Page 79 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 79
3
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5016 © MIERCURI 24 FEBRUARIE 1971
BQ
gram muzical da dim ineaţă) 6,10 20.00 Cincinalul în cifre şl 1-
E FRUNTAŞE H ÎNTRECEREA PATRIOTICA Chrlstlan F erras; 8,53 Anii Unerl maglnl. Satisfacerea tot
Tot înainte ; 8.23 Mari Interpreţi :
plini de floare — ctntece ; 9,10
cerinţelor
mal largă a
Cura de lim ba g erm an ă; 9,30 Or
de consum ale
p o p u
chestra d e muzică populară „ F la
laţiei:
căra P rah o v ei“ din ploieşti; 10.00 20,20 T elc-clncm ateca : Filmul
P ream bul. Interm ezzo m arş : artistic „Circul* — o
PROGRAMUL I : 6,00 De la 6.00 Sultă din baletul „Pncullclul* j e 10,00-11,30 Emlslune-lecţte p en producţie a studiourilor
la 9,30; 9,30 Viata cărţilor (relua Zeno Vancea; 10,35 Muzică u şo a tru lucrătorii din ag ri sovietice;
ANINOASA arbuşt4 ornamentali ş.a. Prin care şl In acest an să ocupe Intre acestea ee pot aminti i re); 10,OS Muzică populară <31 n ră; 11,00 Din muzica popoarelor; cultură. L ucrări de îm 21,50 P oşta Tv. de Ion Bu-
producţiei
b u n ătăţire
a
contribuţia In muncă şl în un loc fruntaş în întrecerea construirea a 7,4 km de dru Moldova: 10,30 Vreau să ştiu (e- 11,20 Solişti şl fp rm aţu de m u pe pajiştii* n aturalei ch eru ;
bani s-au construit 200 mp patriotică, cetăţenii şi-au luat muri în valoare de 292 000 m lslune ele ştllntâ 61 tehnică zică uşo ară; 11,33 Ştiinţa la zl ; 22,OS E m isiune do ştiinţă,
p en tru şcolari): 11,05 Muzică u-
In anul trecut cetăţenii din trotuare şl s-au Început lu noi angajamente. Astfel, în lei, 1 000 mp trotuare în va eoară de Sile Dlnlcu: 11,15 T ri 12.03 A vanprem ieră co tid ian ă; 12.13 16,00 „E x -T erra 1 l m — eml- flom ănla la ora ato m u
Voci celebre : Mari o Lanza; 12,30
da co n
slune-coneura
Aninoasa au ridicat, prin crările de construcţie a că acest an se vor executa prin loare de 15 000 leî, repararea b una radio. Investiţii — eficien Din operetele com pozitorilor strucţii tehnice pen tru lui. Participă prof. Ion
Urau, preşedintele C om i
munca pe care au depus-o. m inului cultural din Iscroni. muncă patriotică lucrări pen şi întreţinerea a 18 km de ţă. Vorbeşte Mlrcea Georgescu. n o ş t r i : 13,00 Concert de prînz : pionieri şl şcolari; tetului de Stat pentru
vicepreşedinte
al
C.S.P.: 11,33
comuna lor în rîndul celor La aceste lucrări s^a econo tru gospodărirea şî înfrum u drum uri în valoare de 180 000 Ctntece: l i ,50 Cotele apelor D u 14.00 La microfon Sonla Vlal- 18.30 C adran Internaţional; Energia N ucleară;
co v ld şl Ion D uca; 14.30 Cartea
fruntaşe pe judeţ în întrece m isit 6uma de 15 000 lei. In seţarea comunei în valoare lei. îndiguiri pe o lungime de nării; 12,00 Cfntă Violeta VUias; Ştiinţifică f 14,10 Cvartetul de 19,10 T rag erea p ro noexpresi 22.30 Bucuriile muzicii : ftla-
19,20 1.001 de aerl — em isiune
r e a patriotică. Ei b-o u dove obţinerea acestor realizări de de 812 000 lei. S-a prevăzut, 3 km în valoare de 108 000 12.10 Recital de operă MUiacla coarde opus 10 de Ionel Perlea; p en tru cel m ici; rlo del Monaco ;
dit tot n§îi de harnici şi p ri seamă şi-au adus contribuţia printre altele, să se execute lei şl altele. Botez $1 Ioan Hvorov; 12,30 In- 15.01 Din melodJlle Iul Marlua 19.30 T elejurnalul de seară) 22.30 T elejurnalul de noapte;
23.00 Închidere« emisiunii.
tllnlre cu
şl
Mlh&lli 15,20 Rapsozi al ctntecu-
melodia
populară
cepuţi în treburile gospodă toţi cetăţenii comunei, pre lucrări de întreţinere şi re Lucrările executate prin Interpretul preferat; 13.nn Radio lul popular ; 13.30 Radloşcoaiă ;
reşti, precum sînt şi la locu cum şl deputaţii Pavel Popa, paraţii pe 15 000 mp străzi munca patriotică a cetăţeni ju rn a l; 13,10 A vanprem ieră coti 18,00 R adiojurnal; 16.15 Clntă
rile de muncă din întreprin María Barna. Francisc Fo şl trotuare, precum şl pe 8 lor reprezintă valoric suma d ian ă; 13,22 Rebus m elodii; 14.00 Jean P ăunescu ; 16,30 Noi în regis
trări de
muzică rom ănească :
derile în care lucrează. ghel, Aurelia Mlhele, loan km de drumuri. Se vor plan de 751 600 lei, faţă de 704 992 Compozitorul sâptâm tntl : Jean 28,50 P 0 tem e m edicalei 17,00
Partlcipînd cu toţii la ac Tudoroiu, Aurel Crlatea, Flo- ta 2 000 bucăţi pomi şl ar lei d t prevedea angajamen Slbellua. Povestirea sim fonică Cîntece p opulare; 17,30 Selecţiunl tural*)! Un cuib da nobili
LONEA F a
(„M uncitoresc“) ;
ţiunile iniţiate de consiliul rlca Cosma, Alexandru A r- buşti ornamentali, se vor a tul luat în întrecerea patrio «.Lebăda din Tuoneln* şl Concer din opereta „Clnteo gltan* de milia noastră trăsnită („Mi
17,43 Miniaturi
M aurlce Yvaln;
tul pentru vioară şi orchestră i
popular pentru gospodărirea vat, Gheorghe Feler, Ih im itru menaja 0,5 ha zone verzi, o tică Datorită acestor fru 14,40 Solişti şl form aţii artistice orchestrale; 10.00 P ublicitate r a n erul"); PAROŞENI : Dragos
şi înfrumuseţarea comunei, Her, Ladlslau Costinaş, loan bază sportivă la şcoala din moase rezultate comuna Sîn- da «m aiori; 13,03 100 de legende dio; 10.20 Muzica rom ânească — CINEM A tea lut Serafim Frolov („E-
au dat viaţă angajamentelor Mlclăuş, loan Burleg-Băloi, Iscroni etc. tâmărla-Orîea s-a clasat pe rom âneşti; 15,30 Piese vocale şl convergenţe In veac. Em isiune de nergla*); PETltlLA : Magazi
10,33 P artidului,
Ada B ru m aru ;
luate în întrecerea patrioti Ludovic Bolaş şl alţii. Cetăţenii comunei A ni locul III In întrecere şl i s-a o rchestrale din m uzica de es Jnlmo şl versul. Vasilc Nlcolescu : nul do pe S trada Mare
(„Muncitoresc*); VULCAN : VA
că. executînd Importante lu îndeplinirea şl depăşirea noasa — se spune în anga atribuit un premiu In valoa- tra d ă ; 16.00 R adiojurnal; 16.15 .,Partidului" 19.05 Clntecul e p re DEVA i Soarele alb al p u s place Brahm a 7 („M uncito
crări cu caracter edllltar-gos- indicatorilor economici, a jamentul consiliului popular de 35 000 lei. Prelucrflrl corale; 1C.30 Ctntece tutindeni: 19,30 M eridiane lirice : tiului („P atria“); Şoimii („A r resc“) ; URICANI : Medicul de
Rnfoel Albertl; 19,30 N oapte b u
podâresc. In anul trecut, ne sarcinilor din domeniul edi- — îşi vor spori eforturile pen Pentru acest an — mergînd de Vaslle Veselovakl; 16.50 P u b li nă. copil; 20,00 Clntece de leagăn; t a “); SIMER1A : S entinţa la asigurări („7 Noiembrie");
Baladă pentru
OARDATENI :
HUNEDOARA :
(„M ureşul“)!
spuneau tovarăşii Teofil lltar-gospodăresc şl social- tru realizarea sarcinilor eco pe linia bunelor trad iţii sta citate radio; 17,00 A ntena tin e 20,15 T eatru radiofonic; 21,03 Căpitanul Florlan („Sl- M ărtuca („6 August“); ORAŞ-
Blag, prim arul comunei. şi cultural au contribuit la nomice şl soclal-culturale, tornicite aici — cetăţenii retului: 17,30 Concert de muzică Muzică uşo ară; 21,33 Lucrări In derurglatul*); Atenţie, b ro as TIE : F runza d e vl(A („ P a
sim
stru m en tale; 22,00 Pagini
(„Fla
tria“);
Asul de pică
că
Gheorghe Petrllennu, secre creşterea nivelului de viaţă pentru a întîmplna semicen şi-au propus să execute lu pop u lară; 18,00 Orele serii; 20,00 fonice; 22,30 C om andantul de rul*)) ţestoasă („Constructo c ă ra “); OEOAGIU-b AI : Dan-
CAl a N : Iubiri tăcu
tarul consiliului popular, materială şl spirituală a lo tenarul partidului cu noi suc crări edilltar-gospodăreşti şi T ableta de seară: 20,05 Zece m e pionieri; 22,13 Aspecte de la fes- ta <„ll Iunie*) ; TEL1UC : O slnd Slrtakl; HAŢEG : A ven
s-au executat prin munca pa cuitorilor din Aninoasa. Da cese în întrecerea patriotică de înfrumuseţare In valoare lodii preferate; 2 0 ,4 0 Interpreţi dvatul de Jazz _ M ontreux 1970; chestiune de o n o are („M ine turile Iul Ju « n („P opular“))
Ultimul
mohican
BRAD :
triotică a cetăţenilor lucrări torită acestor rezultate co de 735 500 lei şl anume: 23.03 In terferenţe m uzicale; 24,00 rul*)) GHELAR i Această fe („ ste a u a roşie*); GURABAR-
în valoare de 827 000 lei, faţă muna Aninoasa s-a clasat pe de gospodărire şl înfrumuse construirea a 1 400 mp tro îndrăgii! al ctnteculul p o p ular : Sulta din baletul «.Corroboree* mele („M inerul*); PET RO ZA : Explozie In m unţi („Mi
ŞANI 1 Kţng Kong evadează
Maria L âtâreţu ; 20,53 Silinţa la
de 702 000 lei cît prevedea looul II în întrecerea patrio ţare a comunei. tuare. în satele Bârâştl, Bu zi; 21,00 Bijuterii m uzicale ; 21,23 de Jo h n Antlll; 0.23-1,00 Recita („7 Noiembrie*'); LUPENI : n erul"); ÎL)A : Căsătorie In
angajamentul nostru. Printre tică. fiind declarată fruntaşă cium, Sînpetru şl Sîntâmă- P.CR.-S0, C onsem nări de Eugen lul baritonului K unlkazu Ohaahl. B.D. Intră 1n acţluno („Cul stil grea („Lum ina").
cele mal importante lucrări pe Judeţ şl atribuindu-i-se s in t Am Ar ia - rla-Orlea, construcţia ş! în Florescu; 21,30 Revjata şlagăre
— spuneau dînşt! — putem un premiu în valoare de ORLEA • treţinerea de drumuri, ter lor ; 22,00 R ad io ju rn al; 22,30 Con
aminti : repararea şl întreţi 50 000 Jel, minarea staţiei de autobuze cert do muzică u şo a ră; 22,53 Mo
nerea a 15 000 mp străzi şl din Sîntămârla-OrJea, planta m ent poetic. M aram u reş; 23,00
noc Necm/întătoarek
trotuare, a 8,5 km de dru Anim aţi de dorinţa de a In această comună s-au e rea de pomi, întreţinerea zo
face din comuna lor o uni Concert de muzică uşoară (con ş starea timpului
muri. îndiguiri pe 450 ml, a- tate adm inistrativ-teritorialâ xecutat în anul trecut impor nelor verzi etc. Din contri tinuare) ; 0,03-0.00 Estrad.i
mennjarea a 1 ha zonă ver tot mai prosperă şi mal bine tante lucrări edllltar-gospo- buţia voluntară în bani — turna.
de. plantarea de arbori şl gospodărită, mal frumoasă. dâreştî şl de înfrumuseţare. 240 179 lei, din care 165 529 PROGRAMUL O t C,00-0,10 Pro-
lei reprezintă sold din anii Foarte multe vieţuitoare, mai ridicat pe cara să se a mos şi, dimpotrivă, se sirin
anteriori — se va îm prejm ui cunoscute la noi, se manifes şeze In coteţ, şopron sau ge ghem dacă va fi frig
şcoala din Sîntâmâria-Orlea tă uneori într-un mod deo chiar In aer liber. Cînd găi Vrăbiuţele, ca şl găinile, se
Vă răspundem la întrebare cu gard din prefabricate din In afentia sebit, în funcţie de starea semn că aceasta va fi de tăvălesc în praf prevestind
nile nu fug din ploaie e
beton, se va termina
con
f
tim pului în orele sau zilele
strucţia căminelor culturale următoare. lungă durată. ploaie, iar atunci cînd aceas
umflă
ta s-a apropiat, îşi
din satele Bucium şi Balo- conducători înainta de ploaie, vacile în Peştii sar din apă şi prind penele. După o perioadă mal
Ştefan Moraru, din Dobra. cfl. De la data cind b-b pen tă perioadă se ia în calcul m lr, a podului din beton pe tind botul sus şl înghit aerul musculiţe din aer înainte d< îndelungată de nori şi ploa
Documentul pe care îl căutaţi sionat (1 febniarie 1967) dum la stabilirea pensiei de inva ste rîul Sibişel în satul Să- lor auto cu lăcomie, iar producţia de venirea ploii şl, în acest ie, ciripitul vesel al vrăbii
îl găsiţi la arhiva Consiliului nealui a prestat şi In con liditate. ce!. anexele gospodăreşti la lapte scade uşor. timp, na se apropie de mo lor ne poate da speranţe că
popular al Judeţului Hune tinuare activitate In muncă. Nu, perioadele lucrate In şcoala din Sînpetru ş.a. Inspectoratul judeţean Pisica bea o cantitate de meală. Dacă Intr-o zi senină timpul se va îndrepta.
doara. A r vrea să ştie dacă poate a- grupa întîi v dau dreptul ce Cetăţenii comunei Sîntă- de mllific Hunedoara or apă m ult mal mare înainte peştele încetează brusc să CiocSrliile oe timp frumos
Anica Bocoş — Teîiuc. Re dâuga coi 3 ani la recalcula lor care lucrează să 11 se re măria-Orlea sînt cunoscuţi ca ganizează, in perioada de ploaie, decît In zilele o- mal vină la undiţă, este umblă pe arătură, însă îna
dacţia a luat legătura cu ar rea pensiei. Da, puteţi. Facem ducă vîrsta de pensionare cu oameni inimoşi, harnici şl 24-27 februarie 1971, ac blşnuite, Iar dacă nu o are 1« semn sigur că tim pul se intea furtunii stau nemişcate
hivarul şef de la Consiliul această afirmaţie In baza legii 6 luni pentru fiecare an lu pricepuţi gospodari ai trebu ţiuni pentru urmărirea tndemînâ, caută fără astîm- schimbă, că va fi tim p urît şi se umflă în pene.
popular al Judeţului Hune nr. 27/1966, republicată In a crat fn această grupă ca con rilo r obşteşti. întotdeauna modului in care sini pâr, pînâ găseşte să-şi satis multe zile fn şl*?.
s-au ţinut de cuvînt şi au în
doara. Urmează ca, într-una nul 1969 unde la art. 51 se diţia Insă ca salariatul în făptuit planurile pe care le-au respectate regulile de facă setea. „Păzitorul curţii* se în tin Rîndunelele zboară Jos, a
din zile cînd dumneavoastră spune i „Pensionarul care cauză să dovedească o vechi făurit împreună cu deputaţii circulaţie. La apropierea ploii, găini de şi doarme ca labele răs proape dc pâmînt, înainte do
aveţi timp, să vă prezentaţi la râmlne sau se reîncadrează me în muncă de cel puţin 25 şi consiliul popular. Şi în Se recomandă condu le caută să-şl găsească un loc firate dacă va fi tim p fru- ploaie.
dumnealui pentru a prim i a* în muncă după pensionare de ani. Pensia pentru lim ită acest an de început de nou cătorilor auto respecla-
jutorul solicitat. are dreptul să 1 se recalculeze de vîrstâ se calculează după cincinal ei sînt hotâriţi să e rea întocmai a regulilor
pensia, luîndu-se în conside prevederile menţionate la art,
Petru Jurca — Brânişca. 41, am intit mai sus. xecute tonte lucrările, edill- de circulaţie.
Actele solicitate )e puteţi rare şi tim pul muncit după tar-gospodâreşti stabilite în
procura de la filiala Arhive stabilirea iniţială a pensiei, N. PANAITESCU planul consiliului popular. Ascensiuni şi persecujii
I după cum urmează : a) pen
lor stalului, cu sediul in
municipiul Deva. Vă sfătuim sionarului de invaliditate i se
să luaţi legătura cu dumnea poate recalcula pensia atunci Dintre toate animalele do şurată de apologeţii creştinis mai m ult ca animal de agre
lor. cînd solicită adăugarea unor mestice, pisica a avut parte mului, pisica este decretată ment, In acest scop fiind din
IMiiiai Doşa, din Hunedoara, perioade de vechime de cel de cea mai agitată soartă, slujnica diavolului. folosită ce în ce mai solicitată. In o
ne roagă sâ-i răspundem la puţin un an...“. „Pensionarul cunoscînd atît „ascensiuni“ pentru vrăjitorii şi farmece. noarea ei se înfiinţează clu
5 întrebări. La prima între prevăzut la alineatul 1 — se demne de invidiat, cît şl A lă tail de porc, acest animal buri, societăţi de protecţie.
bare răspunsul este nu. A menţionează la acelaşi a rti „persecuţii" cumplite. a suferit cele mal multe Jude In 1871 se deschide Ia Lon
doua întrebare a cititorului col — poate cere recalcula Im blînzitâ şl domesticită de cări, condamnări şl arderi pe dra prima expoziţie de pisici,
nostru este formulată astfel i rea pensiei, folosind ca bază vechii egipteni, în scurtă vre rug. fiind prezentate peste 350 de
„Dacă sînt pensionat pe cale de calcul, potrivit prevederi me pisica ajunge divinitate, In tim pul Inchiziţiei, pisi exemplare de rase şi vîrste
de boală, încadrat în gradul lor art. 41 — (se referă la fiind considerată ca întruchi ca a continuat să fie consi diferite. După expoziţie a lu
III de invaliditate (cu drept media salariilor tarifare lu parea zeiţei Bast, aeordîn- derată unealtă a diavolului, at fiinţă clubul „Prietenii pi
de muncă) şi mă îmbolnă nare din 5 ani lucraţi con du-i-se toate „onorurile" în corp fără suflet, necredincioa sicii", prim ul de acest fel în
vesc, cum mi se calculează secutiv, la alegerea angaja timpul vieţii, iar după moar să, linguşitoare şi ascunsă. lume.
concediu) medical ?". tului, din ultim ii 10 ani pre te fiind mumificată şi îngro De aici, toate credinţele şi su Multe dintre pisici s-au
Răspuns t pe perioada inca mergători încetării activităţii pată în cim itire speciale. perstiţiile ţesute pe seama pi bucurat de celebritate prin
pacităţii temporare de muncă, salariate) — fie salariul avut In viată fiind, artiştii se sicii, dintre care destul de faptul că au fost purtate In
în vedere la stabilirea Iniţia întreceau s-o imortalizeze în multe se păstrează pînâ as braţe de stâpîne celebre. A l
pensionarii încadraţi în
gradul III de invaliditate, care lă a pensiei, fie salariile rea opere de artă valoroase (de tăzi. De abia către sfîrşitul se tele însă şi-au' căpătat singu
prestează activitate, vor p ri lizate în perioada lucrată pildă, pictura găsită Intr-un colului al XVI-lea, pisica re re faima, datorită calităţilor
mi un ajutor dc boală luîn- după pensionare. Numai dacă mormînt din Bem — Hassan. intră în drepturile sale de a lor, aşa cum este astăzi pi
du-se în calcul salariul ta ri a lucrat In această perioadă pictură care înfăţişează o pi nimal preţios, delicat şi răs sica Iui W. Honey din Lon
far dc încadrare corespunză cel puţin 3 ani. sică „sfînt A" ce şade pe o făţat. dra, care şi-A făcut stăpînul
tor funcţiei prestate, plus co A patra întrebare se referă floare de lotus). Odată cu descoperirile geo milionar. Fiind o pisică de
ta parte din pensia cuvenită ia faptul că dumnealui are Apariţia creştinismului fa grafice, în Europa îşi fac a rasă şi avînd un aspect plă
pe perioada angajării. A tre prestaţi In grupa întîi de ce ca pisica să devină un a pariţia rase noi de pisici, a cut, a fost folosită în foarte
ia întrebare a cititorului se muncă 16 ani şi 3 luni. Ar nimal dispreţuit. duse din Extremul Orient. In multe reclame comerciale, fo
referă la vechimea în mun- vrea să cunoască dacă aceas- In lupta cu vechile credin multe ţări din apusul Euro tografiată în braţele unor ar
ţe în animale şl Idoli, desfă pei, pisica este folosită tot tişti de seamă.
sub su m u i smm/L. RUGBI tată cu „Cupa de iarnă", alâ- *
lua parte şi la competiţia do
turi de şapte form aţii bucu
reştene. Apoi, îşi vor conti
nua antrenamentele Ia „ se
diu", urmărindu-se atingerea
Analizele, In nivelul co Nicolae Barba — box, Gh. le republicane. Aceasta DORINŢA DE „M A I SUS" unui nivel maxim de pregă
m isiilor judeţene pe ra Bâleanu şi I. Ciofîcâ — a- pentru că „pepinierele“ pro Universitatea Craiova LA ŞTIINŢA PETROŞANI tire pînâ la 7 martie, cînd ’
muri, ale activităţii competi- tJetism, T. Silaghl — bas prii sînt sărace şi cantita vor susţine la Petroşani res
ţionalc, rezultatelor şi per chet), Iar alţii (Mihai Gheor- tiv şi calitativ. La o altă De mai m ulţi ani de zile, tanţa din tur, cu Politehnica
spectivelor au scos în evi ghionl, E. Waidinger, A. Ze- grupă de discipline — box Jiul Petroşani 0-0 echipa de rugbi Ştiinţa Pe Iaşi. Peste numai o sâptâmi-
dentă realitatea că, în cîte- lînschi şi Vasile Pop — box. şi lupte —, atît la individu troşani pendulează în prima nă (în 14 martie, o dată cu
va spoituri, judeţul nostru I. Ciolna — atletism) sînt al cît şi pe echipe, hunedo- jumătate a clasamentului di divizia A de fotbal) va fi re- i
nu depăşeşte lim ita medie, animaţi de cele mai bune renii dovedesc o slabă pre Contînd pentru manifestă parte se poate remarca apor viziei A, fiind cotată ca u luat şi campionatul diviziei \
nu se încadrează în ierar intenţii. (Datorită neînscrî- gătire tehnică nu datorită rile sportive închinate săr tul lui Stan, Naidin şi Ton na dintre form aţiile cele mni A de rugbi. r
hia naţională decît la treap erii unei echipe de lupte în antrenorului şi metodicii de bătoririi semicentenarului ca (Jiul) şi al trio-u)tii cra- bune din provincie, alături de Intr-o discuţie cu Teodor
ta ei de jos. Dintre aceste prima divizie, Constructorul antrenament, cît lipsei de partidului, meciul dintre ce iovean Niţâ — Oblemenco — cele trei „m ari'’ bucureştene: Rădulescu. acesta ne-a spus ,
discipline, atletismul, bas Hunedoara, ocupanta locu confruntări amicale, de me le două form aţii a atras pe Ţa răi ungă. Steaua, G riviţa roşie şi Di- că băieţii sînt liotârîţi să
chetul, boxul, luptele, şahul, lui trei în turneul de cali ciuri în ring sau pe saltea. stadionul din Tg. Jiu un nu în repriza secundă, echipie nnmo. In turul campionatului realizeze moi mult decît în
popicele au cele mai slabe ficare, a fost promovată în Degeaba Mihai Gheorghio- meros public. Pui Uda n con rii Jiului au pus stâpînire actual, Ştiinţa Petroşani a o- tur. Echipa este bine sudată,
cote valorice, fiind cuprin divizia A, ceea ce nu in fir ni, de pildă, îşi extenuează stituit şi un bun prilej, oferit pe mijlocul terenului prin eupat locul V, avînd un joc toţi jucătorii depun interes în
se în mrejele nefaste ale a mă aprecierea că luptele şi tinerii elevi în d-ale boxu antrenorilor, de verificare a pase scurte şi precise, bine mni puţin disputat (cu Po pregătire, dar îi îngrijorea
nonimatului. De altfel, per celelalte discipline am inti lui in sală, fără spectatori, stadiului de pregătire a ju litehnica Iaşi, la Petroşani). ză soarta terenului „pro
formanta de răsunet, noto te bat pasul cam pe loc). pentru că aceştia cînd apar cătorilor. Tocmai de aceea orientate spre poarta adver Ea a pierdut de puţin locul priu" pe care vor juca. De
rietatea sportivă a judeţu Dar, aşa după cum rea pe ring pierd puncte dato antrenorii I. Bălănescu şi Şt. să. Prin Cotormani, Libardî III. ratînd două posibile ega- m ulţi ani această valoroasă
lui se resimle doar prin cî- list au evidenţiat respecti rită tracului. In parte aceas Coidum au efectuat nume şi Naidin. ei au avut cîteva lurj — cu G riviţa roşie, la formaţie din prim ul eşalon
teva discipline, între care vele analize, slaba prezenţă tă problemă pare a începe roase schimbări pe parcursul reuşite acţiuni de atac ne Petroşani, şi cu Agronomia a) rugbiuluî românesc evolu
modelismul ocupă primul a acestor discipline in pei să fie înţeleasă de către o- în tîln in i. Cele două echipe au Cluj în deplasare. ează ţn anonimat, la Lonea,
loc. Realităţi care dăinuie sajul sportiv naţional este sociaţiile respective, treeîn- fructificate însă datorită in Această uşoară supărare î-a pe un teren defectuos. Cu to
în contextul existentei în determinată, în principal, du-se la organizarea mai jucat în următoarele compo tervenţiilor de ultim moment ambiţionat şi mai m ult pe ţii doresc o înţelegere cu
Judeţ a unei puternice ba de o insuficientă preocupa m ultor în tîln iri de ve rifi nenţe ; Jiul — Stan (Merin- ale portarului. rugbiştîî Ştiinţei şi pe price C.S. Jiul Petroşani pentru
ze de masă a sportului, li re pentru promovarea şl care. In box şi lupte, lega can) — Popescu (Caramalis), putul şi exigentul lor antre împrumutarea terenului cel
nei adecvate baze materia formarea elementelor tine rea meciurilor de verificare Dodu, Stokcr, Ton ca, Urmeş MANOLE BALOl puţin pentru susţinerea par
le şi corespunzătoare forme re, de perspectivă Basche este necesară deoarece la nor, maestrul sportului Teo tidelor oficiale. Problema se
organizatorice, unei repre tul nu are asigurată o bază nivelul mediu şi judeţean (Cotormani), Sandu, Uilecan, * • dor Rădulescu. Cu gîndul la
zentări onorabile în d ivizii de masă a sportului de n-au existat competiţii cu Cotormani (I. Constantin), L i- rezultate şi mai bune în re află în discuţie.
le naţionale şi loturile re performanţă La fel hand rente I bardi, Naidin ; Universitatea Cealaltă „găinii ură" a J i tur, eî au început în forţă In luna aprilie, rugbiştiî
publicane. Atunci, cine şi balul. Nivelul calitativ re Analizele de care vor — Oprea (PÎIcâ) — Niculcs- ului o susţinut, la Hunedoa pregătirile. Intre 1-15 februa vor efectua un turneu în
ce împiedică afirmarea, dus a) campionatului Jude beam au căutat soluţii de Franţa, urmînd ca la vară,
creşterea valorică a rezul ţean nu permite saltul unei remediere. Au şj găsit Va . cu, Velea, Deselnicu (lvnn), ra. sub conducerea antreno rie le-au redus intensitatea,
tatelor în aceste sporturi ? echipe capabile să înfrun trebui donr ca cei în sarci- I Lepădaţii. Sl.rîmbeanu (Ivan, rului secund V. THmaciu, un acordînd maximă importanţă o formaţie franceză să evo
Pentru că. de elementul li te un baraj de promovare. na cărora cade aplicarea Boşoteanu). M arlinovici. Bă „triunghiular" în compania sesiunii de examene, urmînd lueze la Petroşani. Antreno
man nu se duce lipsă Mai După plecarea (un alt rău lor să treacă operativ la lu lan, Niţâ (Ncagu, Niţâ). O- form aţiilor Corvmul Hune să le continue la o tensiu rul Teodor Rădulescu ne-a
ales acolo unde e vorba de al sportului hunedorean cru. cu toată dăruirea. în blemenco. Ţarălungâ. comunicat şi Iotul pe carc-l
sporturi specific bărbăteşti dc performanţă) luptătorilor slujba creşterii valorice a doara şi Mureşul Deva. rea- ne mai înaltă în perioada ca
— box şi lupte. Antrenorii Cnrculea şi Moţ. tenismanu- sportului hunedorean şi, de In prima repriză, cu toată lizînd scorurile 0— 0 cu p ri re urmează. In prezent, com are la dispoziţie ; Dinu, Gra- '
au, în marea Jor m ajorita lui Hârâdâu, caiacistului B i ce să n-o spunem, în v i r t u starea proastă a terenului, ma şi 0—0 cu a doua. S-au ponenţii lotului de rugbi a) ur, StAnculescu, Roşea, Tal
te, calificări corespunzătoa vol, voleibalistului Dudu- tea sarcinii, pe alocuri d.c jocul a fost frumos, specific comportat bine Peronescu şi Ştiinţei se află în Capitală, pă. lonescu, Aelenei, Con
re, vechi state de servicii ciuc ş.a. la cluburi din Ca serviciu, pentru rare sînl de campionat. c-u multe fa stantin, Marinescu. Truţâ,
şi au avut, de-a lungul ani pitală şi ţară, disciplinele plătiţi, ce o au. Georgeseu unde se vor pregăli în con
lor, şi rezultatele bune (Al. respective au fost serios ze bine concepute d e m ijlo In celălalt meci, Lorvinul diţii optime pînâ la 28 fe Domnişanu, Barbă, C. Iacob,
Covaci şl Gh. Pop — lupte, handicapate în confruntări N. STANCIU caşi şi atacanţi. In această — Mureşul I — J. bruarie. In acest tim p ei vor Bârgăunaş, Humeniuc, Rădu-
canu, Dijmărescu, Gorea, M.
Iacob, Gherlan, Lomotâ, Mo-
co Metalul şî 11—12 cu zenţi au ţinut să urmărească dns (C) : <at 57 kg Marin gey (C). Rezultat final 30— roe, Moromete, Crâciunescu,
C.F R.) sîmbâtâ, în urma u atît debutul luptătorilor lo Marín (D) pierde prin 111:5 la 10 pentru Dinamo Bucureşti. Ortelecan, Fălcuşanu. S-a dat
nor meciuri de bun nivel calnici, cît mai ales sporti Gh. Grigore (C. , cal f>2 kg Ii) a doua partidă, cu Vultu
a « tehnic, băieţii antrenorului vii nominalizaţi în loturile l’ctru Andronachc (l.>J cistigá rii. hunedoreni) au pierdut dezlegare jucătorului Vasile
Mihai Gheorghioni şi-au sur republicane de seniori şi ju la puñete la Vasile Gilrá (C); cu sconil de 17—22. Cele mai Ru$u. care s-a reîntors, după
clasat adversarii de la Me niori — Emilian Crislinn cat. G8 kc Emilian Cristian bune rezultate ale luptători terminarea studiilor, la G ri-
CONSTRUCTORUL talul Oţclu Ro$u cu categori CONSTRUCTORUL Gh. Paraschiv, Vasilc Mihâi- (D) cistigá prin tu«; la Ion lor de la Constrictorul au viţa roşie, iar în locul lui \
HUNEDOARA — M ETALUL cul scoi de 17—1. HUNEDOARA A DEBUTAT lâ, Joan Marton (Dinamo) şi Florincas (C) ; cat. 74 kg Gh. fost realizate astfel : cat. 48 Jean Floiescvi va veni juca- •
OŢELU ROŞU 17—1 Numerosul public aflat în IN D IV IZIA A Clauditi Zainer. Gheorghe Paraschiv (D) cf$t¡g5 la puñe kg Gh Garjan eîştigâ prin
sala de sport „Constructorul" Peter, C Ardelcnnu (Vultu torul Gh Mem de la Con
In vederea campionatului te k> Virgil Roldor (C) : cat. tuş la losîf Corii ■ cai. 52 kg
jădeţean individual la box, a aplauda) astfel, pe merit, Duminică, în sala dc spoit rii). 82 kg Vnshe Miháilá (D) îoan Marda> eîştigâ la punc structorul Bucureşti.
ce se va desfăşura la Ha'.eg pe pugiliştii hunedoreni Mai- „Constructorul" din Hune La rnpâhil unor puri ide ci«jlip¿ la puñete la Ion Seo- te la îoan Sorescti : cat 74 In orice caz. optimismul şi
doara, a avut Ioc prima eta
între 4— 8 martie, A S Con lat, Axente, Olnru, Islrnte. pă a campionatului Diviziei viu disputate s-n«i înregis rnbete (C) . cal !)D kg Nico kg Virgil Boldof eîştigâ la dorinţo de a urca mai sus in
structorul Hunedoara a or Bucur etc., care au dovedit naţionale A de lupte libere, trat urmăioaiclc rezultate lao Burzuga (D) c¡s¡igá prin puncte la Augustin Marton ; clasament nle tuturor Jucâ
ganizat două în tîlniri pugi- o bună condiţie fizică, gîn- tehnice în mccuil Dmamo- tus la Emii Nicoará (C) ; cat. 100 kg Nicolae Negraru torilor sînt premise ale unor ,
listice, tur-retur, cu Metalul dire tehnică şi tactică luci cu participarea echipelor Di Construetornl ; cai. 48 kg Ion caí. lili) kg Ion Marton (D) cîştigg puncte la Gheor
namo Bucureşti V ullurii Lu
Otelu Roşu şi C.F.R Caran dă. atacuri corecte ş» «apăra goj şi Constructorul Hune Nae (D) p*£ide Id puncte în c¡«>í¡gA la pónete la Nicolae ghe Olariu ; cat peste 100 kg comportări bune în retur Cu
sebeş. re insistentă, elementul blo faţa Iui Gh. Garjan (C) ; cat. Negraru (C) ; cal peste 100 Dezîderii« Gerpcy meci nul toţii le aşteptăm.
In pofida celor două în- caj spunîndu-şi cuvîntul. doara. 52 kg Marin PI osca ru (D) kg $lefdn Gorgy (D) cistigá cu Balint Blaga.
f«îngeri în deplasare (7—13 IOAN VLAD Numeroşii spectatori pre eîştigâ prin tuş la lonn Mar- la púnele la Dezideriu C.er- VASILE VLASIE DAN VRINCEANU ,