Page 78 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 78

2                                                                                                                                                           DRUMUL  SOCIALISMULUI  •   Nr.  5016            MIERCURI  24  FEBRUARIE  1971









                    T i h T T ñ a l u í                                                                                                      ......................m s - m o








                                                                                                      CGOSt'IIÎ'.IEI.E  SKIALGMlia









                 Angajaţi  plenar  fn  opera  de  edificare  a  socialis­
               mului,  hunedorenii  înscriu  an  de  an  fn  bilanţul  rea­   MUNICIPIU!
               lizărilor  cifre  revelatoare  pentru  hărnicia  fi  pricepe­
               rea  lor,  dind  viaţă  planurilor  stabilite  de  partid.
                                                                     PETR05AN
                 Industrializarea  —   această  realitate  palpabilă  a
               zilelor  noastre  —   a  schimbat  fn  anii  cincinalului                                                                                   MSMiA
               1966-1970  înfăţişarea  focurilor.  Au  apărut  obiective
               industriale  noi.  Prezenţe  pregnante  In  municipiul
               Petroşani,  noile  unităţi  productive,  cartierele  —   a-                                                               PfTPCŞAW
               devârate  oraşe  noi  —   dau  bazinului  cuprins  Inhe
               Paring  şl  Retezat  atributele  modernului  consemnat                                                                                 s u m m
                                                                                                                               *hiKoa$an
               fa  cotele  tnalte  ale  socialismului.  D e  fa  producţia                                                     'oetLusm
               de  cărbune  sau  energie  electrică  la  producţia  glo ­                                                       VULCAN  i              Lm m
               bală  Industrială,  de  fa  salariul  mediu  fa  volumul
               desfacerilor  de  mărfuri  sau  fa  obiectivele  sociaf-                                                                   fm w
               culturale,  pentru  Vafea  Jiului  —   ca  pentru  întreaga
                                                                                                                              LUPE NI
               ţară  —   anii  cincinalului  au  însemnat  superlative
               fără  precedent  In  Istoria  acestor  locuri.
                 Ascendenţele  consemnate  (n  anii  cincinalului  fn
               toate  domeniile  vieţii,  expresie  a  hotârlrii  cu  care
                                                                                                      mpu im
               oamenii  muncii  din  Valea  Jiului  traduc  planurile  fn
               fapte,  se  înscriu  fn  efortul  general  al  ţârii   spre
                bunăstare  şl  progres  social,  pentru  făurirea  unei
               economii  moderne,  puternice,  a  vieţii  prospere  pen­
               tru  făurarii  bunurilor  materiale.





             PRODUCŢIA  GLOBALĂ  INDUSTRIALĂ                                                                                                   INVESTIŢII  DIN  FONDU­

                                                                                                            OBIECTIVE                      i
                                                                                                                                                  RILE  CENTRALIZATE
                                                                                                  !  INDUSTRIALE  NOI  |
                                                                                                  j   ---------------------------------------------------------------------------------•   j  ALE  STATULUI
                                                                                                  | B  Mina  Paroşeni                      |

                                                                                                  j  B  Mina  Bărbăteni                    j

                                                                                                    BS  Preparaţia cărbune- j


                                                                                                         lui  Coroeşti                     |
                                                                                                                                           !
                                                                                                  i  B  Fabrica  de brichete  !                            miliarde  lei
                                                                                                                                               echivalînd  cu  o  pătrime
                                                                                                         Coroeşti                          !
                                                                                                                                             I  din totalul investiţiilor des.                   Instalaţii  de  extracţie  cu  schip  de  mare  capacitate  scot
                                                                                                    li  Fabrica  de  stîlpi hi- j            :                             f                  la  ziua4'  rodul  cimpurifor  bogate  din  adincuri.
                                                                                                                                             i  tinate  judeţului,  din  care:
                                                                                                         draulici  Vulcan                  !
                                                                                                                                           I | HO  83  la  sută s-a  utilizat                       MIŞCAREA  DE  INO VAŢII
                                                                                                                                                                                                                                         _I  _
                                                                                                                                                                                                        *  __________ ___________ ________ __
                                                                                                    ■  Instalaţii  de  extrac-  j
                                                                                                                                             I  în  industrie                                     In  unităţile  Centralei  cărbunelui
                                                                                                        fie  cu  schip  la  mi­              |  M  17  la  sută  s-a  utilizat                    Petroşani  s-au  înregistrat:
          cu  un  ritm  mediu  anual  de  5.36  la  sută                                                                                                                                          —  1  711  inovaţii

                                                                                                        nele  Lonea,  Petrila,  j            I  pentru  dezvoltarea  bazei
                                                                                                                                                                                                  —  1 079  aplicate  în  producţie
                        DIN  SFORUL PRODUCŢIEI  GLOBALE  INDUSTRIALE                                    Dîija  şi  Aninoasa  JI  materiale  social-culturale                                      —  13854000  lei  economii  post

                                                         S-A  REALIZAT  PE  SEAMA                                                            ;  a  municipiului                                       calcul ite.


                                                                                                                                                                                                                              ®  Unităţile  comer­
                                                                                                                                                                                                                           ciale  din  Valea  Jiu­
                                                                                                       ¡¡¡umărul salariaţilor ocupaţi in                                                                                   lui  au  desfăcut  măr
                                                                                                                                                                                                                                                 de
                                                                                                                                                                                                                                      valoare
                                                                                                                                                                                                                           furi  în
                                                                                                                                                                                                                           3 610 000 000  Ici,  cu
                                                                                                                   industrie a  sporit cu                                                                                  21,82°/o  mai  mult  dc-
                                                                                                                                                                                                                           cît  în  anul  1965.
                      MINERII  VĂII  jlULUl  AU  REALIZAT:
                                                                                                                                                                                                                              ®  In  anii  cincina-
           m  CĂRBUNE  BRUT  EXTRAS:                                                                                                                                                                                       lului  au  fost  cumpă­
                                                                                                                    C R E Ş T E R E A                                       SALARIUL  M E D IU                             rate  15  171  televizoa­
                1 9 6 5 - 5  836 000  tone,  1 9 7 0 - 8  009 000  tone,                                                                                                                                                   re.
                                                                                                       PRODUCTIVITĂŢII                                            a  crescut  de  la  1493  în  1965,  la
                înregistrîndu-se  o  creştere  de  37,2  la  suta.                                                                                                                                                            ®  La  100  de  locui-
                                                                                                                                                                    1956  lei  în        1970,  reprezentînd               tori,  în  Valea  Jiului
           m  SPORUL  DE  PRO DUCŢIE  S-A  R E A LIZA T  PRIN                                       1965—100  Ia  sută
                                                                                                                                                                                                                           revin  :
                                                                                                    1970-136,2  Ia  sută                                                         20,17  la  sută.                          —  12,2  aparate  de
                creşterea  capacităţilor  de  producţie  de  la                                                                                                                        ■ ■                 —         —J
                                                                                                    gg  Pe  salariat  revine  o  produc­                                                                                      radio  (peste  n  >
                5.7  milioane  tone  în  1965  la                                                                                                                                                                             dia  pe  ţară),

                7.8 t  milioane  tone  în  1970                                                     tivitate  valorică  de  79 841  lei                            iN  MUNICIPIUL  PETROŞANI                               —  10,4     televizoare
                                                                                                                                                                                                                              (faţă  de  7,6  media
                                                                                                                                                                        S-AU  CONSTRUIT  DIN                                  pe  judeţ  şi  6,4  me­
                                                                                                                                        ENERGIE          !                                                                    dia  pe  ţară).

                                                                                                                                                                        FONDURILE  STATULUI
                                                                                                                                 !  ELECTRICA                                                                                 •   In  19G5  reve­
                                                                                                                                                                                                                           neau     255     librete
                                                                                                                                      In  municipiu                ®  5  grupuri  sociale  în  unităţile
                                                                                                                                                                                                                           C.E.C.  la   1  000  de
                                                                                                                                       se  produc:                       miniere                                           locuitori.   In    1970

                                                                                                                                                                                                                           numărul  lor  a  cres­
                                                                                                                                                       X >
                                                                                                                                                        i               4  şcoli  de  cultură  generală
                                                                                                                                                        /                                                                  cut  la  350  dc  librete
                                                                                                                                                                   «r  4  cămine  pentru  nefamilişfi                      C.E.C.  la  1  000   de
                                                                                                                                                                                                                           locuitori.
                                                                                                                                                       U.   !
                                                                                                                                                       2           ®  3  complexe  comerciale                              — Soldul     mediu     a
                                                                                                                                                       <
                                                                                                                                                       C                                                                      crescut  în  aceeaşi
                                                                                                                                                                   •   7205  apartamente,  din  care:
                                                                                                                                                        i                                                                     perioadă     de    la
                                                                                                                                                                           —  1 824  la  Petroşani                            2 500  Iei  pe  libret
                                                                                                                                                           i
                                                                                                                                                                           —  1687  la  Petrila                               Ia  4 400  lei  pe  li­
                                                                                                                                 |  de  2,18  ori  mai  j                                                                     bret.
                                                                                                                                                                           —  2  110  la  Vulcan
                                                                                                                                i  mult  decît toate  !                                                                    — Tot  al  treilea  locu­
                                                                                                                                                                           —  1336  la  Lupeni
                                                                                                                                    termocentralele         j                                                                 itor  al  municipiu­
                  în  onîi  cincinalului  Vulcanul  -   această  creaţie  o  socialismului  -   întruneşte  exigenţele  confortului  şi  arhitecturii  mo­                 —  248  la  Uncanî                                 lui  este  posesor  de
               derne.                                                                                                               ţării  anului  1938.  |
                                                                                                                                                                                                                              libret  de  economii.
          a                                                     o o o o  o                         ©  •  o                                                   ®  8 e 6 S H  H  6 t o o «  • o o o o o e G O o o e a o o o o o o s o e e o ş o s e o o c o o o ş
   73   74   75   76   77   78   79   80   81   82   83