere si ceperea şi competenţa, de­ rului pentru a evita forma­ Colectivul laminorului de 650
răsadniţe Vai za de vară în- curăţire. monstrând că produsele lor rea stocurilor supranonnuli- mm este ferm hotârîf să în-
sâmînţatâ pe 70 mp a răsărit In unitatea noastră — ne nu sînt cu nimic inferioare ve şi apariţia unor tendinţe lîmpine semicentenarul Par­
si ncs'e o sâptămină-donă vn spunea tovarăşul Mihai Hu- celor care se procurau din de risipă tidului Comunist Român co
ieţ. prcşcdinlcle C.A.P. Sî n -
începe repicatul ei. S-au în- import. Am redat un singur Dintre măsurile menite ^â
tandrei — v-o transportat rezultate superioare atît în
sâmînţat gulioarele şi se gunoi pe 0 ha — 240 tone exemplu, dar el s-ar fi pu­ asigure îndeplinirea sarcini­ producţie cit şi pe linia gos­
continuă munca pentru însâ- — teren destinai culturilor dc tut referi in aceeaşi măsură lor şi angajamentului de e­ podăririi mai bune a metalu­
mînţarea altor legume. La primăvară, precum şi 30 va­ la alte profile. cum sînt ce­ conomisire a metalului, cîle-
goane la grădina de legume lui — avuţie de preţ a eco­
lucru participă zilnic între
pentru paturile calde. La a- le pentru lanţurile transpor­ va s-au dovedit o fi de o nomiei noastre naţionale.
30-40 cooperatori, în m ajori­ eeaslâ acţiune participă coo­ toare din minerit, şenilele mare eficienţă. Ne referim,
tate femei, printre cele mai peratorii Ion Dugas. Petru tractoarelor etc. în prim ul rtnd. la valorifica- AL. SANDULESCU
harnice legumicultoare nu- Bâda, Mihai Rosta. Petru