Page 80 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 80
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5016 O MIERCURI 24 FEBRUARIE 1971
T— -—ir ---- * •'tæ.t*!rsrtpe
Declaraţia ministrului
Ziarul britanic „Morning Star“
de externe al R.A.U.
despre operele tovarăşului CAIRO 23 — Coresponden teri să-şi asume responsabi
tul Agerpres, Constantin O- lităţile în faţa „respingerii
Nicolae Ceauşescu pricâ, transm ite: M inistrul lor ambasadorului Jarring".
de către Israel a propuneri
de externe al R.A.U, Mah
mud Riad, a convocat la 22 Ziarul „A l Ahram" relevă FOSILA in v ir s t A d e
traduse in limba engleză diplomatici ai U.R.S.S., S.U.A., că Israelul are sarcina de a 5 M ILIOANE DE ANI
februarie
pe
reprezentanţii
da un răspuns nu la nota E
Angliei şi Franţei la Cairo giptului către mediatorul Proţ. Rryan Palersou
pentru a le face o declara O.N.U., ci la propunerile for conducătorul unei expedi
LONDRA 23. — Cores „Cu cinci ani in urmă. ţie în legătură cu comunica ţii ştiinţijice organizate de
pondentul Agerpres, Nico Marea Adunare Naţională a mulate de Jarring. Guvernul Muzeul de zoologic com
lae Plopeanu, transmite : Republicii Socialiste Româ tul guvernului israelian pu egiptean — scrie ziarul — a parată de pe lingă Universi
Ziarul britanic „Morning nia a adoptat o nouă Con blicat duminică. „Pacea este răspuns pozitiv la întrebarea tatea Harvard, a anunţai
Star" publică o cronică a stituţie a ţării. Cir cinci ani imposibil de realizat fără o mediatorului O.N.U. dacă descoperirea, in nordul
operelor In patru volume a in urmă, Congresul al IX- retragere completă a trupelor este dispus să se conformeze Kenyei, a unei fosile de
le preşedintelui Consiliului lea al Partidului Comunist israeliene de pe teritoriile o- rezoluţiei Consiliului de Se australopithecus, formă in
de Stat al României, Nicolac Român a adoptat hotârtri cupate“. a subliniat ministrul curitate din 1967 pentru re termediară dc existenţă a
Ceauşescu, traduse in lim de o importanţă deosebită de externe egiptean. El a glementarea crizei din Orien strămoşului omului — ho
ba engleză şi prezentate cu pentru construirea societăţii | cerut celor patru mari pu tul Apropiat. mo sapiens — a cărei vir-
o zi in urmă in librăria socialiste. Cu cinci ani in ur- i stă este apreciată la 5 mi
„W and G Foyle Ltd“ din mă, a fost lansat un nou plan lioane dc ani. Potrivit pă
Londra. „România era, „pe cincinal, menit să producă rerii prof. Pater son, fosila
vremuri", una dintre acele mari schimbări in bunăsta Un comentariu al descoperită este cea mai
ţări situate „la celălalt ca rea materială şi culturală a „bătrtnă" din această spe
păt al Europei", puţin cu poporului. Aceşti cinci ani cie şi se situează ca uirstfi
noscute poporului britanic, — 1965-1970 — perioadă intre fosilele de ramapit-
scrie ziarul. România anilor crucială in istoria modernă ziarului „Jenminjibao11 hecus — 14 milioane d<?
1070 este o ţară in perma a României, cinci ani de ani, şi cele de australo
nentă actualitate, care a lupte, dificultăţi şi succese S.U.A, In faţo clădirii Reprezentanţei S.U.A. la O.N.U. a avut loc o demonstraţie de pithecus — 4 milioane dc
trage atenţia întregii lumi — evidenţiază .,Morning PEKIN 23 (Agerpres). — extindere a agresiunii „nu protest împotriva extinderii ogresiunii americano-saigoneze in ţările Indochinei. Demonstran ani.
prin realizările ei". „Mor Star" — sînt acum rezu Intr-un comentariu consacrat reprezintă o primejdie" pen ţii purtau pancarte cerînd ieţirea americanilor din războiul din Indochina.
ning Star" relevă, in conti maţi pentru cei care do conferinţei de presă din 17 tru China şi ea „nu are nici In fotografie : Aspect din (impui demonstraţiei. 138 CAZURI DE
nuare, că „o naţiune de 20 resc să cunoască mai bine februarie a.c. a preşedintelui un motiv să reacţioneze la MENINGITA PE
milioane de locuitori — for această ţară". Lucrările tn S.U.A., ziarul „Jenminjibao" aceasta". „Laosul, subliniază SAPTAMTNA
mată din români, maghiari, patru volume ale preşedin scrie, printre altele, că Nixon ziarul, nu se află în Europa
telui Nicolae Ceauşescu se a demonstrat intenţia de a de nord-vest sau în America Proteste împotriva extinderii Direcţia generală a sănă
germani şi alte naţionalităţi găsesc acum in Marea Rri- tăţii din Spania a anunţat V
conlocuitoare, muncind lao tanie : volumele I-1I1 poar extinde războiul din Indochi de Sud, cî in Indochina de că, in frecare săptămină de V
laltă — a parcurs un drum tă titlul ,.România pe dru na. El nu numai că este pre nord. Laosul şi China sînt agresiunii S.U.A. în Indochina la începutul acestui an, pe
lung in transformarea unei mul desăvirşirii construcţiei gătit să continue să acţioneze legate prin munţi şi fluvii întreg teritoriul ţării se
ţări cu o economie înapoia socialiste", iar volumul IV în Laos — scrie ziarul — ci comune şi au o frontieră co înregistrează, in medie,
tă tntr-un stat industrial — „România pe drumul intenţionează să intensifice mună pe o lungime de cîteva WASHINGTON 23 (Ager gramul propriu-zis al retra continuă să se opună unei citc 138 cazuri de meningi
modem, fn continuă dezvol construirii societăţii socia raidurile de bombardament sute de kilometri. Nixon nu pres). — Comisia politică a gerilor nu va ii făcut cunos soluţionări paşnice a proble tă. In ultimele zile, numai
tare, folosind vastele resur liste multilateral dezvolta asupra Vietnamului de nord trebuie să uite un fapt de grupului democrat din Sena cut public. mei laoţiene". in provincia Madrid au '
se ale teritoriului său, bo te". menţionează ziarul, a- şi să dea mină libera trupe geografie atîl de elementar. tul american a adoptat în u- ☆ fost semnalate 53 de cazuri
găţiile sale minerale, pre rătlnd că acestea conţin lor marionetă de la Saigon Prin extinderea focului răz nanim itiiie o „declaraţie de VIENTIANE 23 (Ager de meningită cerebro-spi-
cum şi talentele poporului principalele cuvintărî, arti pentru ca acestea, împreună boiului de agresiune la por intenţii" care stabileşte ca u pres). — Reprezentantul Pa- GENEVA 23 (Agerpres). — nală, dintre care două au
săun, împreună cu celelalte cole si rapoarte ale şefului cu trupele americane agre ţile Chinei, imperialismul ame nul dintre obiectivele majo ihet Lao la negocierile de Consiliul Mondial al Biseri fost mortale. Faptul că ma
state socialiste şl (n coope statului român din iulie soare. să întreprindă un atac rican a creat desigur un pe re ale actualului Congres ob pace cu guvernul prinţului cilor s-a alăturat campaniei joritatea îmbolnăvirilor se
rare prietenească cu ţări a- 1965 plnă in iunie 1970. brusc asupra R.D. Vietnam ricol serios la adresa Chinei". ţinerea retragerii tuturor tru Suvanna Fuma. Soth Petra- de protest împotriva extin produc in rîndul copiilor a
vlnd alte sisteme sociale, Ziarul evidenţiază apoi şi să extindă, im plicit, răz Poporul chinez nu poate pelor americane din Indochi sy, a declarat unui corespon derii agresiunii S.U.A. în In determinat închiderea a
scrie „Morning Star", temele importante tratate boiul de agresiune din V iet râmîne indiferent la aseme na pînâ la sfîrşitu! anului dent al Agenţiei UPI ia Vien dochina. Inlr-o declaraţie da numeroase şcoli din diferi
România işi aduce contri fn cele patru volume, înso nam şi din restul Indochinei. nea acte de agresiune ale 1972 Documentul cere ca tiane că aceste negocieri au tă publicităţii la Geneva se te oraşe ale .Spaniei,
buţia la asigurarea păcii fn ţind cronica de portretul to Nixon susţine, se spune în Imperialismului american, preşedintele să fixeze „o da fost întrerupte datorită agre arată că intervenţia trupelor
lume, varăşului Nicolae Ceauşescu. articol, că, chipurile, actele conchide comentariul din tă lim ită" privind retragerea siunii săvîrşite de trupele saigoneze în Laos, cu spriji IN ORAŞUL LOS
imperialismului american de „Jenminjibao". acestor trupe, chiar dacă pro- saigoneze în Laos. El a a fir nul aviaţiei şi artileriei ame ANGELES S-AU
mat că nu va fi realizat un ricane, reprezintă o nouă es în r e g is t r a t in c A
progres în direcţia unei re caladare periculoasă a răz DOUA CUTREMURE
Prima sesiune a Consiliului Poporului glementări de pace „atît timp boiului în această regiune a
din Volto Superiocră o fost prieteneşti dintre cele două cît imperialismul american lumii. Încă două cutremure au
MOSCOVA. - La Mos efectuată în conformitate cu state. fost înregistrate in regiu
al Republicii Arabe Siria cova a sosit marţi dimi noua constituţie o ţării, pre Friedrich Dickel şî Sharowi Situaţia militară din Laos nea oraşului Los Angeles.
Primul a avut o intensita
neaţa preşedintele Fin zentată de şeful statului, ge Mohomed Gomao. ministrul te de 4,3 grade pe scara
landei, Urho Kekkonen, neralul Songoule Lamizano. şi ofocerilor interne al R.A.U., XIENG KUANG 23 (Ager la ciţiva kilom etri sud de Richter, iar cel de-al doi
DAMASC 23 (Agerpres),— desemnării lui Hafez El As anunţă agenţia TASS. La aprobată în urma unui refe au efectuat de asemeneo un pres). — Ca urmare a inten poziţiile încercuite ale efec lea — 4,1 grade. Nu s-au
La Damasc a avut loc prim a sad pentru funcţia de sef al invitaţia Prezidiului So rendum desfăşurat în iunie schimb de păreri cu privire sificării rezistenţei forţelor tivelor saigoneze. Dar şi aici semnalat victime sau pa
sesiune a Consiliului Poporu statului, el urmînd să devină vietului Suprem şi a 1970. Io unele probleme de interes patriotice laoţiene, trupele riscurile sînt foarte mari. In gube materiale.
lui al Republicii Arabe Si astfel singurul candidat la Consiliului de Miniştri ale reciproc. intervenţioniste saigoneze se decurs de numai 70 de ore, După cum s-a anunfni,
ria — organul legislativ su referendumul privind alege U.R.S.S., şeful statului \ SANTO DOMINGO. - In află într-o situaţie din ce în opt elicoptere care transpor de la cutremurul din 9 fe
prem. creat recent în baza rea celui de-a) 12-lea pre finlandez vo face o vi- i suburbiile copítalei dominica PEKIN. - Agenţia China ce mai critică. Aproxim ativ tau armament pentru trupele bruarie înregistrat la Los
unui decret prezidenţial. şedinte al Siriei. zitâ neoficială în Uniu ne au fost descoperite alte Nouă anunţă că, la 22 fe 20 000 m ilitari saigonezi sînt saigoneze au fost doborîte Angeles, alte 176 de mişcăn
Postul de radio Damasc a Consiliul Poporului, aî că nea Sovietico. trei persoane asasinate, anun bruarie, o navă de război a- blocaţi într-o regiune acope de forţele Pathet Lao. seismice de mai mică in
ţă postul de radio „Cristal".
nunţă că. în cadrul primei rui membri/ au fost desem mericanâ a pătruns in apele rită de junglă, fiind în mo Intre timp, în regiunea co tensitate au avut loc in a
sale reuniuni. Parlamentul a naţi printr-un decret prezi Potrivit declaraţiilor unor mor teritoriale ale R.P, Chineze, mentul de faţă cu totul de linelor situate la sud de şo ceastă regiune. Centrul
aprobat demisia lui Ahmed denţial. are un mandat de CARACI. - Preşedintele Pa lón oculari, cele trei persoo- într-o zonă situată la sud de pendenţi de sprijinul aviaţiei seaua nr. 9. luptele se des seismologie din California
El Khatib din funcţia de şef doi ani. El este însărcinat cu kistanului, Yahia Khan, a pre Tahsîngshan, provincia Kwon- americane, fără acoperirea făşoară cu violenţă, iar un a informat că acestea vor
zidat luni o reuniune extraor tung. In oceeoşî zi. un ovion căreia nu mai pot efectua purtător de cuvînt a! forţe mai persista cîteva luni şi vor
al statului si l-a ales ca pre elaborarea unei constituţii noi operaţiuni, relatează co
şedinte al Consiliului Poporu permanente. In atribuţiile dinară a guvernatorilor din oparţinînd forţelor militare oe- lor saigoneze a declarat că avea o intensitate de pină
toate provinciile pakistaneze, riene ale S.U.A. a pătruns in respondenţii agenţiei France pierderile suferite de acestea la 3 grade pe scară mhh
lui. In baza constituţiei pro Consiliului intră, de aseme consacrata exominorii situo- spaţiul oerian ol R.P. Chineze Presse.. Ier. Cutremurul de la 9 fe
vizorii siriene, după demisia nea. ratificarea proiectelor de ţiei politice din ţoro în urma deasupra insulelor Yungshing sînt din ce in ce mai grele. bruarie a provocat moar
Cele mai violente lupte se
lui Ahmed El Khatib prero lege. aprobarea bugetului na dizolvării guvernului — anun din provincia menţionată. In le desfăşoară la nord şi la sud ☆ tea a 64 de persoane şi pa
gativele de şef al statului vor ţional, a convenţiilor si a ţă agenţia France Presse. Nu gătura cu aceste provocări de şoseaua nr. 0, una dintre gube materiale In valoare
XIENG KUANG 23 (Ager
fi îndeplinite de premierul cordurilor internaţionale re au fost dote publicităţii a'ite militare, un purtător de cuvînt principalele artere de circu pres). — Intr-un comunicat de 300 milioane dolari.
Hafez Assad. Parlamentul si feritoare la securitatea statu informaţii despre desfoşuroreo ol Ministerului Afacerilor Ex laţie ale Laosului. Potrivit dat publicităţii de forţele pa
rian se va pronunţa, pînâ la lui. precum şi decretarea lucrărilor reuniunii. terne ol RP. Chineze o fost triotice laoţiene se arată că PO LITIA i t a l i a n a a
sfirşitul acestei Juni, asupra amnistiei generale. autorizat să dea publicităţii ştirilo r provenite din surse in perioada 1-20 februarie, In d e s c o p e r it p ic t u r il e
ale Pathet Lao, detaşamen
SAN JUAN. - Sute de ti un avertisment sever. tele patrioţilor care acţionea operaţiunile desfăşurate în d is p ă r u t e LA 7
neri au manifestat in copitala ză în această regiune au scos regiunile din sudul Laosului, f e b r u a r ie a .c .
Insulei Porto Rico, San Juan, KHARTUM. - Convorbirile din luptă aproxim ativ 4 000 au fost scoşi din luptă 4 000 Cele 15 tablouri /urate
care au avut loc prnâ in
de soldaţi inamici. Comuni
A N G LIA O fertă făcută împotriva arestării preşedinte prezent intre preşedintele Su lor inamice şi au distrus 170 catul adaugă că. în aceeaşi la 7 februarie a.c. dtn co
de m ilitari din rîndul forţe
Independent,
lui
Partidului
Ruben Berrios. Arestot împre ne ou fost ucise de o potrulâ danului, Gaafar El Numeiry, perioadă, au fost distruse 150 lecţia de artă modernă
o marinei militore. S-a stabi aflat într-o vizită oficială la de avioane şi elicoptere, pre de avioane şi eUcoptere şi Guggenheim dc la Veneţia
ună cu alţi 12
portorieani,
^ D u b lk.ii Sud-Africane Ruben Berrios o fost condam lit că victimele erau lideri ai Fort Lamy, eşi preşedintele cum şi 210 vehicule militare 200 de vehicule militare. au fost descoperite de pn
liţia " italiană lingă calea
Şoseaua a fost tăiată în două
nat la trei luni închisoare studenţilor dominlconi. din Ciadului, Francois Tombalbaye, ferată, in afara oraşului
Observatorii
politici
pentru că a iniţiot o campa au dus la rezultate pozitive de forţele patriotice care au Pinzele dispărute — sem
1 Com unelor nie de protest împotriva pre Sonto Domingo remorcă in - scrie ziarul sudanez „Al oprit înaintarea convoaielor SAIGON 23 (Agerpres). — nale de Pablo Picnssn
zenţei în Porto Rico o mari tensificarea represiunilor poli Ayam". Cotidianul precireoză m ilitare saigoneze pe terito Comandantul corpului expe- Giorgio de Chirico. Mar
de
ţieneşti în urma voiului
nei de război a S.U.A. proteste stîrnit de hotărireo că cei doi şefi de stot au riul Laosului. Totodată, po diţionar saigonez. care în p ri Rrnst, Ren Pollock, Henm
„în lumina propriilor sale semnat un acord de coope ziţiile deţinute de trupele a măvara anului 1070 a inva Afoore şi de alţi pictori d ‘
interese". OUAGADOUGOU. - La 22 preşedintelui Balaguer de a-şi rare economică şî culturolo Şi gresoare pe trei coline situa dat teritoriul cambodgian, renume internaţional — an
Intre timp, corespondentul februarie a fost anunţată ofi prelungi mandatul. altul de colaborare tehnico te la aproxim ativ 10 kilome generalul Dao Cao Tri. a fost o valoare comercială de
din Capetown al ziarului cial lista noului guvern al intre Ciad şi Sudan. Pentru tri sud de şoseaua nr. 0 sînt ucis în tim pul unei lupte, a- circa 360 milioane lire ita
„Daily M ail" anunţă că fur Voltei Superioare. Funcţia de CAIRO. - Preşedintele R.A.U., impulsionarea aplicării acor în prezent asediate de forţe nunţâ agenţia UPI. citind sur liene.
nizarea de elicoptere de ti prim-mînîstru este deţinută Anwar Sadat, l-a primit pe durilor a fost creat un comi le de rezistenţă populară. se m ilitare americano-saigo
pul „Wasp" constituie doar de Gerard Kango Ouedroogo, ministrul afacerilor interne al tet comun. Toate tentativele unităţilor neze. Elicopterul în care se CAPITALA JAPONIEI
o primă fază si că se preve membru al Uniunii Democra R.D. Germane, Friedrich Dic Acelaşi ziar anunţă că, în saigoneze de a ieşi din în afla generalul împreună cu NUMA r A p e s t e uonnowi
de înzestrarea forţelor m ili cercuire au fost, pînâ în pre suita sa a fost lovit de tiru l DE LOCUITORI
tare sud-africane cu avioane tice din Volta (UDV-RDA), gru kel, o-flot intr-o vizită Io Co- cadrul convorbirilor, s-o ojuns zent, zadarnice. Nici un eli artileriei forţelor de rezis
si nave de luptă, precum si pare care deţine majoritatea |ro - Informează agenţia ADN. la o înţelegere privind con copter american — relatea tenta populară în tim p ce Populaţia celui mai marr
cu alte tipuri de armament. în Parlamentul ţării. Portofo Cu ocest prilej, a ovut loc o struirea de linii ferate comu ză corespondenţii agenţiei survola teritoriul cambod oraş din lume: Tokio, era
Observatorii apreciază că au liul afacerilor externe i-a fost gian. prâbuşindu-se apoi în 10 1 ianuarie 1971 de
torităţile de la Pretoria nu atribuit lui Joseph Zorome. convorbire referitoare la dez ne şl realizarea unei căi ru France Presse — nu a mai provincia sud-vietnamezâ Ty 11 400 59$ de locuitori, au
vor întirzia să dea curs ofer Remanierea guvernamentală voltarea şl odîncîrea relaţiilor tiere între cele două ţări. putut ateriza In acest sector. anunţat autorităţile muni
tei făcute de Douglas-Home Aparatele de zbor ale forţe Ninh. situată la frontiera cu cipale.
în Camera Comunelor. lor S.U.A. aterizează acum Cambodgia. __________ _________ _ _ ^
A
Pînâ no demult, unii co
tat". Faptele, însă, au ră Sorii ascunşi din grotele laosului de oameni din zona elibe
m mentatori de presă occi Am stat de vorbă cu zeci
dentali numeau încă războ
rată a Laosului. Cu munci
iul din Laos „un război u i
tori din fabricile
ascunse
bufnit cu forţa unei explo în munţi, care dormeau
doar cîteva ore pe noapte
zii, descoperind în plină şi care nu-şi mai văzuseră
lumină ceea ce, pînâ nu călătorit — conform pres râsît oraşele (transformate laţia, şi o peşterâ-fabricâ nevestele şi copiii de luni
demult, se ghicea doar prin cripţiilor de război — doar de agresor în ruine), şi-au metalurgică, unde epavele de zile. Cu învăţători care
penumbre. In acest „răz noaptea, iar ziua numai a părăsit străvechile sate la avioanelor doborîte de tirul erau, în acelaşi timp, fraţi
boi uitat", trupele saigone tunci cind ploua şi cînd custre (din care au maî ră forţelor patriotice se trans de joacă şi părinţi ai co
ze asistate de m ilitari a avioanele agresoare ezită mas doar stîlpii de bambus formă in ustensile mecanice, piilor încredinţaţi în mîinile
mericani atacă astăzi făţiş, să se aventureze pe cer. ai caselor, înâlţindu-se sin în sape şi fiare de plug. lor. Cu medici care făceau
lansîndu-se într-o interven Ziua, în vreun sat părăsit, guratici între apele goale), in talismane şi podoabe zeci de kilom etri pe jos.
ţie m ilitară de anvergură e- ai cărui locuitori se refu- şi-au părăsit orezâriile (pe pentru femei, în jucării prin nopţile junglei, ca să
chivalentâ cu un nou act de a giaserâ. încercam, de pe care le lucrează doar nop pentru copii. Intr-o secţie ducă ostaşilor de la un post
gresiune, cu o nouă înteţire veranda vreunei case lacus ţile. la lumina torţelor) şi a aceleiaşi fabrici, resturile de luptă îndepărtat sau ţă
a încordării, cu o nouă es tre, să străpung cu p riv i s-au retras în grotele mun- epavelor se transformau în ranilor dintr-un cătun sin
caladare războinică pe a rea umbrele verzi ale jun arme. Undeva, pe cerul di
ceste pâmînturi greu încer glei, încremenite într-o ne mineţii. deasupra peşterii, guratic medicamente bazate
cate. In acest „război uitat", mişcare ireală Se părea că MERIDIANE patrulau avioane duşmane pe medicina tradiţională,
avioane americane de tip viaţa se refugiase definitiv de recunoaştere, fotografi- seruri şi tonice, sucuri în
B-52 (30 de tone încărcătu de aici ; se părea că orice ind şi televizînd fiecare tăritoare preparate din os
ră la bord) bombardează veleitate a ei fusese irevo ţilor. Zona de munţi şi pă metru pătrat de junglă, dar de maimuţă sau coarne de
sălbatic teritoriul zonei eli cabil ucisă... duri umbroase, această par aici, în fabrică, oamenii lu cerb. Am stat de vorbă cu
berata, aflată sub controlul Un sistem complex de crau calm, absorbiţi de tra ostaşi al forţelor Pathet
forţelor patriotice, semănînd inform aţii (mici radaruri şi te a Laosului s-a transfor valiul cotidian. Nici un a Lao, cu membri ai m iliţii
mat într-o gigantică fortă
distrugeri şi moarte, insta- aparate electronice deghiza lor populare, cu ţărani a-
urînd un climat de violenţă te, a căror formă imită ar reaţă, inexpugnabilă prin parat detector, oricît de parţinînd m inorităţilor na
şi de teroare. buştii junglei, paraşutate în voinţa celor care o apără. perfecţionat, nu poate stră ţionale. cîndva învrăjbiţi
Am vizitat zona elibera diferite puncte, patrule de Lărgite cu ajutorul focului punge muntele, iar sub cu restul grupelor etnice,
tă a Laosului la capătul recunoaştere helipurtate sau şi a) dinamitei, împărţite în munte se pregăteşte lupta, acum înfrăţiţi în cooperati
unei călătorii care a durat paraşutate, care utilizează, „camere" şi „etaje" legate riposta ve agricole, înfrăţiţi in
două zile şi două nopţi. de asemenea, radaruri dise între ele prin coridoare se Sînt imagini care se im munca şi lupta comună.
Două zile şi două nopţi în- minate anterior în aceste crete care comunică, la rîn- primă pe retină cu precizia Oamenii Laosului se apă
tr-un „Jeep" m ilitar, cu zone) ghidează, de mai mul du-le, cu alte grote, prin unui instantaneu fotografic, ră. Aceşti oameni care nu
camuflaj „leopard", vopsit tă vreme, raidurile aeriene tr-un sistem ingenios de li râmînînd astfel şi in memo cer nimic altceva decît să
in culorile junglei, pe dru care împrăştie foc şi moarte nii subterane, peşterile mun rie. Sînt imagini care — fie lăsaţi în p^ce, să se bu
R.P, POLONA. Districtul minier Rybnik este un centru ţilor au devenit posturi de
muri secrete, tăiate prin peste oraşele şi satele din toate — se adună pe ace cure de munca lor, de roa
minier in plina dezvoltare, realiztnd 1/5 din producţia de brusa sălbatică. De o parte Laosul liber. O uriaşă şi luptă, sedii de fabrici, de leaşi lin ii de sens, desenînd dele pămîntului şî ale vieţii
cărbune a R.P. Polone. şi de alta a drumului — savantă „strategie a morţii", şcoli, de spitale, locuinţe un profil. Iar acest profil pe care şî-e făuresc, să
războiul i uriaşe cratere pentru a intimida şi supu pentru mii şi zeci de mii aparţine omului din aceşti: trăiască aşa cum vor — a
In fotogrofie : Instalaţia de spălare a cărbunelui de la scurmate de bombe, valuri ne un mic popor de păstori de oameni locuri, celui care îşi apără ceşti oameni ţin veşnic a
mina „Zoliowka" — care in viitor va li cea mai mare in de pâmint răscolit, arat şi plugari, care-şi apără li Am vizitat, aici, printre prin muncă şi luptă, vatra prinşi, în grotele întunecate
parcă de pluguri gigantice, bertatea şi fiinţa. altele, o peşterâ-fabricâ de
stalaţie de acest tip din R.P. Polonă. Procesul de producţie strămoşilor. fiinţa. noile din inima munţilor. sorii
arbori scheletici, carbonizaţi Dar în ciuda distrugerilor confecţii, unică în zona e-
este condus dintr-o cameră dispecer. de explozii, stînci sparte, şi a morţii, oamenii zonei liberatâ, dar care izbuteşte rînduieli ale vieţii, prezen speranţei şi aî victoriei
prăvălite pînâ-n şosea. Am eliberate rezistă. Şi-au pâ- să îmbrace armata şi popu tul şî viitorul său. P. ILIESCU
Redacţia fi administraţia darului t Deva. tir. Dr. Petru Groza, or. 35. Telefoane i 123 17 fl 1 15 88. Tiparul i Întreprinderea poligrafica Deva.
41 065