Page 88 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 88
cepţie a fost prezenta, de
Guvernul sovietic condamnă Naţionalizări | PEKIN. - După cum j asemenea, deputata chiliana cu Uniunea Sovietică şi Po
lonia.
\ anunţa agenţia China 1 Laura Allende, soro preşedin , LIMA. - Continuind aplica
telui Salvador Allende.
care
în Algeria i Nouă, Ciu En-lai, premie- ; face o vizită in Cuba. rea reformei agrare anunţate
i rul Consiliului de Stat, şi j
cu aproximativ un an şi ju
cu hotărire intervenţia j Go Mo-jo, vicepreşedin- j BONN. - Intr-un interviu mătate in urmă, guvernul pe V
» j te al Comitelului Perma- j acordat ziarului „Unsere Zeit", ruan a procedat pinâ in pre ţ
j nent al Adunării Repre- j
ALGER 25. Corespondentul zate şl transferate Societăţii preşedintele Partidului Comu zent la preluarea a peste 2,5
Agerpres, Constantin Benga, naţionale algeriene de hidro j Tentanţilor Populari din j nist German, Kurt Bachmann, milioane hectare din pamin- p As Ar i l e m i g r a t o a r e \
transm ite: După cum s-a a carburi — „Sonatrach" — 51 I întreaga Chină, preşedin- j a subliniat importanţa deose turile deţinute de latifundiari. S-AU ÎNAPOIAT
armată in laos nunţat, guvernul algerian a te categoriile ale firm elor sau 1 te de onoare al Asocia- j bită a adunărilor de alegeri Numai în departamentul Ca- IN EUROPA
Ia sută din bunurile de toa
hotârit miercuri naţionaliza
j ţiei de prietenie China- j
jomarca au fost expropriate
rea parţială a societăţilor pe persoanelor care posedă acţi i Japonia, au primit pe re- I care vor avea loc in curind 25 de moşii cu o suprafaţa ţ
F a p tu l că p in ă la c e h i -
troliere franceze care ope uni la diverse societăţi, p rin j preientonţii cercurilor co- j totală de peste 10 000 de n o c ţi u l d e p r i m ă v a r ă m a i
MOSCOVA 25 (Agerpres). In declaraţie se subliniază rează pe teritoriul Algeriei tre care CFPA. PETROPAR, ; merciale nipone care se j hectare. \ e s te în că o l u n ă , se p a rc
— Intr-o declaraţie difuzată că Statele Unite ale Amerlclî Conform noilor măsuri, sta SNPA. COPAREX, OMIREX, j afla intr-o vizită Io Pekin, j Pamîntufile expropriate sînt \ că n u a re n ici o i m p o r t a n -
de agenţia TASS, guvernul îşi asumă o grea răspundere tul algerian va deţine de a EUROTRAP. FRANCAREP. j Cu acest prilej, mentio- j fie distribuite ţăranilor, fie \ fă p e n t r u p ă s ă r ile m i g r a - ţ
sovietic condamnă cu hotă- pentru noile complicaţii cre cum înainte 51 la sută din Prin aceeaşi hotărire, au i nează ogenţia, o avut | folosite pentru creareo unor to a rc, col p u ţ i n a s t f e l e ste
rîre intervenţia Armată în capitalul acestor societăţi, fost naţionalizate în proD or- j loc o convorbire priete- cooperative agricole. După \ e x p l i c a t ă a p a r iţia , a tit d e
Laos ca pe un nou act cri ate în situaţia internaţiona ceea ce îl va permite să e ţîe de 22 la sută oapltalurile | neoscă. cum o făcut cunoscut Direc I n e o b i ş n u i t d e t i m p u r i e , a
minal al S.U.A., care încal lă Asemenea acţiuni nu pot xercite întregul control asu străine ele „Companiei de i ţia pentru aplicarea reformei S r a ţe lo r s ă lb a tic e şi a b ă l a
că flagrant normele unanim să nu albă urmări ţl asupra pra activităţii lor. In hotă- prospectări şl exploatări pe agrare, în anii 1971-1972 în n ilo r in u n e l e r e g i u n i a le
acceptate ţl principiile drep relaţiilor sovieto-americane. rîrea guvernului algerian se troliere din Sahara" — GEORGETOWN. - Primul Peru vor moi fi confiscate de \ R e p u b l i c i i F e d e r a le a G e r
Guvernai sovietic sublinia la moşieri alte trei milioane \ m a n i e i. S p e c i a l iş ti i d c la
tului internaţional. Poporul precizează că sînt naţionali CREPS. ministru al Guyanei, Forbes
ză din nou că pentru soluţio de hectare. staţiunea ornito/ogică d i n i
sovietic — se spune In narea problemelor privind Burnham, a anunţat hotârîrea \ i M n e b u r g a u d e c l a r a t că
declaraţie — este gata să a Indochina este necesar, In guvernului său de a naţionali BOGOTA. - Preşedintele \ in u l t i m e l e zile n u m e r o a s e ^
importanta
za
corde ţi pe viito r tot prim ul rînd, să înceteze a „Demerara Bauxite", companie Columbiei, Misael Pastrana \ s p e c ii d e p ă s ă r i s -a u fna-
aparţi-
ajutorul necesar Republi gresiunea americană şi să se „Dorim un Vietnam nînd unei firme canadiene. Borero, a convocat o reuniu ( p o ia t in E u r o p a d i n „re- 1
cii Democrate Vietnam fră recunoască de facto dreptu Vorbind cu prilejul aniversă in organizaţiile de bază ra ne extraordinară a guvernului / ş e d i n f e l e lor d c ia r n ă " . Ei ţ
\
pentru a examina situaţia so
a u p r e c iz a t că in ce p r i
ţeşti, patrioţilor din Indochl- rile naţionale inalienabile ale rii Zilei Republicii, Burnham ionale şi regionale ale P.C. cială din ţară ca urmare a v e ş t e p ă s ă r ile c in tă tn a r e ,
vest-ger-
na care lşl apără drepturile popoarelor din această regiu paşnic şi neutru46 a declarat că legea privind German. Comuniştii Bachmann, amplificării mişcărilor reven \ e le v o r m a i intîrzia c el p u
mani, o arătat
naţionalizarea va fi prezenta
legitime, care luptă pentru ne r lum ii de a-şi decide dicative. i ţ in tr e i sau p a tr u s ă p tă -
tă Parlamentului în cursul c- luptă pentru întărirea păcii şi m i n i .
realizarea Intereselor ţl aspi singure soarta, fără amestec \ cesteî sâptâmînî. pentru progres, dînd o ripos In ultimele zile, s-au sem
raţiilor lor vitale. dinafară. ROMA 25 Corespondentul M inistrul de externe a) Gu tă hotârîtâ acelor forţe care nalat în Columbia mori acţiuni RITMUL RAPID DE
Agerpres, Nicolae Puicea, vernului Revoluţionar Provi GENEVA. — La Geneva a se opun tratatelor semnate Io ţărăneşti în scopul de a de *
transmite r Delegaţia Guver zoriu al Republicii Vietna avut loc un miting de protest Moscova şl Varşovia şi recu termina guvernul să accele CREŞTERE A POPU
nului Revoluţionar Provizo mului de Sud s-a referit, a împotriva intervenţiei ameri- noaşterii Republicii Democrate reze aplicarea reformei agra LAŢIEI MARILOR
riu al Republicii Vietnamului poi, la lucrările Conferinţei cano-saigoneze in Laos, or Germane in baza dreptului re. Pinâ marţi, ţăranii ocupa ORAŞE AMERICANE
Scrisoarea lui Willi Stoph de Sud, condusă de m inistrul nameză, mentionînd că. deşi ganizat la iniţiativa Partidului internoţional. Acţiunile grupă seră terenurile unui număr de
de la Paris în problema viet
de externe, Nguyen Thj Bînh.
rilor de dreapta oteslâ nece
P o p u la ţia
m a r il o r o ra şe
care a făcut o vizită la Roma convorbirile durează de pe Muncii din Elveţia. Luînd cu- sitatea unor acţiuni comune 315 exploatări agricole apar- a m e r i c a n e a sporit I n t r - u n
ţinînd unor mari latifundiari,
vîntul la miting, Jean Vincent,
adresată primarului Berlinului la Invitaţia „Comitetului ita ste doi ani. „ele nu au dat secretar al C.C. al Partidului ole comuniştilor, sociol-demo- Simultan, în ţară se desfăşoa r i t m r a p id în u l t i m i i ze c e
lian pentru Vietnam“ , a pă
şi nu promit să dea nici un
răsit Italia, reîntoncîndu-se rezultat, cu toată bunăvoinţa Muncii din Elveţia, deputat ol craţilor, organizaţiilor sindica ră greva cadrelor didactice ani, in s p e c ia l p r in e x o d u l S
s p r e o r a ş al n e g r ilo r d in
la Paris. In tim pul vizitei şi propunerile concrete avan Adunării federale, a lansat le şî de tineret. P.C. German, din invâţâmîntul elementar.
occidental sale, delegaţia s-a în tîln it cu sate de Guvernul Revoluţio un apel opiniei publice demo a subliniat Kurt Bachmann, Uniunea muncitorilor co-lum- z o n e l e r u r a le . P o tr iv it sta
tis tic ilo r p u b l ic a t e la Was
reprezentanţi ai vieţii p oliti nar Provizoriu pentru resta cratice de o întări solidari va acţiona alături de alte bîeni a lansot un apel pen
ce italiene, cu conducători ai bilirea păcii". Prin politica tatea cu mişcarea de elibera forţe democratice pentru rati tru organizarea Io 8 martie hington, fn p r e z e n t 75 la \
BERLIN 25 (Agerpres). — la vizitele cetăţenilor vest- mişcării sindicale, ai organi sa de „vietnamîzare" a con re naţională din Indochina. s u t ă d i n p o p u l a ţi a S . U . A . L
Agenţia ADN anunţă că pre berJinezi în R. D. Germană, zaţiilor de tineret şi de fe flictului. Administraţia de la Au luat cuvîntul, de asemenea, ficarea cit moi grabnică în a unor manifestaţii în semn (149,3 m i l i o a n e d e p e r s o a
şedintele Consiliului de M i inclusiv în capitala sa. „Se mei. Oaspeţii vietnamezi au Washington prelungeşte şi ex reprezentanţi ai oamenilor Bundestag a trotatelor Repu de protest împotriva creşterii n e ) tr ă i e ş te la o ra ş e In
niştri al R D. Germane, W il- înţelege că un acord în a- avut convorbiri la CC. al tinde războiul în întreaga In- muncii italieni şi spanioli, a blicii Federale a Germaniei costului vieţii. 1969, p r o p o r ţia era d e 70 la
II Stoph, a adresat prim aru ceastâ problemă — se spune Partidului Comunist Italian, dochină, a spus Nguyen Thi flaţi în Elveţia. su tă .
lui Berlinului occidental. în scrisoare — poate fi rea s-au în tîln it cu o delegaţie a Binh. In u l t i m u l d e c e n iu , a-
Klaus Schntz, o scrisoare în lizat în cazul în care intră în Direcţiunii Partidului Socia Răspunzind numeroaselor în HAVANA. - Nava şcoală p r n a p e tr e i m i l i o a n e şi j u
care se arată că „guvernul vigoare acorduri în alte pro list şi cu lideri al P.S.I.U.P, trebări puse de ziarişti, m i „Esmeralda" a marinei mili NOUAKCHOTT. - Şeful statului nigerian, generalul m ă t a t e d e n e g r i s - a u s t a
Republicii Democrate Ger bleme referitoare la Berlinul La încheierea vizitei, dele nistrul a declarat: „Dorim tare chiliene se află in vizită Yakubu Gowon, şi preşedintele Mauritaniei, Moktar Ould b ilit tn m a r i l e oraşe. P a
mane acordă o mare impor occidental, ce vor fi exami gaţia vietnameză s-a în tîln it un Vietnam paşnic şi neutru. în portul Havana. Cu acest Daddah, s-au pronunţat pentru dezvoltarea relaţiilor mul t r u d i n a c e s te o ra ş e a u in
tantă eforturilor ce se depun nate în cadrul unor tratative cu ziarişti italieni şi cores Dorim să Instaurăm un re prilej, comandantul navei a tilaterale intre ţările lor, subliniind necesitatea intensifi p r e z e n t o m a j o r i t a t e f o r
în prezent pentru destindere corespunzătoare Hotărîrile pondenţi ai presei străine a gim larg democratic, cu par cării schimburilor economice şi comerciale. In comunica m a t ă d i n p o p u l a ţi a d e c u
In centrul Europei şl pentru concrete ale unui acord ar creditaţi Ja Roma. „întâlniri ticiparea forţelor patriotice oferit o recepţie, la care au tul comun dat publicităţii în capitala mauhtiană Io lo a re. A c e s t e a sînt : Was
putea fl dezbătute de repre le şl discuţiile avute în Ita care resping războiul şl aser luat parte Osvaldo Dorticos, hington — 71 la su tă . N e -
normalizarea situaţiei B erli încheierea intîlnirii între cei doi şefi de stat se exprimă w a r k — 54 la s u t ă . Garţ/
zentanţii noştri la masa tra lia, a spus Nguyen Thi Binh, virea faţă de S.U.A. Noi am preşedintele Republicii Cuba,
nului occidental. El este ferm tativelor". ne-au permis să constatăm precizat că, dacă Statele Uni ataşamentul faţă de principiile Cartei O.U.A. şi hotârîrea — 53 la .sută şi A tl a n t a —
convins că aceste eforturi interesul şl solidaritatea lar te vor declara că îşi retrag Fidel Castro, primul ministru de a acorda în continuare ajutor mişcării de eliberare în 51 la su tă . I n p r i m e l e tre i I
Preşedintele Consiliului de vederea eliminării de pe continentul african a regimurilor
din acesfe oraje p o p u la ţia i
sînt necesare şl vor duce la M iniştri exprimă dorinţa gu gă a poporului italian fată trupele într-un termen pre al Cubei, alţi conducători de colonialiste şi rasiste, precum şi a oricărei forme de ex a r e u ş it să a le a g ă tn p o s- ’
rezultate pozitive dacă parti vernului R. D. Germane de de lupta pe care poporul stabilit, vom trata cu ele toa partid şi de stat cubanezi, ploatare şi dominaţie străină. tu r i d e p r i m a r i r e p r e z e n - )
necesare
şi
te
garanţiile
cipanţii vor da dovadă de a rezolva problema vizitelor vietnamez o duce pentru li chestiunile privind eliberarea comandanţi şi ofiţeri, membri ta n ţi ai n e g r ilo r . \
bunăvoinţă şi vor respecta de aşa manieră încît cetăţe bertatea şi independenţa sa". prizonierilor". al corpului diplomatic. La re
drepturile legitime ţl Intere- nilor Berlinului occidental să
sele fiecărei părţi". le fie acordată aceeaşi ospi
Relevînd că anumite as talitate ca şi altor vizitatori Proteste împotriva hotărîrii Angliei de a livra Puternic atac al
pecte ale unei reglementări străini al R. D. Germane". forţelor patriotice
posibile privesc nem ijlocit „Aceasta presupune — arată elicoptere şi piese de schimb pentru echipament
relaţiile Berlinului occidental el — ca autorităţile Berlinu angoleze
cu R. D. Germană, scrisoarea lui occidental să se strădu 10,00-11,30 C m ls tu n e -lc c ţlc p e n P R O G R A M U L I : 6,00 De la fi,00
BRAZZAVILLE 25 (Ager
tru lu c r ă to r ii d in a g ric u l
afirmă că cele două părţi „ar iască. la rindul lor, să evita militar regimului rasist din R.S.A. pres). — Un comunicat al tu ră — In g ră ş a rra ta u r i )a 9.30: 9,30 M e m o ria p ă m in tu lu i
ro m â n e s c ; 10.05 M u zică p o p u la ră
n e lo r ;
trebui să se îngrijească îna orice complicaţii Inutile care Mişcării Populare pentru Eli 17.00 Tcle.şcoalA : M a te m a tic ă , d in B a n a t; 10,30 F o n o te ca p e n tru
inte de toate ca aceste as ar îngreuna o asemenea so NEW YORK 25 (Agerpres). atenţia guvernului britanic cuvînt a anuntat, totodată, berarea Angolei, dat publici clnsn a X I I - r : A lg o r it c o p il; 11.05 D in m u z ic a p o p o a re
C o n s u lta ţie J u rid ic ă ;
11,15
lo r ;
pecte să fie rezolvate în mo luţionare". — Comitetul special al Adu că rezoluţia Consiliului de câ problema livră rilor de ar tăţii la Brazzaville. informea m u l Iu l C u c lld . M ijlo a c e 11,25 P rie te n ii m u z ic ii c o ra le ;
m o d e rn e In p ro c e s u l de
dul cel mal favorabil". nării Generale a O.N.U. pen Securitate din 1963 cheamă me de către Marea Britanie ză câ forţele patriotice ango In v A jA m in t, T ra n s m is ie 12.00 O rc h e s tra L e s te r L a n in ;
12.10 U n In te rp re t şl r o lu rile sale.
leze au lansat un puternic a
de la e x p o z iţia „T e h n o
WiUi Stoph propune iniţie Un purtător de cuvînt al tru problemele apartheidului statele să respecte embar regimului rasist din R.S.A. tac asupra unei importante lo g ia In s tr u ir ii" ; M a rio del M o n a c o ; 12.30 In tlln lr e
Senatului vest-berlinez a de a aprobat miercuri , o moţiu goul împotriva R.S.A. „fără va fi examinată în cursul 18.00 C ă m in u l ; cu m e lo d ia p o p u la ră şl In te rp re
rea unor tratative între gu baze a trupelor colonialiste 18.45 C a m p io n a te le m o n d ia le tu l p re fe ra t; z 3.0(1 R a d io ju rn a l;
clarat că scrisoarea premie ne de protest împotriva ho- condiţii şi fără nici un fel conferinţei m iniştrilor aface 13.10 A v a n p re m ie ră c o tid ia n ă ;
de p a tin a j a r tis tic de la
vernul R.D.G. şi Senatul Ber rului WiUi Stoph „este exa târfrii M arii Britanii de a li de rezerve". Declaraţia men rilo r externe ai ţârilor mem portugheze, amplasată în re L y o n . P ro b a In d iv id u a lă 13.22 R ebus m e lo d ii; 14,00 C o m
giunea Cuando. Baza a fost
p o z ito ru l s â p tă m ln ll ; Jean
S i-
linului occidental cu privire minată cu atenţie". vra regimului rasist din ţionează că „secretarul gene bre ale O U A care se va complet distrusă. A fost cap m a s c u lin ă ; b e ilu s ; 14,40 C inteee b ă trin e ş ti şl
R.S.A. elicoptere şl piese de ral a subliniat în repetate întruni la sfîrşitul acestei turată o importantă cantita 19,10 T ra g e re a lo to : J o c u ri p o p u la re ; 15,05 R evista e-
19.20 1 001 de s e ri — e m is iu n e
schimb pentru echipament rînduri Importanţa embar sâptâmîni. te de armament. p e n tru ccl m ic i ; c o n o m lc ă ; 15,30 Piese vo cale şi
m ilitar. Comitetul l-a împu goului, reafirmată de Consi 19,30 T e le ju rn a lu l dc seară ; o rc h e s tra le d in m u z ic a dc lfi.l*
es
16,00
R a d io ju rn a l;
20.00 R o m ă n ia ’ 7t. A x l — Jude
tra d ă ;
D IN PRESA STRĂINĂ ternicit pe preşedintele său, liu l de Securitate, ca un pas 20.20 F ilm a rtis tic : „D o m n u l M u z ic ă de p ro m e n a d ă ; 16.30 C in -
ţu l S ib iu ;
ambasadorul somalez, Abdul-
în direcţia soluţionării situa
tece de C a m e lia D âse ă lescu ; ib,50
rahim Abby Farah, şi pe alţi ţiei grave din Africa de Sud". P ip e lc l". C om e d ie c in e P u b lic ita te ra d io ; 17,00 P e n tru
doi delegaţi să înmîneze pro U Thant apelează din nou m a to g ra fic ă . p ro d u c ţie a p a trie ; 17,30 C o n c e rt de m u zic a
p o p u la ră ;
18,00 O re le s e rii; 20.00
s tu d io u rilo r
fra n ce ze ;
Agravarea şomajului in Marea manent la O.N.U. al M arii la toate statele să respecte în 21.45 H a n d b a l m a s c u lin : S lcn - T a b le ta de se a ră ; 20,05 Zece m e
testul reprezentantului
per
întregime embargoul
asupra
p re fe ra te ;
M u zică
20,40
un —
lo d ii
P a rtiz a n B J c to v a r
zl ;
C u p e i c a m
(s e m ifin a la
Britanii, sir Colin Crowe. livră rilor de arme către re p io n ilo r e u ro p e n ii. T ra n s p o p u la ră ; 20.55 S tiin ta la 21.25
B iju te r ii m u z ic a le ;
21.00
In cadrul dezbaterilor din gimul rasist de la Pretoria. m is iu n e dc la Sala F lo - P.C. R .-50. C o n s e m n ă ri dc P a u l
Britanie a accentuat Comitet, Abdulrahlm Abby ADD1S ABEBA 25 (Ager 22,ÎS D in a m ic a s o c ie tă ţii ro m ă - P opescu N e v c a n u ; 21,30 R evista
rcasea. R e p riza a 2-a ;
☆
22,00 R a d io ju rn a l ; 22,30
ş la g ă re lo r;
Farah a calificat decizia gu
n e şti. E x ig e n ţe ale p e r
vernului britanic drept „ires pres). — Un purtător de cu fe c ţio n ă rii d e m o c ra ţie i ; R e p o rta j In Do m a jo r ; 22.55 M o
in
m e n t p o e tic ; 23,00 R e p o rta j
m a jo r
(c o n tin u a re ) ;
Do
ponsabilă" din punct de ve vînt al Organizaţiei U nităţii 22.45 T e le ju rn a lu l dc n o a p te ; E s tra d a n o c tu rn ă . 0,03-6,00
23.00 În c h id e re a e m is iu n ii.
nemulţumirea socială prin Im plicaţiile el Interna Africane a declarat că „ho P R O G R A M U L ÍI ; 6,00-0,10 P r o
periculoasă
dere moral
şl
ţionale târîrea luată de Marea B ri g ra m m u z ic a l de d im in e a ţă ; 8,10
tanie de a începe furnizarea
T o t în a in te ; 0.25 M a ri In te rp re ţi ;
La O.N.U. s-a anunţat, de de material de război rasiş C h ris tia n F e rra s ; 8,55 C in tc c u l
La sfîrşitul unor dezba decît să se agraveze, în asemenea, că grupul statelor tilo r sud-africani constituie o CINEMA s â p tă m in il; 9.10 C urs d e tim b a
teri confuze şi tumultuoase tr-un climat de tensiune şi africane a convocat de ur sfidare la adresa tuturor ţă s p a n io lă ; 0.30 O rc h e s tra de m u
zică
p o p u la ră
„D o in a
O lte n ie i"
o moţiune de cenzură labu de amărăciune puţin obiş genţă o reuniune a subcomi rilo r africane. „Marea B rita d in C ra lo v a ; 9.18 M a tin e u te a tra l;
ristă protestînd împotriva nuit în Marea Britanie. Ab tetului lor pentru apartheid. nie, a arătat el, încalcă em D E V A : C in lc c e le m ă rii 11,20 C ă lă to rie m u z ic a lă ; n,55 S il
a rş iţa
n o p (ii
( „ P a tr ia " ) ;
tu
politicii economice şi socia senta unei politici de con bargoul instituit de Organi ( „ A r ia “ ); S IM E R IA : S e n tin ţa in ţa la zl ; 12.03 A v a n p re m ie ră c o
c a re n e -a u
12,15
S o liş ti
le a guvernului conserva trolare a preţurilor, în timp NEW YORK 25 (Agerpres). zaţia N aţiunilor Unite asu („M u re ş u l" ); H U N E D O A R A : tid ia n ă ; ţa ra ; 12.40 S e le c ;iu n l d in
v l2ila t
tor a fost respinsă în Ca ce guvernul rezistă prin toa — Secretarul general al pra vînzării de arme Repu Ş a rad a („S id c r u r g is m l“ ) ; D ra o p e re te ro m a n e ş ti: 1J,00 C o n c e rt
mera Comunelor cu 309 vo te mijloacele revendicărilor O.N.U., U Thant, a dat publi blicii Sud-Africane livrînd goste ,s î vite ză („C o n s tru c to de p r ln z ; 14,08 In te r p re ţi de m u
r u l" ) ; C A L A N : P ă s ă rile („11
turi, împotriva a 275. Ma profesionale, e resimţită ca cităţii o declaraţie în care guvernului rasist de la Pre Iu n ie ") ; T E L IU C : P rie te n i fă ră zică p o p u la ră ; 14.30 O dă U m b li
joritatea de 34 de voturi o nedreptate pentru masa este condamnată hotârîrea toria elicoptere militare. A g ra i ( „ M in e r u l" ) ; P E T R O - ro m â n e (re lu a re ): 15,00 M u z ică u -
15,20
p ă sto resc ;
S oară;
F o lc lo r
obţinută de guvern nu va de muncitori, care constată M arii Britanii de a livra e ceste elicoptere vor fi folosi VIETNAMUL DE SUD. Trupele Armatei de Eliberare din Viet S A N r : şi n . D. in tră ir\ a c 1S.00 R a d lo -ş co a lâ ; 16,00 R a d io
ţiu n e
F a n ta sm e („7 N o
face totuşi să fie uitată ne în fiecare zi o creştere ge licoptere si piese de schimb te. fără îndoială, împotriva nam şi-au intensificat atacurile asupra poziţiilor americano- ie m b rie “ ) ; L U P E N 'I : B . D . ju r n a l; 16.15 M e lo d ii cu R o xa n a
mulţumirea socială şi poli neralizată a preţurilor pentru echipament m ilita r luptătorilor pentru libertate, saigoneze, provocind inamicului pierderi grele. în tră in a c ţiu n e ( „ C u ltu r a l“ ) ; M a te i: 16.30 F o rm a ţii ca m e ra le
tică creseîndâ. regimului rasist din Republi atît din R.S.A. cît $î din Rho In foto : Atac in satul H, provincia Guang Tri. L O N E A : M n y c rlin g — s e riile ro m a n e ş ti; 17.00 A lb u m de m u
zică p o p u la ră ; 17.30 B ib lio te c ă de
T a tă l
( „ M in e r u l" ) ;
m eu
I- U
Dezbaterea din parlament „LE MONDE" ca Sud-Afrlcanâ. Se atrage desia de sud". Purtătorul de c ă p ita n u l („7 N o ie m b rie " ) ; poezie ro m ân e a scă. P a s te lu l; 18 oo
a coincis cu publicarea sta A N IN O A S A î D o m n iş o a ra d o c P u b lic ita te ra d io ; 18,20 A r ii de
tisticilor Departamentului to r („M u n c ito r e s c " ) ; P E T R I p le n itu d in e a rtis t Ir A — consa
L A : M e d ic u l de la a s ig u ră ri
P a r-
In te rn a tio n a l# ; 1 |,H
c ră ri
folosirii forţei de muncă, ce “ \ ( „ M u n c ito re s c " ); V U L C A N : tidUlut, Inima şl vernil Oevra»
relevă că şomajul a crescut R ă z b u n a re a s fln tu lu i ( „ M u n C h lrliâ : „N I-) c tito r ită ţa r.
faţă de luna ianuarie. Cifra c ito re s c " ); U R IC A N I ; O ra ş u l 19,0a C In te c u l e p re tu tin d e n i; u . n
N o ie m b rie ");
şomerilor depăşeşte în pre u itmmo. im m m m primerii v is u r ilo r („7 F ra te le d r. M o m e n te d in Is to ria p a rtid u lu i *
B A R B A T C N I :
lo r.
P a g in i
lu it a
d in
lite ra tu r a
zent 730 000. adică 3,1 la su H o m c r („fi A u g u s t" ) ; O - îm p o triv a fa s c is m u lu i; 19,50 N o a p
tă din populaţia activă. E R A Ş T IE : In g h e a re le In v iz ib i te b u n ă , c o p il; 20.00 S eară 4«
vorba de o cifră record în le: M c d r. M n bu sc ( „ P a tr ia " ) ; o p e ră ; 22.10 M u z ic ă de e stra d a ;
(„F la c ă ra ") ;
E lv ira M a d le a n
perioada postbelică. Din L a L e n i n g r a d , i a r n a a re h i te c ţi p e is a g iş ti, i n g in e r i u l t i m u l , d e 260, situat pe n u m e d e p r i m ă n o t o r i e t a t e lu i ( d e n a t u r ă „ l i n i ş t i t ă “ G E O A G IU -D A l : A rg n m a n su-
partea oficială se subliniază h o r tic o li etc. — p r e g ă t e s c , c o a sta m ă r ii ) se n u m ă r ă a le a r h i t e c t u r i i şi a r t e i p ei- şi, r e s p e c tiv , „ z g o m o to a s ă " ). p c rd la b o lic u l; H A Ţ E G : A v e n 22,30 D e z b a te ri c u ltu r a le ; 22.53
că această creştere s-ar da c e v a d i n t r - o f il ă d e G o g o l, in b ir o u r i d e p r o i e c t a r e şi p r i n t r e c e le m a i r e c e n te sa g e r e d in U .R .S .S . Construcţia s e c to r u lu i d e tu r ile lu i Jtin n („P o p u la r") ; F o rm a ţia P a u l C h e n tz e r; 23,05
B R A D :
m o h ic a n
spaţiilor
minus
U ltim u l
t r is te ţe a
D e s tin u l e s te tic al s o n a te i K r c u t-
tora grevei salariaţilor din i n s t i t u t e d e c e r c e ta r e , haina c r e a ţii, p r i n t r e c e le m a i A m sta t d e v o r b ă c u u n u l m u z e e o m a g i a l e a a n t r e n a t, („S te a u a ro ş ie "); G U R A B A R - zer de Beethoven ; 0,05—1,00 Pa
serviciile poştale şi dificul goale, r e c o n v e r t i t ă azi in de verdeaţă şi flo ri a o r a p r o a s p e t e c u lo r i pe t a b lo u l d i n a c e ş ti s p e c ia liş ti, a r n i se p o v e s te ş t e , m i i d e le- Z A : E x p lo z ie In m u n ţi ( „ M i gini din creaţia com pozitorilor
tăţilor financiare prin care v ia ţa b o g a tă , a t it d e d e n s ă , ş u lu i, t o a le ta d e p r i m ă v a r ă o r a ş u lu i. S p a ţ ii l e v e r z i a le h i t e c t u l E. A . L e v i n s o n , u n i n g r ă d e n i , m a i a le s tin e r i, n e r u l“ ); TLTA : C ă să to rie In M arţian Negrea şl Karol Szyma
s til g rec ( „ L u m in a " ) .
trece firma „Rolls-Royce“ . d e t r e p id a n t ă , a s t r ă v e c h i i a b ă t r i n u l u i şi m e r e u l în ă - L e n i n g r a d u l u i î n s u m e a z ă , n u l d i n a u to r ii p r o i e c t u l u i c a re i-a u c o n s a c r a t o r e le li nowski.
Liderii sindicali declară în c e t ă ţ i d e la N o rd . D a r d i r u l u i oraş al lu i L e n i n , c o n f o r m u l t i m e l o r sta tis tic i, n o u l u i „ P a rc L e n i n " d i n bere, ea o c in s ti r e a d u s ă lu i
l u v i u l a lb a l z ă p e z i i , r o s to
să că politica economică a g o lit in t r i m b e p e l e g e n d a O v i z i t ă i n b ir o u r ile „ L en - n s u p r a f a ţ ă r i v a l i z i n d c u s u d u l o r a ş u lu i. P r i n p r o p o r L e n i n şi, fn a c e la şi t i m p , ca
guvernului este aceea care r u l „ N e v s k i P r o s p e k t", s u b p r o i e k t ‘‘- u l u i m i - a o fe r it ci- cea a î n t i n d e r i l o r d e a p ă , ţii, p r i n c o n c e p ţi a c a r e -l o e x p r e s i e a d r a g o s te i a
antrenează o nouă agravare t e v a d a te s u g e s t i v e d e s p r e a d ic ă p e s te 5 000 d e h e c t a p r e z id e a z ă , ca şi p r i n isto ria c e s to r o a m e n i p e n t r u flo r i,
a şomajului, ce ar putea a- un c e r pe c a re lu c e ş te p a lid p r e o c u p a r e a — to t m a i a c re (16 la s u t ă d i n s u p r a fa ţ a c o n s t r u c ţi e i p r o p r iu - z is e , în p r o v e r b i a l ă a ici în c ă d i n
u n astru m o r t, d e s p r e ca re
fecla. pinâ la sfîrşitul anu n u ştii d a că e l u n ă sa u so a c e n t u a t ă , d e la u n a n la a ltu l d a t e l e sale d e p in ă a c u m , t i m p u r i v e c h i. De a ltfe l, d u întreprinderea de industrie
lui, un milion de muncitori.
re, e a c e la şi ca ier i, ca — p e n t r u d e c o r a ţia v e r d e a n o u l p a rc e ste d e f i n i t o r i u pă c(te n i se r e l a te a z ă , în că
Din discursul rostit în a la ltă ie r i, ca întotdeauna, L e n i n g r a d u l u i , d e s p r e r e a l i p e n t r u v i z i u n e a „ o r a şu lu i d i n a n u l 1944, în a in t e a î n
Camera Comunelor de pre chiar dacă n u - l m a i î n f r u n z ă r ile d e p i n ă a c u m , d e s p r e Meridiane v e r d e " d e m i i n e , c u m a r i l e c h e ie r ii u l t i m u l u i r ă z b o i
mierul Heath, ca şi din cel tă s ă n ii c u c lo p o ţe i, ca in p e r s p e c t i v e şi lin iile lo r de s a l e ■ d e s c h id e r i d e p e r s p e c m o n d i a l , lo c u ito r ii a c e s tu i locală Hunedoara
al lui Anthony Barber, m i „ M a n t a u a " lu i G o g o l, ci li sen s. t iv ă , c u î m b i n a r e a j u d i c i o a o ra ş — a t it d e c r u n t î n
nistrul de finanţe, reiese câ m u z i n e d e u l t i m u l tip,*; Ţ i A l ă t u r i d e i m p o z a n t e l e o ra ş u lu i). Ia r p o t r i v i t p r e să a e l e m e n t e l o r f u n c ţ i o n a c e r c a t in z i l e l e f a i m o a s e ale
guvernul nu pregăteşte vreo se p a r c că ia r n a a ici, e a m o n u m e n t e , d c m a g i s t r a l e le v e d e r i lo r , c if r e l o r d e p e r le c u c e le d e c o r a ti v e , f u z i o - „b l o c a d e i " — în c e p e a u , p a
schimbare a politicii sale. n o t i m p u l p e r p e t u u a l locu şi p i e ţ e le la rg i, d e m a r i l e s p e c ti v ă î n s c r is e în p l a n u r i n i n d . to a te , in a r m o n i a a n ra lel c u r e c o n s t r u i r e a c e t ă ANGAJEAZĂ URGENT
A se crampona de „înghe lui, i n t r - a t î t s u f l u l ei. rece n n s a m b h i r i a r h i t e c t o n ic e , d e le s p e c ia liş tilo r d e la „ L en - s a m b l u l u i . T e r e n u r i l e d e s t i ţii. a m e n a j a r e a s p a ţiilo r
ţarea salariilor, a persista se i m p r e g n e a z ă în fie c a r e fe e r ia albastră a N c v e i, cu p r o ic k t'' şi d i n a lte b ir o u r i n a te p a r c u l u i, p la s a te i n t r e v e r z i d i s t r u s e d e p lo a ia d c următoarele categorii de muncitori cali
în politica de „dezangaja a t o m al v ă z d u h u l u i , in tr - a - î n c r e n g ă t u r i l e ei d c a f l u e n ţ i d e p r o ie c ta r e şi i n s t i t u t e P a la tu l lu i P e t r u cel M a r e f o c . ficaţi :
re" industrială — aceasta tît v is c o lu l şi z ă p e z i l e r i şi c a n a le , f a r m e c u l L e n i n ş tiin ţific e , a c e s te s p a ţii u r şi G o l f u l F in ic , a c o p e r ă u n ... L e n i n g r a d u l , i a r n a , a ş
este şi râmîne politica gu m e a z ă cu a r h i t e c t u r a s e v e g r a d u l u i ii c o n s t it u i e , în m e a z ă să a j u n g ă , in 1980, te r it o r i u d e 540 ha. P a r c u l t e a p t ă p r i m ă v a r a ... T i t l u l a • strungari ;
vernului conservator. ră şi g la c ia lă a v e c h il o r m a r e m ă s u r ă , p a r c u r ile , g r ă la 17 300 h a ( a p r o x i m a t i v p r o p r iu - z is c u p r i n d e 4 s e c c e s to r î n s e m n ă r i nu-i, după • excavatorişti ;
Intre timp. bătălia socia c l ă d i r i - m o n u m e n t e , d o m i n a d in ile , s p a ţiile v e r z i U n e le 40 la s u l ă d in s u p r a f a ţ a o to a re , p r i m u l f i i n d c o n s a c u m se v e d e . o s i m p l ă m e
lă se amplifică. Contrar spe te d e m a i e s t u o s u l „ P a la t de d i n t r e ele s i n t to t n tit d e ra ş u lu i). I a tă d e ce p r e o c u c ra t u n u i c o m p l e x d e m u ta fo r ă c a le n d a r is tic ă , ci e ® fierari betonişti.
ranţelor oficiale, greva sa ia rn ă " . b ă tr in e ca şi o r a ş u l ( c u m p a rea p e n t r u „ p r im ă v a r a o z e e î n c h i n a t e lu i L e n i n ( s e c dictat de una d i n t r e c e le Salarizarea se face conform H.C.M. nr.
lariaţilor din serviciile poş S i to tu şi... nr f i G r ă d in a d e v a ră . G r ă r a ş u lu i" , p e n t r u p o d o a b a sa to r c a re n u m ă r ă 100 h a şi m a i c a p t i v a n t e r e a l it ă ţ i a le
tale continuă şi beneficiază Ş i to tu ş i, in p lin ă ia rn ă , d in a T n u r ic ă . p a r c u r ile de d e c u lo a r e şi d c m i r e a s m ă , c a re a fo st t e r m i n a t in a n u l o r a ş u lu i c o n t e m p o r a n 914/1968.
de sprijinul colectiv al ma la L e n i n g r a d , s u t e d c o a ne in s u la Ie le g h i n v e c h iu l se n u m ă r ă , aici. p r i n t r e tr e c u t, in c in s te a c e n t e n a r u O a m e n i i o r a ş u lu i d c pe
rilo r sindicate. De o parte m e n i se o c u p ă d e p r i m ă loc d c p r o m e n a d ă al c e t ă c e le m a i i m p o r t a n t e şi a c lui n a ş te r ii m a r e l u i d a scă l), N e v a p le a c ă s p r e p r i m ă v a r ă Informaţii suplimentare la serviciul
şi de alta. poziţiile se v a r a o ra ş u lu i. S u t e d e s p e ţii), ia r a l t e l e , ca P a rc u l t u a le , fii n d s p r ij i n it ă p e al d o ile a c o n s t r u c ţi i lo r c u — s p r e in ito r — rit b r a ţe le personal, str. Mihai Viteazul, nr. 3, Hu
înăspresc. Chiar dacă poşta c ia lişti d c in n ltă c a lific a r e M o s c o v e i sau P a r c u l V i c t o v a s t e i n v e s t i ţ i i d e sta t şi c a r a c te r s p o r t i v si, u l t i m e în c ă r c a te d e flo ri.
şii ar renunţa, dintr-un mo — p r o ie c ta n ţi, a r h ite c ţi, a r r ie i ( p r i m u l d e 60 h a . iar a n t r e n i n d , la ora d e fa ţă , le, recrcafici şi a g r e m e n t u P. ILARIE nedoara, telefon 25 07.
tiv sau altul, la grevă, in
satisfacţia socială nu poate
Redacţia l! administraţia ziarului i Deva. str. Dr. Petru Groza. or. 35. Telefoane t 123 17 şl 115 88. Tiparul t întreprinderea poligrafica Deva. 44 IMS