Page 81 - Drumul_socialismului_1971_02

wfm 9fnfnm9mMmm9Ş€WM99m$M*9mmm»9mmmfninefrttnfrN^
w V .
PROI FTARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VA!

I

«s Dezbaterile din Comitetul i

special al O.N.U. pentru de­

finirea agresiunii

€ Pregătiri pentru cel de-al
!
XXIV-lea Congres al P.C.U.S.

m Evoluţia situaţiei milita­

re din Indochina

X m Curier, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 5 017 JOI 25 FEBRUARIE 1971
4 PAGINI - 30 BANI

' ____ __ ___
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI

NICOLAE CEAUŞESCU

la Consfătuirea de lucru

a conducătorilor centralelor

industriale şi ai celorlalte unităţi

cu statut de centrală

fn ultimul timp ta Atelierele centrale Crîşcior au fost intro duse în producţie de serie |1
SUmaU tovarăşi. ceastâ bază au fost luate im ­ le de vedere a activităţii e­ de conducerea întregii activi­ tribuţiunile ce li s-au încre­ piesele de schimb destinate perforatoarelor pneumatice, la realizarea cărora o contribuţie
portante măsuri privind creş­ conomice. Faptele demon­ tăţi de producţie, cu tot ce dinţat şi a trece la realizarea de seamă o are şi strungarul loan Dobircâu.
Aş dori sâ încep prin a a­ terea nivelului de trai al popu­ strează câ era greu sâ se a­ implică aceasta pentru unită­ tuturor sarcihilor ce le reve­
dresa tuturor participanţilor laţiei : au sporit veniturile tu­ sigure o bună conducere a ţile respective. neau Această reţinere este
la această consfătuire de lu ­ turor oamenilor muncii de la producţiei materiale, perfec­ De asemenea, diversitatea legată, desigur, şi de faptul Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor
cru un salut din partea Comi- oraşe şi sate, au fost majora­ ţionarea proceselor de mun­ de organizare, corespunzătoa­ câ noua formă de organizare
tetulai Central al partidnlui. te în această perioadă toate că şi. in general, dezvoltarea re specificului fiecărui sector
(Aplauze puternice, prelun­ categoriile de salarii şi îndeo­ forţelor de producţie ale so­ şi fiecărei ramuri de activi­ implică o creştere serioasă a
res­
răspunderilor cadrelor
gite). sebi salariile mici, au crescut cietăţii noastre socialiste men- tate. nu trebuie sâ transfor­ pective ; am întîlnit cazuri din întreprinderile agricole de stat
La consfătuire participă ca­ pensiile şi alocaţiile pentru ţinîndu-se un număr mare de me aceste unităţi în mini m i­
dre de conducere ale unităţi­ copil, s-a realizat un impor­ unităţi dispersate ; aceasta nistere — aşa cum s-a întim- cind unii tovarăşi aveau pă­
lor economice cu statut de tant program de construcţii presupunea atit risipirea ca­ plat cu unele centrale Există rerea câ centralele nu tre­ ln Capitală au început ingineri agronomi şi zooteh- tehnologii şl forme de
centrală, directori ai unor in­ de locuinţe. drelor — care constituie pro­ centrale industriale care, pe buie sâ preia, totuşi, prea miercuri dimineaţa lucrările nişti, medici veterinari şi eco­ organizare a producţiei şi a
şi sarcini
multe atribuţiuni
stitute de cercetare, conduce­ Toate aceste realizări au blema cea mai importantă — de la ministere. primei Consfătuiri pe ţară a nomişti din întreprinderile a- muncii care pot contribui la
rile ministerelor, secretarii cu fost posibile datorită muncii cît şi dispersarea mijloacelor lîngă faptul câ au o organi­ lucrătorilor din întreprinderi­ grieole de stat — precum şi sporirea continuă şi substan­
problemele economice de la pline de abnegaţie desfăşurate economice, financiare. De a lt­ zare şi atribuţiuni asemănă­ Au existat’ reţineri şi la le agricole de stat. numeroşi invitaţi : activişti de ţială a aportului întreprinde­
comitetele judeţene şi alţi ac­ de întregul popor pentru In fel. rezultatele pozitive obţi­ toare cu cele ale fostelor di­ ministere — fireşte din alte Consfătuirea se înicrie pe li­ partid, reprezentanţi ai m inis­ rilo r agricole de stat, la dez­
tivişti de partid, de sindicat făptuirea politicii partidului nute de centralele industria­ recţii generale, şi-au creat şi motive. In parte. asemenea nia promovată de conducerea terelor şi instituţiilor centra­ voltarea economiei noastre na­
şi de stat. Prin caracterul său, privind dezvoltarea economi­ le, contribuţia pe care ele au un aparat numeros, unele de­ reţineri s-au născut dintr-o partidului şi statului de a or­ le, oameni de ştiinţă din in ­ ţionale.
consfătuirea reprezintă un a- adus-o Ja realizarea planului păşind cu m ult personalul u­ oarecare neîncredere în posi­ ganiza periodic consultarea stitutele de cercetări şi din în- In cursul zilei de ¡joi, lucră­
nor ministere economice. A­
devârat forum de dezbatere că şi socială a patriei noastre de dezvoltare a economiei na­ cest lucru s-a realizat nu pe bilităţile noilor organisme e­ largă a lucrătorilor şi specia vâţâ/nintul superior agricol. rile consfătuirii se vor desfă­
largă a celor mai importante socialiste. Analizind aceste ţionale vin sâ adeverească pe conomice de a soluţiona co­ liştilor din diferite sectoare Prima zi a lucrărilor con­ şura în plen, urmînd a fi pre­
probleme ale activităţii eco­ rezultate, recenta plenară a deplin ceea ce am spus mai seama aparatului din minis­ respunzător problemele con­ ale economiei naţionale, in le­ sfătuirii a fost consacrată dez­ zentate concluziile dezbateri­
nomice din ţara noastră. Comitetului Central al parti­ înainte. tere. pentru câ aceasta tot fir ducerii şi organizării prdduc- gătură cu activitatea desfă­ baterii pe secţii de specialita­ lor din secţiile de specialita­
In discuţiile care au avut dului a dat o înaltă apreciere Consider pozitiv faptul câ îi fost un lucru pozitiv, ci. ţiei ; ele au pornit insă şi din- şurată şi căile prin care pot fi te culturi de cîm p ; legu­ te şl a se stabili măsuri pen­
loc la ministere, cit şi în ple­ muncii desfăşurate în perioa­ majoritatea centralelor s-au în special, pe seama cadrelor tr-o anumită teamă a apara­ puse în valoare, cît mai chib­ me şi cartofi ; pomicultură : tru perfecţionarea activităţii
nul consfătuirii, s-a relevat da cincinalului 1966—1970 de constituit pe baza conduceri­ tehnice din întreprinderi. A ­ tului central câ dacă se vor zuit şi deplin, rezervele de vitic u ltu ră ; vaci pentru lap­ viitoare, în spiritul directi­
justeţea hotâririlor Conferin­ cla«a noastră muncitoare, de lor unor întreprinderi exis­ ceasta a dus la slăbirea în­ trece prea multe atribuţiuni la creştere a producţiei şi a e­ te ; taurine pentru carne, velor adoptate de partid în ve­
ţei Naţionale a partidului p ri­ ţărănime, intelectualitate, de tente. De altfel, aşa cum s-a cadrării întreprinderilor cu centrale se va vedea câ nu ficienţei economice. ovine ; porcine ; păsări şi ani­ derea ridicării agriculturii
vind îmbunătăţirea organiză­ toţi oamenii muncii şl le-a arătat aici, aceste unităţi au personal de execuţie şi de se justifică menţinerea unui La lucrările consfătuirii par­ male mici. De asemenea, s-au noastre socialiste pe trepte
rii şi conducerii activităţii e­ adresat tuturor calde felici­ obţinut şi cele mal bune re­ conducere a producţiei, ceea personal atit de numeros la ticipă aproape 2 600 de dele­ purtat discuţii pe margi­ noi de progres.
conoinice. Deşi centralele in­ tări pentru succesele obţinute. zultate. ce a avut urmări negative în ministere şi câ va fi necesar gaţi — muncitori, tehnicieni, nea celor mai moderne (Agerpres)
dustriale îşi desfăşoară acti­ Cincinalul care a trecut a După cum se ştie, la adop­ acest domeniu sâ se meargă mai ferm pe li­
vitatea doar de un an şi ju ­ însemnat totodată pentru ţara tarea hotâririi privind orga­ N-aş putea sâ nu menţio­ nia deplasării de sus în Jos
mătate, putem spune că ele noastră perioada aplicării ,u- nizarea centralelor industria­ nez, de asemenea, faptul câ a cadrelor şi a forţelor noas­
şi-au dovedit pe deplin efi­ nor importante măsuri menite le s-a pornit de la ideea ca in organizarea unităţilor e­ tre, a îndreptării lor spre pro­
cienţa. să asigure o îmbunătăţire a ele sâ devină unităţi de pro­ conomice cu statut de centra­ se hotărăşte plnâ ia urmă bu­ MĂSURI ÎMBUNĂTĂŢITE DE DESFĂŞURARE A ACTI­
cesul de producţie, acolo unde
In timpul lucrărilor conifâ- organizării şi conducerii eco­ ducţie şi nu organisme de lă nu s-au aplicat pînâ la ca­
tu irii s-au subliniat pe larg nomiei. a întregii vieţi socia­ coordonare. Este vorba deci păt hotârîrile de partid şi de na calitate a produselor. Cred
aspectele pozitive şi, în ace­ le. S-au creat condiţii pentru stat privind trimiterea spre însă câ am ajuns acum in si­
laşi timp, s-au adus unele cri­ apropierea conducerii de acti­ de unirea, de concentrarea producţie a cadrelor din m i­ tuaţia de a depăşi aceste re­ VITĂŢII FINANCIAR CONTABILE ÍN ÎNTREPRINDERI
tici îndreptăţite, atit cu p rivi­ vitatea concretă, pentru re­ producţiei în unităţi mari şi nistere. Fiecare minister a ţineri. Consfătuirea de astăzi
re la organizarea centralelor, zolvarea mai operativă a pro­ nu de crearea unor organis­ căutat sâ procedeze in a$a ne-a dat posibilitatea sâ cla­
cît şi în legătură cu metodele blemelor producţiei şi vieţii me de îndrumare, lâsîndu-se fel Incît, pînâ la urmă, toţi rificăm o serie de probleme
şi stilul lor de lucru Au fost social-culturale. In cadrul a- însă ca activitatea de pro­ oamenii, cu mici excepţii, sâ in această privinţă şi va tre­ In etapa actuală de dezvol­ conturi îşi găsesc o reflecta­ naJizatoare pentru creditele
formulate multe propuneri cestbr măsuri, stabilite pe ba­ ducţie să se desfăşoare mai râmînâ în Bucureşti. Din toa­ bui sâ trecem cu hotărî re la tare vertiginoasă a economiei re fidelă actele normative acordate de bancă, ajungînd
privind sporirea drepturilor za hotâririlor Conferinţei Na­ departe în vechea formă. Se te aşa-zîsele reduceri de per­ realizarea, int'r-un tim p cit naţionale, de schimbări struc­ privind amortizarea fonduri­ pînâ la 12 la sută la acele
centralelor, îndeosebi în ce ţionale a partidului, se numă­ pare însă câ nu toate centra­ sonal care s-au realizat în ce mai scurt şi în condiţii cît mai turale spectaculoase şi ra­ lor fixe, norme care regle­ întreprinderi care nu iau la
priveşte problemele de finan­ ră şi crearea centralelor in­ lele — şi nici chiar toate m i­ priveşte aparatul ministere­ bune, a sarcinilor puse de pide. informaţia joacă un rol mentează modul în care se a­ timp măsurile necesare pen­
ţare. Nu însă in aceeaşi mă­ dustriale, care a însemnat un nisterele — nu înţeles acest lor, nici 10 la sută nu au conducerea de partid şi dc de prim rang în conducerea sigură reproducţia fondurilor tru redresarea lor economică.
sură tovarăşii care au luat cu- pas important pe calea per­ lucru. Mai există unele cen­ mers în unităţile de produc­ stat în acest domeniu. şi planificarea modernă a tu­ fixe ca element fundamental Structura unitară a noilor
vîntul s-au preocupat de une­ fecţionării conducerii şi plani­ trale ce funcţionează mai ţie în provincie, deşi ştim cu turor laturilor de activitate al dezvoltării economiei so­ planuri de conturi elaborate
le deficienţe din activitatea ficării activităţii economice. m ult ca organisme de coor­ toţi câ astăzi aproape 86 la Aş dori sâ mă opresc, de a­ din economie. Evidenţa con­ cialiste. folosirea eficienlă a pe sistemul zecimal pentru
proprie, de felul cum trebuie O deoîebitâ importanţă a donare şi care, în mare par­ sută din producţia ţârii se semenea, pe scurt, asupra u­ tabilă, principal instrument acestora in vederea promovă­ toate ramurile economiei
acţionat pentru a spori efi­ avut crearea consiliilor de ad­ te, nu fac decît sâ reediteze, realizează acolo, nu în Bucu­ nor probleme maî importan­ de înregistrare şi control a rii progresului tehnic şi pc răspunde, de asemenea. în
cienţa activităţii unităţilor ministraţie şi a comitetelor de cu mici modificări, activita­ reşti. Insist asupra acestor as­ te care trebuie sâ stea în fa­ modului de îndeplinire a pla­ această cale a sporirii pro­ mai mare măsură cerinţelor
noastre economice. Din acest direcţie, instîtuţionalizarea a- tea fostelor direcţii generale pecte pentru că trebuie să le ţa unităţilor economice cu nului de stat şi a principali­ ductivităţii muncii pc întrea­ unei economii moderne baza­
punct de vedere, aş putea spu­ din ministere. avem în vedere la definiti­ statut de centrală. lor indicatori eeonomico-fi- ga economie naţională. Ast­ tă pe un sistem informaţio­
ne că dezbaterile din consfă­ dunârîlor generale ale salaria­ Desigur, trebuie sâ avem varea măsurilor pe care ur­ înainte de toate, doresc sâ nanciari, poate furniza in fel. coeficienţii de amortiza­ nal rapid, creeaz.â posibilita­
la
ţilor, care au contribuit
tuirea noastră au avut un a­ promovarea largă a principiu­ în vedere diversitatea mare mează sâ le luăm în conti­ subliniez necesitatea ca aceste mod eficient şi operativ da­ re au fost stabiliţi intr-un tea introducerii pe scară lar­
numit minus. lui conducerii colective, la a­ a sectoarelor economiei noas­ nuare în scopul asigurării cu întreprinderi cu statut de cen­ lele necesare luării deciziilor mod mai adecvat caracteris­ gă a mijloacelor mecanizate
De atemenea, în cadrul con­ tre. deci şi a formelor orga­ cadre corespunzătoare a u­ trală sâ asigure o integrare numai dacă este organizată ticilor funcţionale ale m ij­ de evidentă, calcul, prelucra­
sfătuirii au fost făcute o sc­ tragerea mai intensă a mase­ nizatorice ; dar această di­ nităţilor productive. completă economico-financia- raţional. în mod ştiinţific şi loacelor fixe, duratei reale re şi sistematizare a infor­
lor de oameni ai muncii la
rie de critici şi propuneri — organizarea şi conducerea pro­ versitate nu trebuie sâ ducă râ a unităţilor care s-au re­ după melode unitare pe în­ de funcţionare a acestora, ţi- m aţiilor econom ico-financia­
Pe bună dreptate au ară­
in cea mai mare parte juste ducţiei, la adincirea democra­ la concluzia râ trebuie să a­ tat aici mai m ulţi tovarăşi câ unit în cadrul lor, sâ devină treaga economie. nîndu-se seama in acelaşi re. Tn acest fel sporesc posi­
— cu privire la proiectele de doptăm principii deosebite în in mod real organisme de In contextul măsurilor sta­ timp şi de acţiunea uzurii bilităţile factorilor de răs­
legi supuse discuţiilor. Putem tismului socialist în economie organizarea acestor unităţi e- s-a observat o oarecare înce­ conducere a activităţii de pro­ morale asupra mijloacelor fi­ pundere din unităţi de a in­
aprecia deci că dezbaterile şi în întreaga viaţă socială. ronomice. Putem sâ avem for­ tineală în preluarea de câtre ducţie, de bună gospodărire bilite de conducerea de par­ xe în condiţiile actuale de terpreta şî analiza operativ
me organizatorice foarte di­
s-au desfăşurat intr-un spirit îmbunătăţirea muncii de verse. structuri sau organigra­ centrale a activităţilor pe ca­ a mijloacelor materiale şi fi­ tid şi de stat pentru perfec­ dezvoltare a progresului teh­ fenomenele economice care
ţionarea metodelor de condu­
de lucru ; ele avi oglindit creş­ planificare, dezvoltarea rela­ re acestea trebuiau sâ le în­ nanciare. In acest sens, în­ cere şi planificare a econo­ nic. Recuperarea contravalo­ au loc în întreprinderile pe
terea nivelului general al ca­ ţiilo r contractuale din econo­ me foarte diferite — şi în a- deplinească Desigur, cauzele seşi legea şi proicetul de sta­ miei naţionale s-a elaborat rii cheltuielilor cu reparaţi­ care Ic conduc şi pe această
drelor noastre din economie, mie, organizarea mai bună a ceastâ privinţă sînt de acord pot fi mai multe. Sîntem !a tut pun In centrul preocupă­ recent noul plan de conturi ile capitale şi suportarea a­ bază pot lua din timp măsu­
competenţa profesională şi activităţii de Investiţii, per­ sâ lăsăm o libertate desăvlr- început şi. ca atare, a fost rilor această latură a activi­ pentru toate ramurile econo­ cestor cheltuieli din preţul dc rile impuse do necesităţi pen­
înaltul lor spirit de răspun­ fecţionarea comerţului exte­ şitâ ministerelor, centralelor nevoie ca lucrurile sâ maî fie tăţii centralelor Industriale. miei naţionale, precum şi cost al produselor unităţii tru buna desfăşurare a pro­
clarificate ; dar se pare câ a
dere pentru bunul mers al în­ rior si a sistemului financiar şi organizaţiilor economice cu instrucţiunile de aplicare a respective în condiţiile pre-, cesului dc aprovizionare,
tregii activităţi economice. şi de credit, îmbunătăţirea ca­ statut de centrală : dar toate existat şi o oarecare reţine­ văzute de instrucţiuni consti­ producţie şi desfacere.
Problemele ridicate în con­ drului legislativ al activităţii trebuie sâ se încadreze in spi­ re, in prim ul rind din partea (Continuóte in pag. o 2 ol acestora. tuie un element nou faţă de Din noul plan de conturi
sfătuire vor trebui să fie ana­ economice şi alte măsuri lua­ ritul general de care am vor­ centralelor. Acestea nu s-au Sub aspect formal şi al con­ vechile reglementări şi care au fost elimínale uncie con­
lizate temeinic, ţinî ndu-se te în această perioadă au bit. sâ devină unităţi econo­ dovedit destul de hotârîte în ţinutului, noul plan de con­ simplifică în mare măsură turi care, prin conţinutul lor.
seama dc ele atit la definiti­ creat condiţii ca centralele mice integrate care răspund a prelua cît mai operativ a- turi reprezintă o îmbunătăţi­ lucrările de eviclenlă conta­ majorau inutil volumul lu­
varea proiectelor de legi, cît industriale sâ se afirme tot re substanţială deoarece, pe bilă. crărilor de evidenţă ale com­
şi la *tabilirea măsurilor de mai m ult ca organisme prin­ lingă planul propriu-zis de partimentelor finnncîar-con-
îmbunătăţire în continuare a cipale în viaţa economică a conturi sintetice, al cărui con­ In noul plan de conturi îşî tnbile. Prin gruparea contu­
organizării, planificării şi con­ ţârii, în înfăptuirea politicii ţinut este explicat clar .şi găsesc corespondent princi­ rilor contabile după un con­
ducerii activităţii economice. partidului şi statului în a­ concis, mai cuprinde şi o palele prevederi ale instruc­ ţinut care urmează în lin ii
Consfătuirea noastră are loc cest domeniu hotâritor p e o -^ monografie privind înregis­ ţiunilor Ministerului dc Fi­ mari fluxul operaţional — a­
într-o perioadă deosebit de tru progresul întregii noastre^ trarea în contabilitate a prin­ nanţe privind planificarea, provizionare. producţie, des­
importantă pentru dezvolta­ societăţi. cipalelor operaţiuni economi­ repartizarea şi vărsarea be­ facere — precum $i ca ur­
rea economică şi social-cultu- ce. precum şi dezvoltarea a- neficiilor. finanţarea mijloa­ mare a apariţiei unor noî
rală a ţării, marcată prin în­ Tovarăşi, naliticâ a conturilor sintetice. celor circulante orcemn şi conturi contabile se asigură
cheierea cu succes a cincina­ Datele monografice precum instrucţiunile Băncii Naţio­ în mai mare măsură contro­
lului 1966—1970 şi trecerea la Doresc sâ mă refer, în con­ şi dezvoltarea in analitic a nale privind creditarea pe lul asupra mijloacelor circu­
realizarea noului plan de cinci tinuare, la cîteva probleme conturilor sintetice redate în termen scurt şi efectuarea lante şi a fondurilor cu care
ani. După cum cunoaşteţi cu pe care le consider mai im­ aceste instrucţiuni reprezintă plăţilor între organizaţiile unităţile nu fost dotate, ceea
toţii, prevederile cincinalului portante. un important ajutor dat lu­ socialiste. îm bunătăţirile a- ce contribuie în final la
trecut au fost îndeplinite cu Tn prim ul rind, in legătură crătorilor din compartimen­ dtise noului plan de conturi păstrarea întccritâţîî proprie­
succes. Producţia industrială cu organizarea şi funcţiona­ tele finanriar-contabile ale contribuie în mod indirect la tăţii socialiste.
a continuat să se dezvolte in rea centralelor şi a celorlalte întreprinderilor şi cadrelor gospodărirea mai raţională a Avînd în vedere faptul că
ritm uri înalte, superioare ce­ unităţi cu stătut de centrală. cu funcţii de conducere, care mijloacelor materiale şi bă­ întreprinderile industriale a­
lor prevăzute în plan ; s-avi Putem spune câ activitatea vor avea în viitor la înde- neşti, Ia îndeplinirea inte­ plică noul plan de conturi cu
construit şi dat în funcţiune desfăşurată de aceste unităţi mînn un ghid de lucru uşor grală a sarcinilor de plan. n- începere de !a 1 ianuarie
nvimeroase obiective in indus­ în cursul anului 1979 a de­ dc consultat1 şî pe înţelesul sigurarea unui volum sporit I97J. este necesar a se lua de
trie, agricultură şi in celelal­ monstrat că modul de orga­ tuturor în activitatea lor pro­ de acumulări băneşti, achi­ către toate conducerile unită­
te ramuri, i-au obţinut noi nizare a producţiei pe care fesională. tarea obligaţiilor fată de bu­ ţilor şi în special de către
progrese însemnate in repar­ l-am adoptat corespunde pe Necesitatea elaborării nou­ get. Ele prevăd in acelaşi ronducălorii compartimente­
tizarea raţională, armonioasă deplin stadiului actual de lui plan de conturi şi a in ­ timp sî unele măsuri de lor finanrîai-contab'le mă­
a forţelor de producţie pe în­ dezvoltare a economiei noas­ strucţiunilor de aplicare a a- ■sancţionare pentru acele u­ surile cele mai oofrivite în
treg teritoriul ţării. România restora a fost dictată în p ri­ nităţi care nu~şi realizează vederea înşiruirii personalu­
a făcut în această perioada tre socialiste. mul rind de punerea de acord obligaţiile stabilite prin olan lui în subor-lim* pentru cu­
noî paşi înainte pe drumul Tinînd seama de cerinţele a conţinutului şi funcţiunii fără n motivare obiectivă. Tn noaşterea şi aplicarea corec­
creşterii forţei sale economi­ ne tare Ic ridică desfăşura­ conturilor cu noile reglemen­ acest sens menţionăm măsu­ tă n instrucţiunilor noului
ce, al valorificării tot mai in­ rea revoluţiei tciinico-ştiinţi- tări aduse sistemului de evi­ rile restrictive de creditare plan de conturi în termenele
tense a potenţialului material fice contemporane, de proce­ denţă a mijloacelor economi­ a unităţilor în a căror acti­ stabilite.
şi viman. sul intens de dezvoltare şi ce şi a surselor acestora în vitate există lipsuri în gos­
Ca urmare a rezu.lţaţelor ob­ diversificare o economici cadrul noilor organisme eco­ podărirea mijloacelor mate­ BARBU VULC
ţinute în dezvoltarea produc­ noastre, a apărut ca o nece­ nomice apărute în economia riale şi băneşti. Unităţile e- controlor revizor la
ţiei. în mai buna gospodărire sitate obiectivă concentrarea naţională a ţârii noastre ca : conomîce care nu se pot în­ Direcţîo teritorială de
a resurselor ţârii, venitul na­ producţiei în unităţi mari în centrale, combinate, grupuri cadra în nivelul fondurilor control şi revizie Deva
ţional a crescut’ intr-un ritm stare sâ asigure o conducere de uzine etc. In noul plan de aprobate plătesc dobînzi pc-
mediu de 7,7 la sută. Pe a- superioară din toate puncte­
i