Page 86 - Drumul_socialismului_1971_02

a D R U M U L S O C IA L IS M U L U I 9 N r. 5 018 9 V IN ER I 26 F E B R U A R IE 19 71

RAPORTUL TOVARĂŞULUI ANGELO MICULESCU CINCINALUL

la Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor
SPORTUL Şl TURISMUL ÎNTR-9 VIGUROASA

din întreprinderile agricole de stat
DINAMICĂ A DTZVOLTĂRII

Subliniind efi prima con­ ne, faţă da edrea 890 m ll da ţiei est« 4nci scăzut O deo­ eeate complexe sînt departe ge la aproapa 8,4 miliarde
sfătuire a lucrătorilor din a­ tone cîte s-au produs In 1965. sebită importanţă s-a acordat de a ii satisfăcătoare. lei.
gr icul tura de stat are loc In­ O deosebită Importanţă s-s a­ în raport axtlnderil culturii Practica de pînă acum, pro­ Creşterea deosebită a vo­ (Urmare din pag. I) român, Hunedoara se Înscrie pe haita turistică
tr-un moment deosebit de cordat continuării şl adînclrii de sola. blemele deosebite ce e^au ri­ lum ului producţiei In actua­ a patriei cu majuscule. Dar nu numai din o-
Important pentru dezvoltarea acţiunii da specializare şl In aprovizionarea popu­ dicat în legătură cu exploa­ lul cincinal necesită o lărgi­ te este pusâ la dispoziţia celor ce doresc sâ cest mollv. Marile unităţi economice, relieful
m ultilaterală a economiei na­ concentrare a producţiei, cale laţiei cu produse agroaJLmen- tarea m arilor complexe Im­ re şl modernizare, In conti­ practice educaţia fizică şi sportul. Zestrea ma­ deosebit de bogat şl variat, rezervaţiile natura­
ţionale, pentru înflorirea pa­ sigură pentru creşterea pro­ tare, legumicultura ocupă un pun realizarea de complexe nuare, a bazei tehnico-mate- terială a sportului este in continua creştere, di­ le, staţiunile balneo-climaterlce constituie tot
triei, tovarăşul Angelo MIcu- ducţiei «1 reducerea preţului loc Important. întreprinderile cu efective de 1000-2 000 ca­ riale. Pe întreaga perioadă versificare şi modernizare. atitea obiective de Interes turistic. înspre aces­
lescu, m inistru secretar de de cost In prezent, din cele agricole de stat au sporit pete, in grajduri de mare ca­ 1971-1975, agricultura de stat In cincinalul actual vor prinde contururi sa­ tea se îndreaptă, la sflrşit de sâptâminâ sau In
stat, a arătat că în cele peste 3 304 ferme, numai 96 mal cantităţile de legume vîndute pacitate. Sectorul gospodăresc va prim i un volum de in­ la sporturilor şl bazinul de înot din Deva, un concedii, zeci de mii de oameni al muncii din
două decenii care au trecut au caracter m ixt, faţă de 454 pe piaţa internă şi la export se va dezvolta în continuare vestiţii de 23,5 miliarde lei, nou complex sportiv şi o piscină termoficatâ la judeţ, din ţară sau străinătate. Pentru crearea
de la înfiinţarea lor, între­ de ferme m ixte existente în Faţă de 141 m ii tone de le­ prin extinderea şl moderni­ din care 18,5 miliarde lei In­ Petroşani. Toate acestea vor face ca dinamica celor mai optime condiţii turiştilor, s-a constru­
prinderile agricole de stat anul 1967. gume de cămp livrate la fon­ zarea grajdurilor existente, vestiţii centralizate, cu 28 la titlurilor şl recordurilor hunedorene să fie mai it şi dezvoltat o puternică bază materială con-
s-au bucurat de o permanen­ In anii 1966-1970, producţia dul de atat In 1966 s-a a- astfel ca, în final, să se ajun­ sută mai m ult decît în pe­ viguroasă, mai prestigioasă, la înălţimea faimei stind din hoteluri, cabane, moteluri, campinguri
tă atenţie din partea condu­ globală a întreprinderilor a- ■Juns, în 1970, la peste 220 000 gă la ferme specializate de rioada 1966-1970. EJe vor fi Industriale a judeţului. etc., care ¡şl oferă serviciile de cazare, aprovi­
cerii partidului şi statului grlcole de stat a înregistrat tone. Trebuie arătat însă că 800-1 000 locuri. Va trebui să orientate, cu prioritate, pen­ In aceleaşi ritmuri trepidante se dezvoltă tu­ zionare şi ghidare a turiştilor.
nostru. Volumul investiţiilor o creştere dc 43 la sută faţă sporul de producţie s-a ob­ se continue acţiunea de ame­ tru realizarea de noi obiecti­ rismul - activitate cu majore implicaţii instruc- Sport şi turism - două activităţi care au cu­
alocate întreprinderilor agri­ de perioada 1961-1965. ţinut mal m ult pe seama liorare şi selecţia ve în sistem agro-lndustrlal. noscut o adevărată explozie de dezvoltare in
cole de stat, de la Înfiinţarea Deşi deţin numai 14 la su­ extinderii suprafeţelor şi mal Producţia de carne de tau­ In anul 1975, suprafaţa a­ tlv-educative şi recreative. Judeţ păstrător a nu­ cincinalul trecut, care se vor consolida şi vor
lor şi pînă în prezent, se r i­ tă din suprafaţa agricolă a puţin pe seama creşterii pro­ rină a fost concentrată In menajată pentru irig aţii va meroase vestigii materialo şi culturale ale exis­
dică la aproape 40 m iliarde ţării şl 18 la sută din efec­ ducţiei medii. In unele uni­ unităţi specializate, ceea ce creşte la 490 m ll hectare, re- tenţei noastre, leagăn al formării poporului evolua mai impetuos in viitor.
lei. S-au asigurat, totodată, tivele de animale, participa­ tăţi. producţia de legume şi a permis să se facă un salt prezentfnd peste 30 la sută
pentru întreprinderile agrico­ rea lo r la fondul central de cartofi nu s-a bucurat de a- calitativ faţă de trecut. An din totalul terenului arabil,
le de stat, 16 500 de specia­ produse agroallmentare a fost tenţla cuvenită, lnfluenţlnd de an, livrările de carne de întreprinderile agricole de 0 In |udeţuţ Hunedoara
lişti, din care peste 6 000 de în anul 1970 de peste 35,1 nesatisfăcător aprovizionarea taurine la fondul de stat au stat vor prim i 378 ml! tone activează In prezent 35 de
cadre cu pregătire superioa­ la sută la grlu, 27 la sută la pieţei. Avem create toate fost depăşite. Dar şi în ca­ de îngrăşăminte chimice sub­ echipe divizionare, împărţi­
ră. întreprinderile agricole de carne total, din oare peste 65 condiţiile — a precizat rapor­ zul complexelor pentru îngră- stanţă activă, care vor asi­ te pe categorii valorice du­
stat dispun în prezent de la sută la carnea de porc, torul — ca să realizăm pro­ şarea taurinelor nu se reali­ gura cîte 180 kilograme în­ pă cum urmează : 3 in Divi­
30 000 de tractoare, cu a­ (ar Ja ouă de 57 la sută. O ducţii medii de cel puţin zează parametrii prevăzuţi în grăşăminte substanţă activă zia naţională A, 6 în „B", 8
proape 5 000 mal multe decît contribuţie însemnată au a­ 20 000 kg cartofi la hectar.^ studiile tehnico-economice şi pe hectarul de teren agricol, In „C” şi 18 In divizia naţio­
în 1965, revenind astfel 70 ha vut întreprinderile agricole In continuare au fost abor­ se cer făcute In continuare de 1.8 ori mal m ult decît în nală a juniorilor şi şcolarilor.
de teren agricol pe un trac­ de stat In perioada 1966-1970 date probleme ale viticultu­ eforturi pentru mai buna fo­ 1970
tor fizic faţă de 90 ha cîte şl în sporirea fondului de rii şl pom lculturlil din în­ losire a tehnologiilor moder­ Condiţiile ce se creează vor 0 Sportivii hunedoreni au
revin pe total agricultură. Ele produse agricole, destinate treprinderile agricole de stat permite ca în ultim ul an al corectat, in anul 1970, 6 re­
dispun de 11 000 combine pen­ exportului. Patrimoniul viticol al între­ ne, a spaţiilor construite, cincinalului să se obţină în corduri republicane şi au cu­
tru cereale păîoase, faţă de Rezultatele, luate în an­ prinderilor agricole de stat pentru furajarea raţională a medie la hectar : 3 100 kg cerit 28 titluri de campioni
8 500 cite aveau cu dnci ani samblu, obţinute de agricultu­ cuprinde în prezent o supra­ animalelor. ■ grtu, 4 250 kg porumb. 2 210 naţionali lo diferite discipli­
în urmă, ceea ce Înseamnă o ra de atat in cincinalul tre­ faţă de 55 000 ha, din care In cincinalul trecut, la kg floarea-soarelul şl 7 290 ne sportive (14 la seniori, 8
încărcătură medie de 48 ha. cut sînt însemnate, a arătat 43 000 ha de vil pe rad. Ele complexele Industriale de în- kg struguri. la juniori şi 6 la copii). Da­
faţă de 60 ha pe total agri­ vorbitorul. Dar, analizând au dat posibilitatea furniză­ grăşare a porcinelor nu s-a R itm uri şl proporţii dina­ că in 1965 Hunedoara furni­
cultură. Industria construc­ producţiile planificate se rii la fondul de stat în anul realizat în întregime planul mice se vor înregistra In ac­ za loturilor naţionala 14
toare de maşini a diversificat constată că, la multe culturi, 1970 a 52 000 tone struguri de de livră ri la fondul central, tualul cincinal şl în sectorul sportivi, in ultimii doi ani ai
producţia de tractoare si u ti­ ele n-au fost realizate. Nive­ masă şi aproape 11 000 va­ ritmicitatea a lăsat de dorit, zootehnic, dezvoltlndu-se ac­ cincinalului, numărul mediu
laje agricole. In ceea ce p ri­ lurile de producţie atinse sînt goane de vin, apreciat atit pierderile prin m ortalităţi au ţiunea de Industrializare a al selecţionaţilor hunedo­
veşte zootehnie, dotarea cu mici. In 1970, de exemplu, pe piaţa Internă cît şi la ex­ fost încă destul de mari, de creşterii animalelor. Se vor reni a fost de 40, ceea ce
maşini şl Instalaţii s-a axat, recolta medie de porumb pe p o rt Din păcate însă, în u l­ circa 14 la sută din efectiv. construi 220 de m ii de locuri dovedeşte creşterea bazei de
In prim ul rînd, pe mecaniza­ terenurile Irigate a fost de tim ii ani, producţiile sînt In condiţii similare de pro­ pentru vaci de lapte, precum masă a sportului - genera­
rea lucrărilor de recoltare sl 4 460 kg la ha, faţă de 6 500­ scăzute, bat pasul pe loc. O ducţie, o serie de complexe şl 10 complexe de porci sl al­ toarea performanţelor, cali­
preparare a furajelor, trans­ 7 000 kg la ha, d t s-a prevăzut situaţie similară există sl în obţin rezultate diferite. te obiective. In anul 1975, e­ tăţii rezultatelor.
porturilor de nutreţuri, apro­ în studiile tehnlco-economl- pomicultură. Şl în acest sec­ Pentru a se obţine produc­ fectivul de vaci şl Juninei,
vizionării cu apă ele. ce. Nu peste tot îngrăşâmln- tor s-au extins plantaţiile In­ ţii la nivelul studiilor tehni­ crescut în sistem Industrial, 0 Importantele fonduri bă­
Rezultatele obţinute pe tele chimice au fost aplicate tensive. s-au creat condiţii co-economice, este necesar să va reprezenta 43 la sută din neşti alocate amenajărilor de
plan mondial, ca şi propria în mod ştiinţific. Ameliora- pentru concentrarea şi spe­ se dea cea mai mare atenţie total, la porcine — 76 la su­ baze sportive (circa 1 mi­
noastră experienţă, au do­ torll au creat, în decursul a­ cializarea producţiei. Cu toa­ problemelor de reproducţie, tă. 1ar la păsări — 100 Ja su­ lion lei anual) ou condus la
vedit din plin că o agricul­ nilor, o serie de soluri valo­ te acestea, producţia şl cali­ de introducere şi extindere a tă. Contribuţia agriculturii de realizarea, in ultimii doi ani
tură modernă, de înalt ran­ roase. dar ele sînt departe de tatea fructelor, eficienţa eco­ însămînţărilor artificiale, res­ stat la constituirea fondului ai cincinalului trecut, o 246
dament, este de neconceput a face faţă cerinţelor m Ari nomică a acestei activităţi nu pectării normelor sanitar-ve- central va fl în anul 1975 de terenuri sportive şi la între­
fără utilizarea largă a unei pe care le Impune o agricul­ se ridică la nivelul d o rit aproape 50 la sută la carnea ţinerea şi repararea a circa
game variate de produse chi­ tură Intensivă. Din această In viito r se vor înm ulţi terinare şi reducerii la m i­ de porc, de 68,4 la sută la 20 terenuri anual. In ultimii
mice : îngrăşăminte, insecto- cauză, statul a trebuit să facă soiurile de struguri pentru nimum a pierderilor prin carnea de pasăre, de 59 la doi ani, in licee şi şcoli pro­
fungicide, erbicide, biostimu- un important efort valutar masă cu boabe mari şl soiu­ m ortalităţi. De asemenea, va sută Ia ouă, iar la laptele de fesionale au fost moderniza­
latori ele In perioada 1966­ pentru procurarea unor can­ rile pentru vinuri roşii, aro­ trebui să se rezolve asigura­ vacă de 35 la sută. te şi bituminizóte aproape 20
1970. cantităţile de îngrăşă­ tită ţi de seminţe cu valoare mate şl acele specifice în pro­ rea unor furaje bogate în Valoarea exportului pe ca­ de terenuri de handbal, te­
minte furnizate de industrie biologică mal ridicată decît ducerea şampanie! şl conia­ proteină, să se înlăture risi­ re trebuie sâ-1 realizeze în­ nis de cîmp, baschet si vo­
agriculturii de stat au sporit cele de care dispunem noi. curilor. In pomicultură se pa de furaje, în vederea re­ treprinderile agricole de stat lei, în Valea Jiului, Hune­
de la un an la altul. Cantita­ Deprecierea soiurilor, folosi­ vor Introduce în producţie ducerii consumului specific. la nivelul anului 1975 va fi doara, Deva şi Brad. De a­
tea de îngrăşăminte chimice rea unor seminţe cu valoare sortimentele de fructe m ult In continuare, vorbitorul de peste 721 milioane de lei semenea, tot cu fonduri alo­
substanţă activă folosită pe biologică scăzută constituie căutate. s-a ocupat de creşterea ovi­ valută, cu 78 Ia sută mal
hectarul de teren agricol a una din cauzele plafonării Arătînd că creşterea ani­ nelor, arătînd că în u ltim ii m ult faţă de realizările anu­ cate, s-au regazonot 10 te­
crescut de la 64 de kg în producţiilor. In continuare malelor reprezintă una din ani s-au obţinut unele rezul­ lui 1970. Pentru a fi compe­ renuri de fotbal. In satele
1965, la 97 de kg în 1970. Ac­ vorbitorul a citat o serie de ramurile principale ale agri­ tate pozitive, ca urmare « titiv i pe piaţa externă, este judeţului se amenajează tot
ţiunile hidroamellorattve au date comparative oare Ilus­ culturii, vorbitorul a subli­ concentrării producţiei. S-au nevoie sâ se adînceascâ spe­ mai multe baze sportive.
cunoscut, în cincinalul trecut, trează diferenţe mari de pro­ niat că producţia animalieră, creat complexe de îngrăşarea cializarea, mergînd pînă aco­
o amploare fără precedent. ducţii şi de preţ de cost lin fundamentată pe o concepţie m ieilor în sistem industrial. lo Incît o serie de ferme sâ
Numai în Lunea Indlguită a condiţii pedoclimatice şi teh- nouă, modernă, de concentra­ Producţia medie de lînâ însă producă exclusiv pentru ex­
Dunării, suprafaţa totală eîş- nico-materlale similare, fapt re şi specializare, participă a înregistrat creşteri mici de port şi avînd orientarea pro­
tigatâ prin asemenea acţiuni ce relevă în multe cazuri in­ în prezent cu 45 la sută la la an la an. ducţiei făcută chiar după spe­
însumează peste 250 000 ha. suficientă preocupare pentru volumul producţiei globale a Sectorul de creştere a păsă­ cificul anumitor pieţe. Largă bază de masă a sportului
Importante fonduri de Inves­ problemele producţiei. întreprinderilor agricole de Anul 1971, prim ul din ac­ O imagine grăitoare :
tiţii au fost alocate pentru Precizînd că există rezer­ stat. Faţă de anul 1965, între­ rilor, unde statul a făcut mari tualul cincinal, va constitui Tinereţe, vigoare, sănă­
extinderea suprafeţelor ame­ ve de sporire a recolte! de investiţii pentru construirea pentru agricultura de stat a- Mişcarea sportivă hunedoreană. cuprinsă în peste
najate pentru Irigaţii, care. porumb, vorbitorul a citat, prinderile agricole de stat au de complexe, şl importul de nu] unei hotârîte creşteri a 250 de asociaţii şi trei cluburi sportive, creează cadrul tate - atribute ale spor­
livrat, în anul 1970. mai m ult
în 1970, au ajuns la 236 000 între altele, exemplul I.A.S. cu un m ilion hl de lapte, 156 material de reproducţie au producţiei vegetale şl anima­ organizatoric favorabil desfăşurării unei largi şi di­ tivilor.
ha, faţă de 100 000 ha exis­ Pietrolu oare a obţinut 7 700 m ii tone de carne, 36 m ili­ creat condiţii să se realizeze le. versificate activităţi de educaţie fizică şi sport în în­
tente in 1965. kg Ja hectar, al unor ferme oane de ouă şl 900 tone de o producţie medie pe găina Sarcina obţinerii unor pro­ treprinderi, instituţii, şcoli şi ta sate. Această puter­
Orientarea epre Intensifi­ ale I A.S. Dorobanţu, Jegălla lină. In anul 1970, planul de furajată din sectorul Industri­ ducţii mari obligă, totodată, nică bază de masă a sportului generează clemente­
carea producţiei agricole a sau Bâileşti, care au realizat, producţle-marfă a fost depă­ al, de peste 220 de ouă, în- sâ se urmărească eu mai le de perspectivă, de afirmare a performanţei. Dar,
determinat ca o mare parte în condiţii de Irigare. 6 700­ tr-o serie de unităţi obţinîn- multă perseverenţă respecta­ Judeţului nostru îi sînt definitorii şi întrecerile spor­
din Investiţii să fie îndrepta­ 7 000 kg la hectar. Pentrn şit cu 13,8 mll tone de carne du-se peste 240 de ouă. Cu rea tehnologiei de Irigare a tive de anvergură rezervate masei largi de oameni ai 0 In cincinalul 1966-1970
te spre realizarea de noi ca­ creşterea producţiei şl a ren­ şi 130 milioane de ouă, iar asemenea producţii ne situăm culturilor. muncii de la oraşe şi sate. Competiţiile omagiale do­ la excursiile organizate de
pacităţi productive, îndeosebi tabilităţii la cultura porum­ efectivele de animale au fost la nivelul ţârilor cu avicul- tate cu diverse trofee antrenează la start sute şi mii către Agenţia judeţeană de
complexe de tip industrial. bului va trebui ca, începînd realizate şl depăşite la toa­ turâ dezvoltată. După cum s a arătat la de salariaţi, de preferinţă la disciplinele fotbal, vo­ turism Deva au participat
Au fost construite sere legu­ cu anul 197!. să se dea cea te speciile. Totuşi, efectivul Punerea In balanţă a rea­ şedinţa de lucru de la 270 372 de cetăţeni.
micole. suprafaţa totală a a­ mai mare atenţie aplicării de vaci şi Juninei a înregis­ lizărilor şi minusurilor în CC. al P.C.R. din no­ lei, handbal, popice, tenis, şah, atletism etc. „Campio­
cestora reprezentînd, la sfîr- tehnologiei stabilite pentru trat un ritm lent de creştere, sectorul zootehnic — a sub­ iembrie 1970, va trebui sâ natele de casă“ — întreceri între secţiile şi sectoare­ 0 Obiectivele turistice ale
şitul anului trecut. 494 ha. această cultură — a arătat iar aceasta datorită faptului liniat vorbitorul — arată că se extindă formele de coo­ le m arilor întreprinderi — angajează în competiţii a­ judeţului Hunedoara au fost
S-au dat în funcţiune com­ vorbitorul. In mod deosebit că nu s-a acordat atenţia cu­ mai există încă m ult de făcut perare dintre întreprinderile proape întreaga masă de salariaţi. vizitate organizat de 79 300
plexe de tip industrial de trebuie să se insiste asupra venită selecţiei, reproducţiei pentru a răspunde cerinţelor agricole de stat şi cooperati­ turişti români şi 35 300 stră­
creştere şl îngrâşare a porci­ amplasării judicioase a cul­ şi creşterii tinerelului taurin. mari puse în fata acestui sec­ vele agricole de producţie. ini, in cincinalul trecut.
lor. cu o capacitate de 1,3 turii. folosirii hibrizilor a- Producţia medie de lapte se tor. Deficienţele semnalate îşi Experienţa deja cîştigatâ,
milioane de capete, complexe decvaţl, asigurării densităţii menţine la un nivel scăzut au originea în faptul că unii rezultatele bune obţinute în
avicole cu o capacitate de 1,8 ODtime, întreţinerii la tim p a — în jurul a 3 000 litri de specialişti n-au reuşit încă anul 1970 arată că această
milioane de locuri pentru culturilor şl recoltării fără lapte. să se alinieze cadrului mo­ formă permite generalizarea
pui şl 3,5 milioane de locuri pierderi. In u ltim ii ani a sporit pon­ dern de desfăşurare a produc­ mai rapidă a tehnologiilor
pentru găini. In continuare, raportul s-a derea efectivelor de vaci cres­ moderne şi experienţei nece­
Paralel cu dezvoltarea ca- ocunat de problemele pe care cute în complexele industria­ ţiei zootehnice. Departamen­ sare aplicării acestora şi tn
on''ltâtilor de creştere a ani­ le ridică cultura de floarea- le Trebuie arătat însă — a tul I A.S. n-a fost suficient cooperativele agricole. In a­
malelor şl păsărilor, s-au luat soarelui. arăttnd că recolta subliniat vorbitorul — că nu de exigent faţă de unităţile cest sens, au fost stabilite
râ s u ri corespunzătoare pen- medie obţinută în perioada s-a reuşit încă să se atingă în subordine pentru riguroa­ programe concrete, dar pen­
ru construirea de noi fa­ 1966-1970 a fost de 1 700 ke parametrii prevăzuţi în stu­ sa respectare a tehnologiilor tru ca îndeplinirea lor sâ se
brici de nutreţuri combinate, la hectar, faţă de 1 490 kg diile tehnico-economice. N i­ recomandate pentru diferite realizeze, este nevoie sâ se
a căror producţie a ajuns în realizate în cincinalul prece­ velurile de producţie, preţul specii, a măsurilor pe linie acţioneze intens, cu mai mul­
2970 la circa 1,3 milioane to- dent. dar că nivelul produc­ de cost, rentabilitatea în a- sanitar-veterinară. tă energie Trebuie, în acelaşi
Principala direcţie către timp, perfectate criteriile de
r care trebuie să ne îndrep­ cooperare.
In întîmplnarea tăm atenţia este de a reali­ sarcinilor de plan, a progra­
Rolul decisiv în realizarea
za şî depăşi efectivele de a­
nimale, în special efeetivele-
matcâ, atît în complexele In­ melor stabilite, 11 au, fireşte,
cadrele. Agricultura de stat
dustriale, cît şi în sistemul dispune de cadre valoroase,
gospodăresc. Pe acesta din cu o bogată experienţă. Fie­
semicentenarului o formă sâ-1 neglijăm, ci sâ-1 care fermă este direct con­
urmă nu trebuie sub nici
dusă de un specialist. Avem
modernizăm, să-i îmbunătă­
ţim condiţiile de producţie. deci o forţă care, împreună
cu tehnicienii, cu mecaniza­
In toate complexele vom ac­ torii, cu toţi lucrătorii per­
ţiona ca specialiştii să stabi­ manenţi din întreprinderile
partidului lească programe concrete p ri­ re, şl va fl în stare, sâ atin­ Hotelul „Rusca" din Hunedoara. Foto : V. ONOIU
agricole de stat, este în sta­
vind corelarea producerii ma­
terialului necesar populârii cu
asigurarea furajelor, cu pu­ gă nivelurile de producţie şl
rentabilitate
stabilite.
de
tă de călre Tiberio Frankfurt, nerilor împotriva teroorei şl nerea în funcţiune a noilor Pentru realizarea sarcinilor 0^ Dintre disciplinele sportive ce ie prac­ declarat sportivul nr. 1 al României la mode
Simpozioane lector ol comitetului de partid nedreptăţii din perioada regi* capacităţi de producţie. ce stau în faţa agriculturii tică in judeţ, modelîsmul se detaşează in mod lism.
deosebit prin dinamica recordurilor şi titluri­
0 Judeţul Hunedoara se detaşează în miş­
de la C.5.H. mului burghezo-moşleresc. In continuare, vorbitorul a de stat se are In vedere lăr­ lor. Numai ¡n ultimul an al cincinalului trecui, carea sportivă republicană prin intensa activi­
Ieri, ta Clubul muncitoresc „Rolul economic ol stotu-Iul ☆ ( înfăţişat problematica majo­ girea competenţelor unităţi­ aero, navo şi rachetomodeliştii hunedoreni au tate fotbalistică. După municipiul Bucureşti, Hu­
Lupeni a avut loc simpozionul nostru sociolîst Perfecţionarea In şiragul emoţionontelor ră a agriculturii de stat tn lor şi îndeosebi ale fermelor, cucerit peste 19 titluri republicane, siluind ju­ nedoara se clasează pe primul loc in ceea ce
„Oameni şl fapte", din co­ conducerii de către stat o e­ rememorări ale onilor fromîn- cincinalul 1971-1975. creşterea cointeresării sala­ deţul nostru, In această ramură, printre frunta­ priveşte numărul echipelor de fotbal ; 1 în di­
drul programului de mani­ conomiei" a fost tema comu­ toţl de lupta în Ilegalitate, Caracteristicile activităţii riaţilor în dobîndirea unor şele in ţară. Cea mal prestigioasă performanţa vizia A, 1 In „B", 8 in „C41 (laţă de 2 in „B”
festări cultunol-ortlstice dedi­ nicării ing. Valentin Reîleonu, evocoreo „Eroii de la Grivl- întreprinderilor ■ agricole de rezultate finale superioare. şi 3 in „Cffl, in anul 1966), 10 în campionatul
cate aniversării semicentena­ iOr „Dezvoltarea susţinută o ţa", realizată de pionierii cla­ stat în anii 1971-1975 vor fi Se analizează în prezent po­ aparţine Iul Frederlch Csaszar (Jiul Petroşani), naţional al şcolarilor, juniorilor şi 14 în campio­
rului partidului. Au fost pre­ industrializării şi modernlzo- sei a V-o B de la Şcoola ge­ adîncirea lntensivizârii, pe sibilitatea ca salariaţii ferme­ care o cucerit 4 titluri în anul trecut, diploma natul judeţean cu echipele respective de juni­
zentate expunerile „Judeţul reo structurii economiei naţio­ nerală nr. 4 din Hunedoara, calea continuării procesului lor sâ fie retribuiţi în acord şi trofeul Federaţiei Române de Modelism, fiind ori - In total 48 de formaţii.
Hunedoara la confluenţo celor nale" a fost expusă de Ing. s-a înscris ca o filă plină de de concentrare şi specializa­ global pentru munca depusă,
două cincinale", „Pagini de Septimiu Popo. semnificaţii. re a producţiei, diversifica­ pe bază de tarife pe unita­
eroism din lupta clasei mun­ Prin versuri, cintece şi po­ rea şl realizarea mecanizării tea de produs, corelate cu
citoare condusă de P.C.R." şl Evocări vestiri, pionierii Ştefan Tripşo, integrale, complexe a lucră-« gradul de rentabilitate reali­ 0 Peste 99 000 de elevi al
»Am partid pot Io grevo din Rodico Giurgiu, Gheorghe rilor, atît în sectorul produc­ zat. Se are în vedere, totoda­ şcolilor de toate gradele din
1929 do la Lupeni". Lo sim­ Barbu au reeditat aspecte ţiei vegetale, cît şi în cel al tă, ca încadrarea pe posturi judeţul nostru au luat parte
pozion au participat conf. Printre cele moi reuşite oc- ale mişcărilor greviste din producţiei animale, extinde­ de şefi de fermă, de econo­ la excursiile organizate pen­
unhr. dr, Nlcolae Popescu şi tivităţî pioniereşti ale unităţii îorna lui 1933, au dot contur rea chimizării şl irigaţiilor, mişti etc. sâ se facă pe bază tru vizitarea obiectivelor tu­
Afon Crlstea. membru de par­ Liceului Vulcan dedicóte se­ viu figurilor de eroi ale ute- aplicarea celor mai avansate de concurs, ţînîndu-se seama ristice şî economice din ju­
tid dtn legalitate. micentenarului P.C.R. se im­ clştilor Vasile Roaită. cel ol tehnologii de lucru, creşterea atît de cunoştinţele profesio­ deţ şî din ţară.
pune în mod deosebit, prin cărui trup străpuns de gloan­ eficienţei economice în toate nale, cît şi de rezultatele ob­
Tfr largul ecou în rîndul purtăto­ ţe continuo să cheme Io lup­ domeniile La nivelul anului ţinute în producţie. 0 Ultimii ani au dus la
In oadruil C.S. Hunedoara a rilor cravatelor roşii, intilnlreo tă muncitorimea, llie Pin- 1975, întreprinderile agricole Asigurăm conducerea de dezvoltarea deosebită a ba
ovut toc de curînd un simpo­ avută zilele trecute cu tovară­ tilie şl Filimon Sîrbu, care de stat vor trebui să reali­ partid şi de stat — a arătat
zion pe tema „Congresul ol X- şul losil Cotoţ, comunist cu moi tîrziu urmau să trans­ zeze o producţie globală agri­ în încheiere vorbitorul — câ zei materiale a turismului
lea al P.C.R.—măreţ program de activitate susţinută în perioo forme celulele inchi sorilor în colă de peste 25 miliarde de nu vom precupeţi nici un e­ hunedorean. Au fost constru
înflorire a naţiunii noastre da cînd partidul nostru acţio- adevărate unităţi politice. lei. cu 80 la sută mai mare fort pentru ca sarcinile ce ne ■t* hotelul turistic „Rusca”,
socialiste" la care ou partici­ no in ilegalitate. Transpunerile în creion şi faţă de cea realizată în 1970. revin în acest cincinal sâ la Hunedoara, cu 200 locuri
pat un număr de 480 munci­ Legat de aceste meleoguri culoare ole frâmîntotului an Ritmul mediu anual de creş­ fie îndeplinite cu cinste. Ne
tori, Ingineri şi tehnicieni. pe core le-o cunoscut şi în 1933, realizate de pionierii tere în perioada 1971-1975 va angajăm sâ gospodărim mai in camere de 1 şi 2 poturi,
Participanţilor li s-o vorbit onii grei oi exploatării capi­ Ştefan Miron, Auras Graza Ş' trebui să fie de 10.3 la sută. bine pâmîntul, celelalte m ij­ restaurant cu 100 locuri in
despre „Rolul conducător al taliste şi în epoca ovintului Gheorghe Conoche din clasa Producţia marfă ce se loace de producţie şi finan­ sală şi 150 pe terasă, mo
P.C.R. în socîetoteo noastră socioIist şî avînd încredinţată a V-a. au adus un plus de prevede a se realiza la ciare. bunuri ale întregului telul „Cinciş" cu 52 locuri
socla-l'Stă. Necesitatea perlec- timp de moi mulţi ani funcţia’ rrumuseţe şi vibraţie patrioţi nivelul anului 1975 va fi popor, sâ asigurăm avîntul
ţionârli conducerii de către de directo» ol E M. Vulcon. că acestui omagiu al cravate­ de 20.5 miliarde lei, cu rapid al agriculturii de stat şi campingul „Cinciş” cu 100
partid o societăţii în etapa vorbitorul le-a făcut pionieri­ lor roşii mehinot luptei co­ 55 la sută mai mult faţă de şi sâ sprijinim din plin dez­ In preajma barajului de la Cincîş a fost construit un mo­ locuri in căsuţe şi corturi.
actuală", expunere prezento- lor o prezentare a luptei ml* muniştilor. anul trecut. Volumul benefi­ voltarea şi consolidarea agri­ dern motel.
ciilor In anul 1975 va ajun­ culturii socialiste.