Page 85 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 85
PROLETARI D IN TO A TE ŢĂ R ILE . U N IŢ I-V Ă !
m Guvernul sovietic con-
| damna cu hotărîre interven- 1
| tia armată în Laos $
! I
| m Scrisoarea lui Willi Stoph j
I adresată primarului Berii- I
| nului occidental f
I « Nafionalizări în Algeria j
1 l Curier, Atlas I
ANUL XXIII. Nr. 5 0 1 8 VINERI 26 FEBRUARIE 1971 I
4 PAGINI - 30 BANI 5
Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor Adunări generale ale salariaţilor
Cadrele tehnice şi de
din întreprinderile agricole de stat
conducere să-si aducă
Joi, Sn sala Palatului Re rii temeinice a activităţii des rea prevederilor planului de lui nostru, prin grija perma cărnii de pasăre şi o vom t
publicii, s-au desfăşurat In făşurate în diferite comparti stat în actualul cincinal, pen nentă a dumneavoastră. extinde la porcine, la tauri
continuare lucrările primei mente ale economiei şi vieţii tru ridicarea întregii activi Indicaţiile date de dumnea ne şi ovine şi în alte dome
Consfătuiri pe ţară a lucră sociale, găsirii căilor şi m ij tăţi pe o treaptă calitativ su voastră, tovarăşe Nicolae nii în care trebuie să acor întreaga contribuţie
torilor din întreprinderile a loacelor de valorificare a re perioară. Ceauşescu. vor constitui o dăm sprijinul necesar coope
gricole de stat, organizată zervelor de creştere continuă Dezbaterile vii şi nivelul călăuză permanentă si de ma rativelor agricole de produc
din iniţiativa conducerii de a eficienţei muncii. ridicat al discuţiilor, valoa re preţ pentru noi. pentru ţie.
partid şi de stat Vorbitorul a exprimat con rea propunerilor făcute de toate întreprinderile agricole la perfecţionarea producţiei
Lucrările şedinţei plenare vingerea că dezbaterile con majoritatea participanţilor de stat, pentru toate ferme Ne exprimăm — a spus în
au. avut loc în prezenţa to sfătuirii, desfăşurate în lum i sînt m ărturii grăitoare ale le. pentru toti lucrătorii din încheiere vorbitorul — depli
varăşilor Nicolae Ceauşeacu, na preţioaselor indicaţii competentei profesionale şi unităţile agricole de stat, na adeziune pentru politica
Emil Bodnaraş. Manea Mă- date de tovarăşul Nicolae experienţei bogate ale lucră pentru toti lucrătorii minis internă $i externă a partidu Ca răspuns la chemarea la te 4 000 om-zile absenţe ne tehnologiile de lucru, care
nescu, Ilie Verdeţ, losif Banc, Ceauşescu în expunerea fă torilor din agricultura de terului nostru. în munca lor lui nostru, deplina satisfac întrecere în cinstea semicen motivate — arăta în cuvîn după curo ştim au avut re
Mihai Gere. cută le şedinţa de lucru de stat, expresia preocupărilor pentru progresul continuu al ţie pentru transformările tenarului partidului şi în ve tul său ing. Vasile Golda, şe percusiuni atît asupra acti-
care au
profund înnoitoare
Timp de două zile, munci la Comitetul Central al par lor de perfecţionare a mun agriculturii noastre. Avem po Ioc în viaţa economică şi so derea îndeplinirii exemplare ful E.M, Ghelar. Acest lu vitâţii economice cît şi pe li
tori, tehnicieni, ingineri, a tidului din noiembrie anul cii şi folosire mai judicioasă sibilitatea şi sînteir» ferm cială a ţârii şi sîntem hotâ a sarcinilor de plan pentru cru atrage după sine luarea nia respectării normelor de
gronomi si zootehnlştl, medici trecut, în cuvîntarea sa la a capacităţilor de producţie, hotâriţi să îndeplinim înain riţi să depunem toate efor acest an, minerii din Poiana unor măsuri severe pentru tehnica securităţii muncii.
veterinari şi economişti din consfătuirea cu cadrele din pentru îndeplinirea şi depă te de termen sarcinile trasa turile pentru realizarea sar Ruscâî s-au angajat în adu ca aceste aspecte de indisci In urma discuţiilor, planul
întreprinderile agricole de agricultura Judeţului Ialom i şirea sarcinilor de răspunde te agriculturii de stat prin cinilor trasate de Directivele narea generală a reprezentan plină sâ nu se mai repete. de măsuri supus spre aproba
stat au dezbătut probleme ţa şi în cea de la ultima ple re trasate de conducerea de Directivele Congresului al Congresului al X-lea al par ţilor salariaţilor să realize Şi alţi vorbitori. printre re în cadrul adunării gene
majore privind tehnologiile nară a Comitetului Central partid şi de stat. X-Iea a] partidului, de a tidului nostru. ze următoarei*- obiective care maistrul Gheorghe Ti- rale a fost îmbunătăţit cu
şi formele cele mai modeme al partidului, se vor solda cu In cadrul lucrărilor consfă spori producţia şi pro Vă mulţumesc încă o dată principale ■ ron şi minerul Alic Caro), numeroase propuneri care
de organizare a producţiei şi concluzii şi hotârîri Impor tu irii a avut loc apoi solem ductivitatea muncii la nivelul ţ Depăşirea planului la reprezentanţi ai salariaţilor au drept scop realizarea in
tovarăşe
pentru
Ceauşescu
a muncii, care pot contribui tante pentru activitatea de nitatea înmînării titlu lu i de celor mai bune realizări ob înaltele distincţii acordate producţia globală şi marfă de la Ghelar, au insistat în tegrală 9 sarcinilor de plan.
la sporirea continuă si sub viitor, privind folosirea mal Erou al Muncii Socialiste şi ţinute de statele cu agricul lucrătorilor din unităţile a- cuvîntul lor asupra proble Pentru asigurarea bazei de
stanţială a aportului între deplină a tuturor rezervelor Medalia de aur „Secera şi tură dezvoltată. cricoîe de stat. pentru tot cu 2 milioane lei. din care mei disciplinei la locurile materii prime şi realizarea
prinderilor agricole de stat, interne, dezvoltarea cooperă Ciocanul", precum şi de or Conducerea ministerului, ceea ce aţi făcut şi faceţi în 1 milion pină la I m a i: de muncă. sarcinilor de dezvoltare a ca
la dezvoltarea agriculturii rii între întreprinderile agri dine şi medalii ale Republi participanţii la consfătuire, vederea dezvoltării întreprin g Economii Ia preţul dc — Trebuie să muncim mai pacităţilor de producţie *a
noastre socialiste, a întregii cole de stat, cooperativele a- cii Socialiste Romănia unor toti lucrătorii din agricultu cost în valoare de 60'.* mii mult cu noii angajaţi, sâ ne toate unităţile vor fi ataca
economii naţionale grlcole de producţie şl între lucrători din agricultura de ra de stat ne angajăm ca prin derilor agricole de stat. pen Ici, din care 200 mii lei ocupăm de calificarea lor — te noi lucrări de deschidere
tru dezvoltarea întregii noas
In prima zi de lucru, prinderile de industrie a li stat. pină Ia I m a i: arăta în cuvîntul sâu mine a rezervelor de minereu. E
tre agriculturi, pentru pro
consfătuirea s-a ţin ut pe sec mentară. astfel îneît fermele înaltele distincţii au fost mai buna folosire a pâmîn- gresul si propăşirea Româ g Depăşirea sarcinilor de rul Alic Carol. preşedintele xecutarea înainte de termen
ţii de specialitate — culturi şi întreprinderile agricole de înmînate de tovarăşul Nicolae tului şi a celorlalte mijloace Plan la fier în minereu mar comitetului sindicatului. Es a lucrărilor de punere în
de cîm p ; legume şl cartofi ; stat să-şi îndeplinească ne Ceauşescu, secretar general de producţie, prin aplicarea niei socialiste. fă cu 1 000 tone ; funcţiune a liniei a 4-a de
pomicultură; viticultură; tau v iito r cu cinste sarcinile de al Partidului Comunist Ro creatoare la condiţiile ţârii Intr-o atmosferă însufleţi te de datoria noastră, a ce
separare magnetică şi mo
rine pentru la p te ; taurine mare răspundere trasate de mân, preşedintele Consiliului noastre a tot ceea ce este mai tă. de entuziasm, participan g Livrarea peste preve lor cu experienţă îndelunga dernizare a cuptorului nr, 2
pentru came, ovine ; porci partid. de Stat. nou şi înaintat în ştiinţa şi ţii Ia consfătuire au adoptat deri a 2 500 tone dolomilă tă în minerit, ca prin exem de prâjire magnetizantă va
practica agricolă să obţinem
ne : păsări si animale mici Tot în şedinţa plenară de In încheierea dezbaterilor, o chemare către toti lucră concasată şi 6 000 tone cal plu) personal sâ reuşim să-i
— prilejuind un schimb larg joi, tovarăşul Angelo Micu- p rim it cu vii şi îndelungi a peste actualele prevederi ale torii din fermele şi întreprin car metalurgic. mobilizăm şi pe aceştia la permite mărirea capacităţii
de opinii privind căile de lescu, m inistru secretar de clamaţii, a luat apoi cuvîntul cincinalului un milion tone derile agricole de stat. prin Aşa după cum se sublinia realizarea planului de pro de prelucrare a minereului.
perfecţionare continuă a ac stat. a prezentat raportul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. cereale. 100 000 tone legume, oare adresează un vibrant în darea de seamă prezenta ducţie. Cercetarea unor noi zone mal
50 000 tone struguri şi fruc
tivii âţii în toate sectoarele conducerii M inisterului Agri Cuvîntarea secretarului gene te, 120 000 tone carne, 500 000 îndemn In o activitate crea tă în faţa adunării de că — Din faâcate arăta puţin cunoscute, aplicarea în
de muncă, în spiritul direc culturii, Industriei Alimenta ral al partidului a fost u r hectolitri lapte şi 300 milioa toare. menită sâ asigure a- tre preşedintele comitetului maistrul Gheorghe Tiron — domeniul preparării a noi
tivelor adoptate de partid, în re, S ilviculturii şi Apelor cu mărită cu un deosebit inte vîntul întregii noastre agri de direcţie al Întreprinderii mai sînt printre noi şi din tehnologii de separare vor
vederea ridicării agriculturii privire la activitatea între res şi subliniată în repetate ne ouă, produse ce însumea culturi socialiste. miniere Hunedoara. ing. tre aceia care dovedesc ei permite valorificarea superi
noastre socialiste pe trepte prinderilor agricole de stat şi rînduri cu vii şi puternice ză circa 3.5 miliarde lei pro Participanţii la consfătuire loan Pozînârea, activitatea singuri o slabă pregătire pro oară a rezervelor de mine
noi de progres. măsurile necesare pentru rea aplauze. ducţie globală. Aceste anga au manifestat îndelung pen din anul 1970 poate fi con fesională. Ba mai mult, in . reuri chiar dacă acestea au
Reuniţi în plen, participan lizarea sarcinilor de viitor. In numele tuturor partici jamente nu însumează însă tru Partidul Comunist Ro siderată ca buna. Sarcinile dicaţiile pe care le dau în un conţinut mai sărac. Se are
ţii la consfătuire au conti Totodată au fost prezenta panţilor Ia consfătuire, to tot ceea ce poate da secto mân. pentru secretarul sâu de plan au fost depăşite la subteran se dovedesc în mul în vedere posibilitatea con
rul agricol de stat. Vom a
nuat în tot cursul zilei de te concluziile dezbaterilor şi varăşul losif Banc a adresat naliza încâ o datâ unitate cu general. Se s c a n d e a z ă principalii indicatori econo te cazuri fără efect. struirii de locuinţe la Ghe
joi dialogul fructuos asupra propunerile din secţiile de tovarăşului Nicolae Ceauşescu unitate, cultură cu cultură si „P.C.R.-Ceauşescu". „P.C.R.- mici, un rol însemnat Sn a Nu întîmplătoare au fost lar. a unui grup social la Go-
problemelor * ce se cer solu specialitate. cele mai calde m ulţum iri, ex- produs cu produs, astfel ca Ceauşescu". Este o expresie cest sens avîndu-I colectivul şl intervenţiile altor vorbi văjdla precum şi construirea
ţionate în acest sector al e In şedinţele pe secţii si în prim înd sentimentele de re să găsim şi să punem în va grăitoare a dragostei pe ca Exploatării miniere Telluc tori care a a arătat că în pre unui bloc cu 300 de garsonie
conomiei naţionale. plenara consfătuirii au luat cunoştinţă pentru aprecierea loare toate rezervele de care re lucrătorii din întreprinde care a extras peste prevede zent rolul m aiştrilor este re la Teliuc în scopul îmbu
Luînd cuvîntul în deschi cuvîntul 160 de delegaţi si pozitivă, pentru criticile în dispun întreprinderile agri rile agricole de stat o poar rile planului 13 000 tone mi m ult diminuat nătăţirii condiţiilor de viată
derea şedinţei plenare, tova invitaţi care. pe fundalul dreptăţite. pentru indicaţiile cole de stat. tă conducerii de partid, a re nereu brut. — Echipele de control for ale m inerilor din această im
răşul losif Banc, m inistrul a realizărilor obţinute în uni deosebit de preţioase pe care cunoştinţei lor pentru măsu Desigur, în anul trecut, mate din personal tehnic şi portantă zonă minieră a ţă
griculturii, industriei alimen tăţile agricole în care lucrea le-a dat. Vom depune, tova Pe deplin conştienţi de ro rile permanente adoptate în din cauza unor defecţiuni or ingineresc — arăta Nicolae rii.
tare. silviculturii şi apelor, a ză. au făcut o analiză cuprin răşe secretar general — a lul şi de răspunderea ce re vederea modernizării rapide ganizatorice şi neconcordanţe Suciu, inginer şef cu proble Atmosfera de exigenţă şi
subliniat că această reuniu zătoare în spirit critic si au spus vorbitorul — toate efor vine întreprinderilor agricole a acestei ramuri a economiei Sn desfăşurarea procesului me de protecţia muncii — responsabilitate creată de
ne se înscrie pe linia practi tocritic a deficienţelor care turile. străduinţa şl pricepe de stat pentru dezvoltarea naţionale şi totodată a ho- productiv la nivelul sectoare trebuie sâ aibă un contact toţi cei care au luat cuvîntul
cii consecvente a conducerii mai există pe linie tehnică, rea de care dispunem pentru întregii agriculturi, vom pro tâ ririi ferme de a munci cu lor, au fost semnalate şi o mal direct cu maiştrii, sâ le în cadrul adunării generale
partidului şi statului nostru economică şi organizatorică, a traduce în viaţă aceste valo duce cantităţi sporite de se toată însufleţirea pentru spo serie de lipsuri în activita coordoneze mai bine activi a salariaţilor de la I.M. Hu
de consultare largă a lucră au făcut propuneri în vede roase indicaţii şi a ridica a minţe. în ferme specializate, rirea producţiei agricole ve tea tehnlco-economicâ. Au tatea. Aceste controale tre nedoara, analiza critică a ac
torilor şi specialiştilor din di rea stabilirii celor mai efici gricultura de stat la nivelul vom generaliza încâ din a getale şi animale. pentru existat multe cazuri de in buie sâ se soldeze cu măsuri tivită ţii desfăşurate în anul
ferite sectoare ale economiei ente măsuri ce trebuie luate condiţiilor ce au fost create cest an cooperarea cu unită prosperitatea si progresul disciplină în cadrul unor concrete de rezolvare a pro trecut precum şi adoptarea
naţionale. în scopul analiză- pentru îndeplinirea şi depâşi- prin grija partidului şi statu ţile cooperatiste Sn producţia patriei noastre socialiste.
formaţiuni de lucru, defecţi blemelor ridicate de produc unor măsuri menite sâ asi
ţie şi no cu dosare întregi
S o le m n ita te a în m în ă r ii u n o r în a lte d is tin c ţii uni Sn aprovizionare şi trans de procese verbale şl con gure desfăşurarea în bune
condiţii a activităţii produc
portul intern, slabă preocu
statări.
pare şi competenţă a
unor
tive au scos în evidenţă înrâ
şefi de raioane şi maiştri pen Aceleaşi aspecte le subli © datâ caracterul profund de
In cadrul lucrărilor Consfă la I.A.S. Codlea, Judeţul Bra tul Mureş, Marin I. Otu — fost decoraţi un număr de activităţii noastre în plenul tru rezolvarea unor proble nia în cuvîntul său şi ing. mocratic al acestui forum
tu irii pe ţară a lucrătorilor şov, Vasîlica Diaconu — in mulgător la I.A.S. Robâneştl, 313 tovarăşi cu „O rdinul consfătuirii cadrelor de con me de care depindea în mod Ion Alexandru, şeful Exploa suprem din întreprindere, ho-
din întreprinderile agricole giner agronom, şef de fermă Judeţul Dolj, Dum itru D. Muncii" clasa a III-a, 70 de ducere din agricultura de direct realizarea ritmică a tări miniere Teliuc care spu tărîrea fermă a m inerilor din
de stat a avut loc solemnita la I.A.S. Popeşti-Sere, muni Pestanţia — inginer zooteh tovarăşi cu ordinul „Steaua stat, prima de acest fel după sarcinilor de plan. Tocmai nea : Poiana Ruscâi de a nu-şî pre
tea înmînării unor înalte dis cipiul Bucureşti. Ana C. Fîş- nist, director la I.A.S. Ora Republicii Socialiste Româ o perioadă lungă de activi de aceea cei care au luat cu — Pe viitor întregul per cupeţi nici un efort în vede
tincţii ale Republicii Socia cu — mulgătoare la I A.S. dea, Judeţul Bihor, Ion M. nia“ clasele a IV-a şi a V-a, tate, reprezintă pentru noi vîntul în cadrul adunării ge sonal de conducere atît din re«-» transpunerii în fapte a
liste Romănia. Variaş, Judeţul Timiş. Adolf Soineanu — muncitor v iti precum şi 408 tovarăşi cu un semn de înaltă preţuire nerale a reprezentanţilor sa cadrul exploatărilor cît şi din sarcinilor trasate de Congre
Pentru merite deosebite în Mihai Eristoff — maistru vi cultor la I.A.S. Odobeşti. Ju „Medalia Muncii". a activităţii depuse, un im lariaţilor şi-au manifestat întreprindere trebuie sâ fie sul al X-lea al P.C.R, dc a
întreaga activitate desfăşura ticol, şef de fermă la I.A.S. deţul Vrancea, Dum itru Gh. Exprimînd calde m ulţum iri bold şi mal mare pentru a dezacordul faţă de asemenea mai ferm în luarea unor de întîmpinn cu noi succese săr
tă în anii construcţiei socia Mediaş, judeţul Sibiu. Vale Ştirbu — tehnician agricol, şi adincâ recunoştinţă condu mobiliza participarea şi ca stări de lucruri. cizii, în special să ia măsuri
liste, pentru contribuţia per rian Negoiţâ — inginer a şef de fermă la I.A.S. Studi- cerii de partid şl de stat, în pacitatea de muncă, spre a — Nu poate constitui o concrete în rezolvarea unor bătorirea semicentenarului
sonală adusă la dezvoltarea gronom, director la I.A.S. na, judeţul Olt, Ion Teşu — numele celor distinşi cu înal îndeplini şi depăşi sarcinile mîndrie pentru nimeni fap probleme tehnologice. Nu tre partidului.
unităţilor agricole în care lu Bacău, Marin Gh. Tudoran şeful Departamentului Agri tul titlu de Erou al Muncii de mare răspundere ce ne tul că în anul trecut colecti buie sâ mai admitem tolera
crează. precum şi pentru ob — inginer horticultor, direc culturii de Stat din Ministe Socialiste a luat cuvîntul to revin în activitatea viitoare vul nostru a înregistrat pes rea unor abateri grave de Ia C. DUMITRU
ţinerea an de an a unor pro tor la I.A.S Medgidia, jude rul Agriculturii, Industriei varăşul loan Vlad. Noi vedem In agricultură.
ducţii sporite, ridicarea con ţul Constanţa, Stan M. Tîriea Alimentare, S ilviculturii şi în aceasta preţuirea, cinsti
tinuă a productivităţii mun — inginer zootehnist, director Apelor, Ion N. Toma — in rea pe care partidul şi gu Asigurăm conducerea de r
cii şi a rentabilităţii unităţi general Ia Trustul pentru giner agronom, director la vernul, personal tovarăşul partid şi de stat, pe dumnea
lor. a fost conferit titlu l de producţia avicolă, Constantin I.A.S. Prejmer, judeţul Bra Nicolae Ceauşescu, o acordă voastră, tovarăşe secretar ge
..Erou al Muncii Socialiste" Zgîrvaci — tractorist la I.A.S. şov, Francise F. Vintze — permanent cadrelor din eco neral, că ne vom face o
şi medalia de aur „Secera şi însurăţei, judeţul Brăila. mecanic agricol la I A.S. nomia patriei, care dovedesc preocupare de prim ordin din CINCINALUL 1966-1970
Ciocanul" tovarăşilor : Vasile „O rdinul Muncii" clasa a Udviniş, judeţul Arad. în activitatea lor dăruire, îmbunătăţirea activităţii sec
llratu — mecanizator la J.A.S. Il-a tovarăşilor: Urania Ste Ordinul „Steaua Republicii hărnicie, Iniţiativă şi entu torului agricol de stat, a în
Mircea Vodă. Judeţul Ialom i la Alexandrescu — medic ve Socialiste România" clasa a ziasm creator. Acestea sînt tregii agriculturi, a rezulta
ţa. Marin Dobre — mecanic terinar, şef de fermă Ia IlI-a tovarăşilor ; Ion S. astăzi în general atributele telor de producţie şi econo
agricol la L A iî. Hîrşova, ju I.A.S. Buzău. Judeţul Buzău, Burcea — inginer agro mice, spre a traduce în via In pas cu remarcabilele rea
deţul Constanţa, Gbeorghe Lucia T. Bîrca — inginer zo omului nou, omul crescut ţă sarcinile stabilite de con lizări economice şi sociale ale Sportul si turismul
Lungu — mulgător la I.A.S. otehnist la I.A.S. Mihăileşti, nom, director general în şi educat de partid, în spiri ducerea de partid şi de stat, oamenilor muncii hunedorenl
tul progresului şi al dragos
Iaşi. Cristache M usler— trac judeţul Ilfov. Ana T. Bră- M inisterul Agriculturii, In a aplica cu succes deplin în în cincinalul ce s-a încheiat,
torist la I A S. Teremia Ma tianu — îngrijitoare de pă dustriei Alimentare, S ilvi tei de patrie. In acelaşi timp drumările date pentru rid i s-au înregistrat importante suc
re, judeţul Timiş, Nicolae Se sări la I.A.S. Avicola Craiova, culturii şi Apelor, Florin considerăm distincţiile acor carea agriculturii ţârii noas cese şi în domeniul sportului şl
chei — mulgător la I.A.S. Judeţul Dolj. Ion V. Breban Chiţu — adjunct al mi date un simbol al aprecierii tre la nivelul posibilităţi turismului. Activitate cu pro intr-o viguioasă
Turda, judeţul Cluj, M ihai — tractorist la I.A.S Deta, nistrului agriculturii, in cu care conducătorii noştri lor reale pe care le are. funde valenţe sociale, cu largi
Stănescu — medic veterinar, dustriei alimentare, silvicul înconjoară întreaga masâ de Adresînd calde felicitări influenţe asupra stării de să
director la I.A.S. Arad, loan judeţul Timiş. Dumitru I. tu rii şi apelor, Nicodim N. lucrători din întreprinderile tuturor celor distinşi cu titlu l nătate a populaţiei, educaţia
I. Vlad — inginer agronom, Călin — mulgător la I.A.S. Dâian — economist, consilier agricole de stat. de Erou al Muncii Socialiste, fizică şi sportul se bucură de o dinamică a deivotlării
director la I.Â.S. Insula Ma Turnu Măgurele, judeţul Te la M inisterul Agriculturii. In Trăim cu profunde emoţii cu ordine şi medalii ale Re însemnată atenţie din partea
re a Brăilei. leorman. Alexandru M. Coco- dustriei Alimentare, Silvicul acest moment. El râmîne în partidului şi statului nostru. De
şilâ — inginer agronom, di publicii Socialiste România,
Pentru merite deosebite în rector general la I A.S. Urzi- tu rii şi Apelor, Ecaterina tipărit de-a lungul întregii tovarăşul Nicolae Ceauşescu la an la an, mişcarea sportivă
muncă şi contribuţia adusă ceni, judeţul Ilfov. Vasile Drâghici — inginer agronom, vieţi, chezâşuind îndemnuri a subliniat că acordarea a de masâ şi de performanţă cu
la dezvoltarea agriculturii so Cosmuţa — inginer zooteh şef de fermă la I A.S. Giu- nobile pentru noi eforturi cestor decoraţii reprezintă o prinde tot mai mulţi oameni ai
cialiste. a fost conferit ordi bega, judeţul Dolj, Alexan creatoare la locurile noastre înaltă apreciere a conducerii muncii din uzine şi fabrici, lu
nul „Steaua Republicii Socia nist. director general al Trus dru Ienciu — tehnician .a de muncă. Intorcîndu-ne la de partid şi de stat atît a crători ai ogoarelor, elevi şi
liste Romănia“ clasa I tova tului pentru îngrâşarea por gronom, director la I A.S. locurile noastre de muncă, activităţii celor distinşi, cît studenţi. Judeţul Hunedoara a
răşilor : losif Banc — vice cilor, Ştefan Demeny — in „30 Decembrie", municipiul ne vom strădui să transmi înregistrat în acest domeniu de
preşedinte al Consiliului de giner zootehnist, director Ia Bucureşti, Emil N. Ioneseu tem tuturor celorlalţi lucră şi a activităţii întreprinderi- D activitate o dinamică nemaiîn
M iniştri şi ministru al agri I.A.S. Avicola Mureş, judeţul — inginer agronom, director tori, tehnicieni şi specialişti lor agricole de stat, a contri- S tâlnită pe aceste meleaguri cu
culturii. industriei alimenta Mureş. Constantin 1. Gip — la I.A.S. Valea Călugărească, flacăra dorinţelor de reali buţiei aduse de ele la dez vechi tradiţii sportive.
re. silviculturii şi apelor, A n inginer agronom, director la Judeţul Prahova, Ferdinand zări superioare, tendinţa voltarea agriculturii, la asi O largă reţea organizatori
geln D. Miculcscu — minis I.A.S. Ograda, judeţul Ialo G. Kopaez — inginer, şef de nestăvilită de progres, ambi gurarea de produse agroali- că de asociaţii şi cluburi spor
tru secretar de stat la Minis miţa. Gheorghe N. Heluţa — fermă la I A.S. Miercurea ţia de a fi purtătorii stin mentare a patriei. tive constituie cadrul deosebii
terul A griculturii. Industri mulgător la I.A S Bîrlad. Ciuc, judeţul Harghita, loan dardului producţiilor bogate. de favorabil de desfăşurare a
ei Alimentare. S ilvicultu rii şi judeţul Vaslui M ihail T. (Agcrpres) unei intense munci de depista
ne
Indicaţiile consfătuirii
Apelor. Nicolae Giosan — Kantz — mecanizator la P. Nedelcu — mecanic agri vor ajuta în fiecare clipă să re, selectare şi promovare a
col la I A.S. Hîrşova, judeţul
preşedintele Academiei dc I.A.S. Sibiu, Judeţul Sibiu, rezolvăm mai operativ si *- talentelor sportive. O puterni
Ştiinţe Agricole si Silvice. ^ Octavian N. Lambru — in Constanţa. Ton D. Nicolae — ficient problemele ce ne vor că bazâ materială constind
Pentru merite deosebite în giner agronom, director la mecanic agricol la I.A.S. In pagina a ILe din complexe sportive (Corvi-
activitatea de producţie şi I.A.S. Murfatlnr. judeţul Con Pietroiu, judeţul Ialomiţa, sta în faţă In m ijlocul co nul şi Constructorul Hunedoa
economico-fînancinră n între stanţa. Gheorgh? Mânu — In Simion S. Paraschlv — ingi lectivului nostru de muncă, ra, Jiul Petroşani, Cetate De
prinderilor agricole de stat, giner agronom director ge ner agronom, director la vom căuta să ne situăm la Raportul tovară va), stadioane, terenuri şi săli
a fost conferit ..Ordinul neral al Di reci,ici agricole, I.A.S Buciumeni, judeţul Il înălţimea distincţiilor prim i de sport bine dotate şi utila
M uncii" clasa 1 tovarăşilor: judeţul Vaslui. Ion Moldovan fov, loan Al Popovici — me te. să fim bravi ostaşi în şului Angelo Micu
primele rînduri ale bătăliilor
Ion P. Bora — inginer agro — şeful Departamentului canic agricol la I.A.S. Bistri lescu la Consfătuirea
nom, director la I A S. Segar- Industriei Alimentare din ţa, judeţul Bistriţa-Nâsâud. pentru pîinea ţârii.
cea, judeţul Dolj. Gheorghe Ministerul Agriculturii, In Ion Gh. Stîngâ — tehnician In cuvîntul sâu, tovarăşul pe ţară a lucrătorilor
S t Costache — maistru me dustriei Alimentare. S ilvicul horticol, şef de fermă la Angelo Miculescu a spus : din întreprinderile a
canic la I.A.S. Puchenii tu rii şi Apelor. Augustin I. I.A.S. Rînmicu Vîleea, jude Distincţiile acordate nouă as Handbalul cunoaşte o largă popularitate in judeţul Hunedoara.
Mari, judeţul Prahova. Tacob Nemeş — în grijito r porcine ţul Vîlcea. tăzi, în acest moment impor gricole de stat.
D. Deneş — maistru grădinar la Complexul Gomeşti, Jude- Prin acelaşi decret au mal tant de analiză a rezultatelor