Page 82 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 82
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I • N r. 5 0 17 • J O I 25 F E B R U A R IE 1971
CUVINTÂREA TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESCU
la Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor
industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală
6e cunoaşte că in această ra fl ou doresc iâ Insist asu centrală, cunoaşterea unui gaţii. dar nu vom renunţa nu avem posibilitatea să aco neva cu Impresia câ, luînd a activităţii economice. Acesta
sarcini, izvorîte din necesi
mură, Intr-an Interval de pra el. număr foarte mare de indi niciodată la acest »istem şi perim toate sectoarele cu oa ceste măsuri, va trebui, în tatea de a asigura progresul
(Urmare din pag. 1) 6-7 ani, apar noi tehnologii, In cadrul consfătuirii s-a catori este o necesitate. Fie nici la controlul respectiv. meni avînd stagiul core/pun- vreun fel, sâ nu mai asigu m ultilateral al întregii socie
noi motoare şl utilaje, noi vorbit m ult de problema a- că vom cuprinde sau nu a Centralele au astăzi dreptul zâtor. Desigur, sînt şi unele răm în continuare conducerea tăţi. sînt pe deplin realizabi
mici excepţii cind, de la caz
unitară, centrală a întregii
maşini fi, dacă na ţinem pa provizionâril tehnico-materia- ceşti Indicatori In planul de să avizeze investiţii pînă la le. îndeplinirea lor cere mo
Pornind de aici e«te nece- sul, na vom putea fl com le. Această problemă consti stat. centrale nu se va pu 30 de milioane, desigur, In la caz, se dau aprobările ne activităţi economice. Nu este bilizarea intensă a energiilor
■ar bA acţionăm cu mal m ul petitivi pe piaţa Internaţională, tuie, de asemenea, o sarcină tea lipsi de el. filndu-1 abso conformitate cu legile în vi cesare. In general, însă, sîn- de conceput conducerea eco şi capacităţilor creatoare ale
tă fermitate pentru profilarea nu vom putea tnzeatra eco importantă ce revine centra lut necesari pentru a asigu goare. Dar poate oare cine tem astăzi In situaţia sâ pu nomiei intr-un stat socialist întregului popor, o muncă
fi specializarea producţiei. A nomia naţională cu tehnica lelor, car« trebuie să realize ra o conducere ştiinţifica şl va, atunci cind realizează o tem spune că nu este necesar fără o îndrumare unitară, intensă şi susţinută ln toate
c eas ta. desigur, ette valabil modernă, avansată. De aceea ze aprovizionarea tehnlco- cu bune rezultate a activi lucrare de Investiţii, sâ re sâ apelăm la derogftrî de la fără a avea o privire de an
pentru toate unităţile noas materialâ a tuturor unităţi tăţii economice. Poate oare nunţe la întocmirea unul prevederile legii pentru a a- samblu I In acest sens, creşte sectoarele de activitate. Rea
tre economice, ţlnînd seama este necesar să acordăm o lor de producţie din cadrul cineva sâ nu cunoască ce proiect aau sâ nu aupună coperl nevoile de cadre ale deosebit de mult rolul Comi lizarea tuturor sarcinilor tra
de specificul fi caracterul fie mare atenţie activităţii de lor. In legătură cu această produce şl pentru cine, ce proiectul respectiv spre avi unor sectoare. tetului de Stat. al Planificării, sate de Congresul al X-lea
cărei activităţi. Doresc insă cercetare din această ramu problemă s-au făcut aici mul sortimente realizează, atît în zare şi control ? Nimeni nu In continuare doresc sâ a al M inisterului de Finanţe, al al partidului va apropia şl
să mă refer îndeosebi la sec ră, Introducerii r it mal rapi te propuneri Juate, In special unităţi fizice, cît «i valoric ? poate pretinde acest lucru I trag Atenţia asupra unei pro organelor de sinteză în ge mei m ult ţara noastră de sta
torul construcţiilor de maflni, de In producţie a rezultate pentru Îmbunătăţirea proiec Poate cineva aâ nu prevadă Altceva este insă de a sim bleme pe care o consider deo- neral. Desigur, ele nu vor tele cu economie dezvoltată,
unde această problemă este lor el. tului de lege care se pregă de unde şl cum se aprovizio plifica. eventual, unele faze iebit de Importantă. Este vor trebui sâ intre într-un şir va crea noi condiţii pentru
de o necesitate imediată. Aceasta este, desigur, va teşte, pentru ridicarea rolului nează, ce materiale fii sînt ne de realizare a Investiţiei cum, ba de preocuparea pe care de probleme mărunte ; dar a creşterea în continuare a ve
Pentru a realiza importantul labil fi pentru celelalte ra şl răspunderii departamentu cesare pentru sortimentele de altfel, au făcut unele cen trebuie s-o manifeste condu asigura o bună orientare şi n itu rilo r tuturor oamenilor
muncii de la orase şi sate, a
program pe care acest sector muri de activitate — pentru lui aprovizionării din cadrul pe care le produce ? Poate trale care şi-au elaborat pro cerile centralelor faţă de pro planificare a dezvoltării armo salariului real, a cheltuieli
il are de Îndeplinit In cadrul chimie, metalurgie, Industria C.SP. In asigurarea bunel a cineva să nu stabilească cu iectul şi au executat, în ca blemele sociale, de îmbunătă nioase a tuturor ram urilor
planului cincinal actual, fi minieră, Industria uşoară fl provizionări tehnlco-materlale. cine va coopera spre a rea drul planului general, lucră ţirea condiţiilor de muncă şl şi sectoarelor de activitate — lor social-culturale, pentru
pentru a fece ca ramura con alimentară, In raport cu spe Desigur, In domeniul apro liza produsul respectiv ? Poa rile respective, fără să mal de viaţă ale oamenilor mun aceasta constituie o proble ridicarea generală e nivelu
lui de trai al poporului —
strucţiilor de maşini să rea cificul şi caracterul fiecăreia. vizionării tehnlco-materiale ie te sâ nu ştie cu ce număr de apeleze la proiectanţi şi chiar cii. Desigur, sînt organizaţii mă esenţială pentru progresul ţelul suprem al întregii poli
lizeze produse de Înaltă teh Este clar, de exemplu, că plin multe probleme. O bună muncitori va realiza planul, la constructori dinafară. care au mare rol tn această întregii economii naţionale. tici a partidului ş! statului
nicitate a ţii pentru Înzestra dacă avem un Institut mi- aprovizionare începe în p ri cfitl Ingineri îi trebuie In Considerăm că aceasta este privinţă ; dar şl centralele, nostru.
rea economiei naţionale cu nler-cftrbune fi există 3 cen mul rînd cu o planificare co proiectare, cîţi In cercetare o practică bună pe care am conducerile lor vor trebui sâ Este, de asemenea, necesar
maşini şl utilaje cu parame trale Industriale ale cărbu respunzătoare. După cum se şl In producţie ? Care condu recomandat-o şl o recoman urmărească îndeaproape ca să acţionăm cu mai multă Anul 1971 este hotârîtor
prevederile privind realiza
tri de nivel mondial, cit fl nelui nu va trebui să în ştie, noi am realizat şl chiar cător de centrală se poate dăm. Am constatat câ aces rea creşterii veniturilor, îm fermitate pentru sim plifica pentru îndeplinirea întregului
pentru realizarea prevederilor fiinţăm pentru flecare din am depăşit, an de an, planul angaja realmente sâ condu te centrale au executat o se rea statisticii, a evidentei şi, cincinal. Rezultatele obţinute
mari de export, este necesar ele clte un Institut. Desigur, de producţie. Aceasta înseam că activitatea economică fără rie de lucrări mari cu aproa bunătăţirea condiţiilor de lu în general, pentru mal buna în primele două luni din a
să lichidăm dfc mal repede e dată cu dezvoltarea activi nă câ, pînă la urmă, am a sâ cunoască aceşti Indicatori pe 50 la sută mai Ieftin de- cru şi măsurile pentru a «asi organizare a inform aticii — cest an — în Industrie, în
fârlmlţarea actuală din acest tăţii de cercetare în Institu vut o balanţă bună de materii de bază ? cît dacă le-ar fl realizat prin gura aceste condiţii, precum asemenea măsuri sînt esen construcţii şî în celelalte ra
şi alte prevederi de ordin so
sector şi să asigurăm o bună te este necesar ca şl în uni prime şi materiale. Avem sta Cu toţii cunoaştem că for întreprinderile specializate a cial sâ se realizeze cit mal ţiale pentru a asigura o con muri — ne îndreptăţesc sâ a
profilare şl specializare a tăţile productive sâ sporeas bilite norme de conaum, dis ţa hotârîtoare în producţie le M inisterului Construcţiilor bine. Avem în vedere ca, în ducere operativă, pentru re preciem că planul pe 1971 a
producţiei. Nu mal este admi că preocuparea pentru apli punem de stocuri de materia este omul ; îndeplinirea pla Industriale, care în general acest cincinal, să ajungem, de zolvarea în bune condiţiuni fost pregătit In condiţii bune.
sibil ca in flecare din cele carea rezultatelor cercetării, le, atît) pentru producţie, cît nului depinde Intr-o măsură lucrează bine, dar foarte la 27 000 de locuri în creşe, a tuturor sarcinilor ce stau că am păşit cu succes In noul
citeva sute de unităţi ale in perfecţionarea continuă a şl de rezervă. Unele stocuri decisivă de felul cum asigu scump. Deci, asemenea a tri cît avem astăzi, la 80—100 000; în fata unităţilor economice. cincinal. Sîntem încredinţaţi
dustriei construcţiilcir de ma sînt corespunzătoare, altele răm şl formăm cadrele nece buţii şi sarcini râmin la cen această va ajuta la rezolva In cadrul consfătuirii s-au că centralele industriale, toa
şini să se facă de toate. Cit producţiei, Introducerea nou se spune câ rln t încă mici — sare. Se ştie câ pentru a pre trale — şi trebuie sâ le în ridicat şi linele probleme în te unităţile din economie vor
timp vom avea. de exemplu, lui. dar totuşi sînt. Există norme găti un Inginer este nevoie tărim în conformitate cu le rea în condiţiuni bune a aces legătură cu transporturile, dezvolta aceste succese, vor
in fiecare unitate, mai mare Trebuie sâ avem în vede precise care 6tau la baza sta de 5 ani de zile. Necesarul gile şi cu normele generale tei probleme. Va creşte nu îmbunătăţirea activităţii în munci neobosit pentru înfăp
sau mai mică, sectoare calde re necesitatea unei coordo b ilirii programului de activi de cadre trebuie deci cunos care guvernează economia mărul de cămine pentru co transporturi trebuie sâ con tuirea tuturor obiectivelor şi
pii, vom construi, de aseme
şi nu le vom concentra, cit nări a cercetării ştiinţifice tate din unităţile de produc cut şî prevăzut cu m ult îna noastră. nea, un număr însemnat de stituie o preocupare serioasă, sarcinilor prevăzute In noul
timp nu vom reuni forţele de spre a nu risipi forţele şl a ţie. Atunci de unde Intervin inte. spre a şti unde sâ for Pe drept cuvint cîţiva to locuri în cămine pentru tine deoarece este anormal ca, plan cincinal. Tot ceea ce am
specialişti şi de cercetare şi folosi mai bine atît cadrele, totuşi unele neajunsuri în a- măm aceste cadre, ce sâ fa varăşi au ridicat aici proble ret Se prevede a se organi din pricina unor neajunsuri diîcutat în consfătuire, pro
nu vom asigura o îndrumare r it şi mijloacele tehnice, ma provizlonarea tehnlco-materia- cem în acest scop. De ase ma unei mal bune cooperări za cantine corespunzătoare, în din acest sector, sâ creăm blemele pe care le-am abor
unitară a acestor sectoare, nu teriale fl financiare fi a ob lă a procesului de producţie? menea. ca sâ pregătim mun directe între unităţile cu sta raport cu necesităţile şl cerin greutăţi activităţii economi dat, trebuie sâ ne ajute sâ
vom lichida rebuturile. Şi, ţine mal rapid soluţionarea După părerea mea, lipsurile citori calificaţi trebuie sâ tut de centrală însăşi legea ce. Se ştie cft în această ra asigurăm îndeplinirea în cele
se ştie că rebuturile reprezin unor probleme tehnlco-ştîin- în domeniul bunel aprovizio ştim dinainte cîti ne trebuie, contractelor prevede o coope ţele oamenilor muncii. Avem mură există o dotare destul mai bune condiţiuni a sarcini
un şir de prevederi în legă
tă una din llp iu rile mari ale tifice pe care le ridică dez nări tehnlco-materiale rezidă ce şcoli dezvoltăm pentru a rare strinsâ şl o legătură per tură cu rezolvarea altor pro de satisfăcătoare şl ar trebui lor de producţie. Eu rog pe
acestui domeniu de activitate. voltarea producţiei, progresul în prim ul rînd In nerespecta- ceasta. Deci problema stabi manentă între centrale — a- bleme de interes social — la deci sâ avem un transport toţi tovarăşii sâ la măsurile
Dacă vom menţine actualul general al întregii ţări. De rea contractelor, In nellvrai/ea lirii de Indicatori precişi în tît din cadrul aceluiaşi m i care m-orn mai referit. bine organizat. Totuşi, capa necesare pentru a face ca pla
fel de a lucra, contlnuind să altfel, acesta a fost scopul în la tim p de către unităţile legătură cu asigurarea şl fo nister, cît şi dintre centrale cităţile de transport nu sînt nul pe acest an sâ fie înde
fabricăm în zed de unităţi fiinţării. la tim pul respectiv, producătoare a materialelor, losirea forţei de muncă nu le apartinînd unor ministere In ce priveşte locuinţe utilizate cum trebuie, se pier p lin it In întregime şi în cele
motoare şl subansamble şi nu a Consiliului Naţional al subansamblelor sau a produ este o simplă formalitate, cl diferite — pentru a stabili le, cunoaşteţi câ se pre de încă m ult tim p ; în gene mai bune condiţiuni. Să asi
vom profila Întreprinderi spe Cercetării Ştiinţifice. Proble selor contractate cu alte între reprezintă o necesitate strin împreună cum ‘sâ rezolve a- vede construirea a 500 000 ral. nu putem spune câ gurăm realizarea investiţiilor
ciale pe fam ilii, pe grupe sau ma coordonării cercetării pe prinderi. Deşi n-aş fl vrut să gentă pentru o conducere e- numîte probleme, Inclusiv de apartamente, dar pro transporturile au acţionat planificate şi darea în folo
chiar pe produse specifice, nu ministere şi chiar pe econo dau nici un exemplu, doresc ficlentfi a economiei 1 cum pot coopera la realiza babil câ această cifră va cum trebuie pentru a asigu sinţă )a termen a tuturor ca
vom avea producţie bună, de mie. pe întreaga ţară, este totuşi 6â arăt câ centrala de Aş putea, desigur, să mă re re«! unor obiective economice. fi depăşită ; încă de acum am ra o bună aprovizionare şl la pacităţilor — şi, In această
serie, nu vom avea o eficien deci o stringentă necesitate. vagoane a întîmpinat mari fer şl la alţi Indicatori. Ne O sarcină Importantă a cen suplimentat cu 15 000 de a timp a activităţii economice. privinţă, cu cît vom putea să
ţă economică corespunzătoare. Aslgurînd această coordona greutăţi In realizarea sarcini gîndlm oa. într-adevâr, In tralelor Industriale este asi partamente planul de con In ce priveşte proiectele de devansăm mai multe- capaci
Se pare Insă că această pro re nu înseamnă că ştirbim lor de plan datorită faptului planul central să avem mai gurarea pregătirii cadrelor şl strucţii de locuinţe în Capi legi dezbătute în consfătuire, tăţi, cu atît va fi mai bine din
blemă nu este bine înţeleasă sau împiedicăm în vreun fel câ alte întreprinderi, cu care putini Indicatori, dar nu vom a reciclării acestora. De alt tală. Dacă ne vom ocupa se sînt de acord cu m ajorita toate punctele de vedere. Sâ
în întreaga ramură a con dezvoltarea activităţi! de cer avea contracte de cooperare, scuti cu nimic centralele sâ fel, în legea supu«â discuţii rios de realizarea la timp a tea propunerilor care s-.au fă re«ilizăm, de asemenea, pre
strucţiilor de maşini. cetare care se desfăşoară jos, nu l-au livra t la tim p bo- aibă un număr foarte mare lor privind reciclarea cadre tuturor acestor prevederi, vom cut în legătură cu ele. Sta vederile privind exportul, ca
Cind s-au creat centralele în Institute şl unităţi pro ghîurile necetare. Asemenea de astfel de Indicatori Nu lor se prevede în mod expres obţine progrese însemnate în tutul ar trebui sâ fie un sta re trebuie să constituie o sar
■ a avut de la început în ve ductive. situaţii am în tîln lt şi în legă putem conduce economia, ac această obligaţie a centrale soluţionarea multora din pro tut-tip, pentru câ el nu poa cină esenţială pentru toate u-
dere — şl s-a trasat ca sar Pornind de la rolul Impor tură cu alte produse. Or, nu tivitatea de conatrncţle socia lor. Este de înţeles că cen blemele In care mai întim pi- te sâ dea soluţii şî sâ fie a nitâţile de producţie I
cină — ca unităţile din Bcetti tant pe care II are cercetarea mai asigurind livrarea promp listă. lâsînd ca fiecare unita tralele trebuie sâ se preocupe nâm aîtăzi unele greutăţi. Fi plicat unitar de toate unită In acest context, doresc sâ
sector să treacă rapid la spe ştiinţifică in creaţia de bu tă, fără Intîrziere a produse te să procedeze cum doreşte atît de formarea m uncitorilor reşte nu se poate spune câ ţile i acest statut trebuie t& subliniez încă o dată rolul
cializare. Nu doresc să mă nuri materiale, în perfecţio lor contractate vom contribui în acest domeniu hotârîtor. calificaţi, de promovarea lor !n 5 ani vom rezolva total oglindească cîteva prevederi deosebit de important pe care
refer In mod concret la nici narea producţiei şi a întregii la buna organizare şi desfă Noi construim în mod plani în producţie, cît şi de asigu problema locuinţelor, deoare generale, obligatorii, urmînd il au organele sindicale in so
un /el de centrale, deşi am noastre activităţi, va trebui şurare a producţiei I Deci ficat — şl trebuie sâ asigu rarea necesarului de cadre cu ce cerinţele în acest domeniu ca, pe baza lor, fiecare sâ-ţl luţionarea tuturor probleme
vjzîtat în ultimele luni m ul sâ acordăm în permanenţă o problema este de a introduce răm o repartiţie cît mal ju studii medii şi superioare. cresc, oamenii care stau astăzi adopte un regulament sau un lor care s-au ridicat aici. Sin
te întreprinderi şi om discu atenţie deosebită acestui sec ordine In planificarea noas dicioasă a forţei de muncă Desigur, toate acestea trebuie într-o casă mal modestă, mîi- statut propriu. Intr-adevăr, dicatele trebuie sâ ia parte
tat cu mulţi dintre dumnea tor ; este necesar sâ ne preo tră, de a asigura executarea în diferitele sectoare de acti sâ se facă In conformitate cu ne vor neapărat sâ se mute poate că unificarea acestor mai activă la întreaga mun
voastră. Trebuie să apun insă cupăm de organizarea insti la timp a comenzilor contrac vitate. Totodată, trebuie sâ normele generale. In consfă în alta mal mare — acesta prevederi într-o singură lege că de îmbunătăţire a activi
că ne mişcăm destul de în tutelor fl centrelor de cerce- tate. Eu Înţeleg câ am putea veghem la folosirea raţională tuirea noastră s-au făcut cî- este un lucru firesc ; va tre ar fi binevenită. tăţii generale a centralelor
cet în această privinţă, că tore acolo unde ele sînt cel avea greutăţi — şi citeodatâ n acestor forţe, sâ creăm con teva propuneri In legătură cu ce încă m ult pînă cînd vom In ce priveşte legea p ri industriale şi unităţilor eco
există încă reţineri ; flecare . mal necesare pentru a asi avem — cu produsele care în- d iţii de lucru pentru toţi oa unele derogări de la legile în putea spune câ am asigurat vind aprovizionarea tehnico- nomice, la realizarea în con
conducător de întreprindere gura Introducerea rapidă a tîrzie sâ ne vină din import, menii muncii. In acest spi vigoare privind promovarea un fond de locuinţe care sâ materialâ. cred câ sînt justi diţii optime a tuturor sarci
vrea 6â dovedească că poate noului In producţie, fără în deşi nici în această privinţă rit trebuie privită problema în diferite funcţii. Această satisfacă toate cerinţele aşa ficate propunerile care s-au nilor de plan pe acest an.
face mai bine In unitatea sa să a merge la uniformizare. n-ar trebui sâ întîmpinâm di asigurării şl form ării cadre problemă e<te destul de se cum dcieşte fiecare. Dar pre făcut în legătură cu îmbună Totodată doresc să relev şi
anumite piese sau aub'dnsam- Sâ ţinem seama în această ficultăţi pentru câ noi tot am lor — nu ca un Indicator în rioasă şi ea trebuie tratată ca vederile pe care le avem în tăţirea ei. Sâ prezentăm a- cu acest prilej rolul însemnat
ble şi că nu eite nevoie să privinţă de specificul fiecă alocat şi alocăm banii necesari plus sau în minus. atare. Sâ avem în vedere câ acea;tâ privinţă trebuie ur ceastâ lege o dată cu Legea ce revine în această privinţă
aştepte să I le livreze o cen rei ramuri şi sâ asigurăm o pentru importuri. Citeodatâ Fireşte, unii ar putea spu legile noastre privind stagiile mărite şi realizate în bune planificării, care va trebui sâ comitetelor judeţene şi orga
trală sau alta, specializată în coordonare cît maî unitară a insă aceste importuri ne cos ne câ aceasta înseamnă evi în producţie sînt' unice pentru condiţiuni. fie gata în acest an. In ge nizaţiilor de partid. Cred că
realizarea unor asemenea activităţii, fără ca aceasta sâ tă mai scump pentru câ nu denţă mai multă. Da, tovarăşi l toată economia ; a admite de Consider câ trebuie sâ ţi neral. sînt de acord câ va nu trebuie să mal repet câ
produse. Or, a continua în însemne neapărat o centrali le contractăm la timp. De aceea ne şi preocupăm sâ rogări de la ele <ir însemna nem seama de o serie de trebui sâ elaborăm legile în este necesar ca secretarul de
felul acesta, înseamnă a lucra zare a muncii de cercetare. Deci problema principală introducem un sistem cît mai sâ nu soluţionăm In mod co propuneri formulate alcî p ri aşa fel îneît să nu mai fie partid să participe, cu toate
meşteşugăreşte ! Şi nu se poa S-a vorbit aici despre cali care se pune în legătură cu modern de evidenţă. Folosim respunzător această problemă, vind atribuirea fondurilor şi nevoie de instrucţiuni sau de drepturile şi obligaţiile, ¡n
le merge aşa mal departe I desfăşurarea lusţinutâ, ritm i maşini de calcul spre a pu sâ creăm posibilităţi ca în u mijloacelor materiale centra hotârlri pentru aplicarea lor. comitetul de direcţie, deci
Construcţia de maşini trebuie tatea produselor. Cred că că a procesului de producţie, tea ca. într-adevâr, sim plifi nele cazuri promovările sâ nu lelor pentru a realiza aseme De nltfel am mai subliniat să-şi asume şi răspunderea
pentru noi toţi este clar că,
sâ fie, prin excelenţă, modern dacă vrem sâ pătrundem cu cu buna aprovizionare tehni- când munca oamenilor, sâ se facă în conformitate cu ne nea prevederi cu caracter aceostă problemă şî în alte pentru hotârîrile care se iau.
organizată din toate punctele m ărfurile noastre pe piaţa co-materlalâ este realizarea realizăm o evidenţă bună şi voile economiei şî sâ se dea social — locuinţe, creşe, can împrejurări. Legea însăşi sâ Autoritatea lui va depinde de
dc vedere. Specializarea în unei planificări judicioase, in la timp. Fără o asemenea e- naştere la abuzuri şi favori tine, cămine — asigurînd în constituie cadrul, după care felul cum va munci ; trebuie,
construcţiile de maşini consti- internaţională, dacă dorini sâ troducerea unei ordini desâ- videnţâ nu se poate conduce tisme în această privinţă felul acesta o legătură mai sâ se conducă fiecare in acti însă, sâ-i fie clar fiecăruia că
dezvoltăm economia naţiona
luie o necesitate de prim or lă la nivelul tehnicii mondia vîrşite în livrările de produse economia I Fiecare din con Există, într-adevâr, o pro strînsâ a salariaţilor cu în vitatea sa I autoritatea se ciştigâ nu stînd
din, dacă vrem, într-adevâr, le, trebuie sâ acordăm o a dintre întreprinderi. Consider ducătorii de centrală va tre blemă pe care noi o analizăm treprinderea respectivă. Aşa Este necesar ca, pe baza în afara problemelor, ca ob
sâ asigurăm produselor noas că în această privinţă, depar bui sâ introducă o discipli şi va trebui s-o soluţionăm cum am spus şi Ia aduna discuţiilor din aceste zile, sâ servator, ci numai pătrunzlnd
tre un nivel tehnic ridicat şi tenţie deosebită problemei ca tamentului aprovizionării din nă de fier în această p rivin în mod coreîpunzâtor — aceea trecem la măsuri pentru îm în miezul lor, acţionind pen
lităţii întregii noastre activi
competitivitate pe scară inter tăţi. Nu vreau sâ dau nici un C.S.P., ca şi ministerelor le ţă. Eu rog pe conducătorii a promovării de maiştri din rea salariaţilor de la „23 bunătăţirea activităţi! noas tru rezolvarea corespunzătoa
August", vom distribui şi lo
naţională. exemplu în această privinţă, revin încă sarcini mari, pînă centralelor sâ înţeleagă câ rindul m uncitorilor de înaltă tre. Trebuie sâ acţionăm cu re a acestora şi unind in a
Nu mă mai refer la celelalte cind centralele vor prelua bi trebuie sâ acorde o atenţie calificare. In general, trim i cuinţele prin întreprinderi, mal multă răspundere în lua cest scop toate forţele între
ramuri pentru că problemele dar consider câ această pro ne toate atribuţiunile ce le deosebită tuturor probleme tem în şcolile de maiştri ti vom face ca, prin dezvoltarea rea măsurilor, sâ asigurăm prinderii, ale comuniştilor şi
blemă trebuie sâ stea .perma
specializării se pun în mod nent în atenţia tuturor cen au. Avem cazuri cind chiar lor care ţin de o bună neri de 18 ani şi, la 21 de ani, reţelei de creşe, de cămine şi o mai mare stabilitate în or oamenilor muncii. Dacă nu va
diferit, deşi în această con tralelor. a tuturor unităţilor între unităţile din cadrul ace planificare ; sâ nu caute sâ după ce absolvă cnrsurile res prin alte măsuri cu caracter ganizarea activităţii de pro face acest lucru, nu va avea
sfătuire unii tovarăşi au vor noastre de producţie. Pînă la leiaşi centrale, depinzînd deci fugă de ele sub motiv câ „o pective, le este greu sâ con social, salariaţii să se simtă ducţie din întreprinderi. Sâ autoritate în întreprindere şi,
bit despre felul In care se urmă, calitatea nu o hotărăş de acelaşi director de cen sâ le rezolve a lţii“ . ducă producţia pentru câ n-au mai strîns ataşaţi de între ţinem seama de schimbul de in consecinţă, va trebui, pro
acţionează in această privin te controlul de calitate, cî trală, nu se realizează la timp S-au ridicat aici şi unele avut înainte practica necesară prinderea unde lucrează. experienţă pe care 1-^m fă babil, ca organizaţia de bază
ţă in industria uşoară. Pro activitatea practică, concretă livrările diferitelor materiale probleme financiare; nu aş ca muncitori. Va trebui să re Deci acesta va fi un factor cut în cadrul acestor discu să-şi aleagă ca secretar un
ln mod
ţii ş! sâ acţionăm
sau subansamble. De aceea,
blema specializării trebuie, a fiecărui muncitor, maistru, consider câ această problemă dori sâ insist prea m ult asu vedem această lege, sâ recru care va întări propriu-zis corespunzător pentru îmbu tovarăş care realmente este
Intr-adevăr, sâ o tratăm In inginer, a tuturor acelora ca trebuie să preocupe în mod pra lor. Noi pornim de la tăm pentru şcolile de maiştri rolul întreprinderilor, legătu nătăţirea în continuare a sti J'n stare *ă conducă această
mod diferenţiat, de la ra re lucreaz.â nem ijlocit în pro deosebit centralele; sâ fie lua faptul câ centrala trebuie sâ oameni cu practică în produc ra lor cu masele de oameni lului şi metodelor noastre de activitate. Aşa cum, de altfel,
mură la ramură. îndeosebi cesul de producţie. Este ne te măsuri hotârîte pentru a răspundă de întreaga activi ţie, să organizăm pregătirea ai muncii. Din acest punct lucru. Trebuie să obţinem o se va întimpla cu oricine, in
este necesar să acordăm, In cesar sâ luăm asemenea mă pune ordine în această p ri tate economico-flnaneiarâ a lor corespunzătoare, spre a că de vedere consider câ este ridicare generală a nivelului clusiv cu directorul care nu
această privinţă, atenţia prin suri îneît sâ facem ca din u- vinţă, deoarece de aceasta de unităţilor In subordine. Legă păta cunoştinţele necesare de bine sâ revedem şl sâ lăr de conducere al întregii ac va lucra bine şi îşi va pierde
cipală construcţiilor de ma nitâţile noastre sâ nu mal pinde desfăşurarea normală a tura între buget, bancă şi u- organizatori şi conducători ai gim atribuţiile centralelor şl tivităţi. să facem ca totî con autoritatea. Şi, după cum am
şini şi. plecînd de aici. sâ iasă în nici un fel produse activităţii de producţie şi, în nitâţile de producţie este producţiei. Desigur, acolo un întreprinderilor. ducătorii de centrale sl de spus mai înainte, această au
reali'/ăm tot ceea ce se im necorespunz.ătoare. Numai bună măsură, calitatea pro- centrala ; ea trebuie sâ aibă de se va ivi necesitatea, şi Nu am vorbit despre m i unltăti. toţi activiştii din e- toritate se creează şl se păs
pune pentru toate celelalte cind vom reuşi ca aceasta sâ priu-zisă a produselor. o evidenţă generală a bene de la caz la caz, va trebui sâ nistere pentru câ despre ele conomîe sâ acorde mai multă trează acţionind hotărît pen
admitem ca unii muncitori de
am mai discutat şi în alte
corespunză
tru soluţionarea
ramuri. devină o cauză generală a In atribuţiile unităţilor cu ficiilo r şi sâ le verse la bu înaltă calificare sâ poată fi atenţie îm bunătăţiri! cunoş toare a diferitelor probleme
în ce priveşte activitatea întregului colectiv, atunci statut de centrală, un loc im get. indiferent unde se rea promovaţi maiştri, urmînd ca îm prejurări. Este însă clar tinţelor lor profesionale, în care se ridică în activitatea
de cercetare şi proiectare do vom realiza în mod cores portant il va avea întocmirea lizează aoeste beneficii. Cen între tim p să frecventeze câ, o dată cu lărgirea a tri suşirii metodelor moderne de întreprinderii respective. Nu
trala trebuie sâ cunoască şl
buţiilor centralelor şl între
resc sâ arăt că în acest do punzător problema calităţii. planului de producţie. Cind cursurile respective, pe care conducere spre a putea astfel mai atunci vom avea buni se
meniu am făcut paşi însem O altă latură importantă a s-a trecut la organizarea cen sâ urmărească indicatorii fi prinderilor economice, se sâ-si îndeplinească în cele cretari de partid, buni direc
nanciari, sâ ştie cum se rea
naţi înainte, am obţinut o activităţii centralelor noastre tralelor s-a permit de la con le avem de altfel organizate modifică şi rolul pe care îl mai bune condiţii sarcinile tori, cadre bune, cu autorita
lizează beneficiile şi ceilalţi
serie de rezultate bune. In este asigurarea desfacerii siderentul câ ele trebuie sâ indici de către toate unită în toate întreprinderile. Aici au astăzi ministerele. Ele vor deosebit de mari ce le revin. te I (Aplauze prelungite).
cincinalul rare a trecut am produselor. Am mal spus şi fie de fapt titularul de plan ţile din cadrul său ; ea cen se ridică şi alte aspecte — le trebui sâ renunţe la o serie Datorită caracterului spe In încheiere, doresc să-mi
creat un mare număr de in cu alt prijeî câ procesul de — asigurind, fireşte, ca fie tralizează rezultatele obţinute gate de salarizare, de cointe de practici din trecut — cînd cial al consfătuirii noastre exprim convingerea că lucră
resare, — pe care însă le vom
stitute şi centre de cercetare. producţie se termină numai care întreprindere componen în realizarea acestor indica analiza In mod special spre se ocupau de rezolvarea tu din aceste două zile. In ca rile consfătuirii au contribuit
In sectorul construcţiilor de o dată cu vînznrea produsu tă să participe şi să-şi spună tori şl din dispoziţia el se a soluţiona cit mal bine a- turor problemelor — sâ lase drul ei am vorbit mal puţin la o mai bună înţelegere a
maşini, unde in 1965 aveam lui. fie în ţnră. fie în străină părerea la stabilirea ta rd n i- fac toate repartiţiile* stabilin- ceastâ problemă Este adevă o mare parte din aceste pro despre problemele practice a rolului şi sarcinilor noilor or
doar două sau trei institute, tate. cu încasarea contrava lor de plan ce-i revin. Cen du-se atît ceea ce rămîne la rat, noi am stabilit o oareca bleme în răspunderea noilor le activităţii de producţie pe ganisme economice, că pe ba
trala este unitatea cu care
am ajuns să avem astăzi 17 lorii lui şî deci cu crearea lucrează planificarea, minis întreprinderi şl centrală, cît re corelaţie în ce priveşte sa organisme economice. In 1971. Nu aş dori sâ se înţe za lor se vor lua mături con
leagă Insă prin aceasta câ
condiţiilor pentru
reluarea
Institute şl centre de cerce ciclului de producţie. Noi terul, finanţele şi toate orga si ceea ce ae varsă la buget lariul tarifar, dar nu este încă schimb, ministerele trebuie întordndu-ne acasă trebuie crete pentru îmbunătăţirea
tare Consider că acesta este considerăm câ problema des nismele noastre economice ! în conformitate cu prevederi suficient de bine rezolvată sâ acorde mal multă atenţie sâ ne ocupăm numai de pro activităţii în toate sectoarele
un lucrU bun, aşa cum apre Pornind de aici trebuie sâ le legii. problema legării mai strînse problemelor conducerii gene economiei. Iată de ce doresc
ciez ca pozitiv faptul că a facerii produselor trebuie re stabilim atît mijloacele, ctt şi Va trebui sâ examinăm o a veniturilor m aistrului de rale, rezolvării lor unitare blemele de organizare si sâ sâ ure2 tuturor celor prezenţi
uităm esenţialul — asigura
zolvată pe centrală. Din a
ceste institute şi centre func rest punct de vedere este ne organizarea corespunzătoare, serie de propuneri care s-au rezultatele obţinute de secţia pentru toate sectoarele de rea realizări! planului de aici, conducerilor tuturor în
ţionează îndeosebi pc lingă cesar ca unităţile din cadrul pentru ca centralele sâ cu făcut ale! privind lăsarea u sau atelierul de producţie pe care se ocupă. In felul a producţie. treprinderilor şi unităţilor cu
unităţile productive, la cen centralelor sâ fie întrucîtva noască bine capacităţile de nor fonduri la dispoziţia cen care acetta îl conduce. Va tre cesta ele vor putea îbtr-a- Vă sînt cunoscute prevede statut de centrală, precum şi
trale. ceea ce asigură o strîn- degrevate dc asemenea sar producţie pe care le au şi, în tralelor. dar proeedînd la o bui să studiem această pro devâr sâ aibă o privire de rile noului plan cincinal salariaţilor lor noi succese în
mal
perspectivă, sâ acorde
sâ legătură a activităţii de cini. fără însă a considera câ concordanţă cu ele, cu sarci redistribuire a acestora şî a- blemă şi sâ o soluţionăm in 1971-1975. întruclt le-am dez realizarea sarcinilor puse de
cercetare şi proiectare cu ele nu trebuie sâ se mai preo nile generale puse de partid sigurînd un control unitar o- mod corespunzător. multă atenţie problemelor in bătut în mai multe rînduri Congresul al X-lea al partidu
producţia. Nu vreau sâ mă mai cupe de loc de felul cum se şi guvern, să-şi întocmească supra folosirii şi cheltuirii Dar, pornind de aici, nu pu troducerii noului, organizării împreună cu întreprinderile, lui pentru dezvoltarea econo
refer la lipsurile care sînt în vinde produsul lor pe piaţă planul. lor. tocmai spre a întări ro tem extinde aceste derogări unitare a cercetării şi solu cu centralele şi minislerele, mică şi socială a patriei, pen
acest domeniu de activitate Dar cel oare trebuie sâ rea In legătură cu aceasta do lul şi atribuţiunile acestor u- la ingineri, Ir cercetători şi ţionării problemelor generale cu activul de partid şi de tru perfecţionarea producţiei
Doi esc însă sâ subliniez, că lizeze desfacerea producţiei resc sâ mă refer în conti nilâţî in conducerea activită aşa mai departe, decit în li ale conducerii ram urilor res stat. Planul cincinal pune de bunuri materiale şi spiri
tuale, pentru creşterea nivelu
va trebui sâ acordăm o aten este centrala ; ea trebuie să nuare la problema indicato ţii economice De altfel. în ce mitele şi în cazurile prevăzu pective. sarcini deosebite in ce p ri lui de bunăstare şi civilizaţie
ţie mai mare cerrelârii şi realizeze vînzaren. atît în ta rilo r de plan. Desigur, pot ii priveşte investiţiile, în afară te în lege pentru categoriile In concepţia despre care veşte dezvoltarea în ritm al întregului nostru popor.
proiectării. în special în ra ră. rîl şi în slrâinfilale. Am mai m ulţi sau mai puţini in de anumite cazuri, cea mai respective. Astăzi există to ani vorbit pînă acuni. cresc înalt n producţiei în toate
mura construcţiilor dc ma in a i discutat această proble dicatori : pentru oricine însă mare parte se fac prin cen tuşi un număr suficient dc foarte mult atribuţiile centra ramurile. îmbunătăţirea cali Vă doresr tuturor multă să
şini, unde introducerea nou mă la consfătuirea privind care va conduce producţia, trală Este adevărat câ a cadre cu studii superioare şi lelor şi întreprinderilor. Nu tăţii produselor, ridicarea ca nătate şî fericii o î (Aplauze
lui este deosebit de rapidă. activitatea de comerţ exterior pentru orice conducător do ceasta Implică anumite obli medii şi n-am putea spune câ aş dori, Insă, să râmînâ ci litativă a tuturor laturilor puternice, prelungite).