Page 89 - Drumul_socialismului_1971_02

PROLETARI DIN TO A TE ŢĂR ILE. U N IŢ I-V A l
PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII

SERALE DE MARXiSM-LENINISM

DEVA

LUNI 1 MARTIE a.c.

— secţia economic, anul II — dezbateri în sălile şcolii
generale „Dr. Petru Groza".
— secţia economie, anul III — expunere în sala comite­
tului municipal de partid.
— secţiile construcţie de partid anul 1, istoric anul
IU şi filozofie, anii II şi III — expuneri în sălile şcolii
generale „Dr. Petru Groza".
MARŢI 2 MARTIE o.c.
ORGAN At COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN — secţia economie, anul I — expunere în sala comite­

tului municipal dc partid.
— secţiile estetică anul II şi politică externă anul I
— dezbateri in sălile Cabinetului judeţean de partid.

Programul începe la ora 18.
ANUL XXII). Nr. 5 019 SIMBATA 27 FEBRUARIE 1971
4 PAGINI - 30 BANI

Cuvintarea tovarăşului Conferinţa Consiliului judeţean

NICOLAE CEAUŞESCU la Consfătuirea

pe ţară a lucrătorilor din pentru educaţie fizică şi sport

agricole de stat

Stimaţi tovarăşi. p llnirl! în cele mai bune 35 la sută. la lapte — 37 la rîmiţatâ, pe baze particulare, ţiile mari făcute, nu am ob­
condiţiuni a sarcinilor trasa­ sută, Ia ouă — 52 la sută, la la marea agricultură coope­ ţinut rezultatele aşteptate ;
Doresc să încep prin a vă te agriculturii socialiste de lină — 19 la sută, După cum
adresa dumneavoastră, parti­ Congresul al X-lea al parti­ se vede. în raport cu supra­ ratistă. socialistă, cu un înalt dimpotrivă, după cum aţi re­
cipanţilor la această consfă­ dului nostru (Aplauze puter­ feţele pe care le au, între­ nivel de dezvoltare Între­ ţinut din raportul prezentat,
tuire de lucru, precum şi tu­ nice). prinderile agricole de stat au producţia la lapte din unele
turor lucrătorilor din între­ Iată de ce putem aprecia prinderile agricole de stat au acordat şi acordă un preţios ferme moderne. industriale,
o contribuţie destul de în­
ajutor cooperativelor agrico­
prinderile agricole de stat un că lucrările consfătuirii au semnată la fondul central. le de producţie, şi tocmai de este mai mică şî se realizea­
salut călduros din partea Co­ fost rodnice, câ ele vor exer­ Ţin să menţionez că, in de­ ză cu consumuri mai mari
mitetului Central al partidu: cita o puternică influentă po­ aceea cooperativele au putut decît în fermele vechi, de tip
sâ se consolideze şi sâ se dez­
lui, a Consiliului de Stat şi zitivă asupra muncii din a­ cursul anilor, încă de la cre­ volte. Unele din ele au aşa-zîs gospodăresc.
a guvernului Republicii So­ cest sector şi vor duce la îm­ area lor, contribuţia unităţi­ ajuns chiar sâ întreacă A crescut foarte mult con­
cialiste România. (Aplauze lor agricole în constituirea sumul de furaje. îndeosebi
puternice, prelungite). De bunătăţirea generală a acti­ fondului central a fost deo­ unităţile care le-au ajutat. de furaje concentrate, pe k i­
asemenea, doresc să o- vităţii întreprinderilor agri­ sebit de însemnată. In Pentru aceasta nu putem de­ logramul de carne, de lapte
cole de stat — ceea ce se va
cît sâ felicităm atît întreprin­
dresez calde felicitări tutu­ răsfrînge cu bune rezultate prezent această pondere derile care au acordat ajutor, si alte produse animaliere. O
apreciere cu totul generală a
ror celor distinşi astăzi cu asupra întregii noastre agri­ s-a micşorat într-o anu­ cît şi pe cooperatorii care au
titlu l de Erou al Muncii Spe­ mită măsură datorită faptu­ depăşirii acestor consumuri
cialiste, cu ordine şi medalii culturi socialiste. (Aplauze lui câ In ultim ii ani s-au dez­ ştiut să folosească cum tre­ in 1970 ne duce la o cifră
ale Republicii Socialiste Româ­ puternice). voltat puternic şi cooperati­ buie acest sprijin.. (Vii a­ destul de importantă : aproa­
cereale
pe 200 000 tone de
nia (Aplauze). După cum Stimaţi tovarăşi, vele agricole de producţie — plauze). consumuri in plus.
aţi văzut, începînd de astăzi celălalt sector socialist al a- Cred câ tovarăşii care lu­ In aceleaşi timp. consider
mai avem în întreprinderile Consfătuirea dumneavoas­ gricullurii noastre, care se ia crează în unităţile de stat că este bine sâ reamintesc şi
agricole de stat 7 Eroi ai tră are loc la încheierea cin­ din ce în ce mai m ult la în­ vor ii de acord câ trebuie să cu acest prilej câ se constru­
evidenţiem şi în cadru) aces­
Muncii Socialiste şi sperăm cinalului 1966-1970 şi la în­ trecere cu întreprinderile a­ tei consfătuiri rolul impor­ ieşte încă scump, câ nu au
câ aceasta se va simţi pozi­ ceputul muncii pentru înfăp­ gricole dc stat şi se afirmă tant al cooperativelor agri­ fost încă lichidate tendinţele
tiv în activitatea unităţilor tuirea noului cincinal, 1971­ ca un partener de care tre­ cole dc producţie, faptul câ spre grandomanie, spre „lu ­
respective. (Aplauze puternice), 1975. Cunoaşteţi din comuni­ buie să vă temeţi, tovarăşi toate succesele obţinute în a­ cruri unice" în Europa sau Aspect din sală in timpul desfăşurării lucrărilor conferinţei
din I.A.S.-urî ! Pentru câ vă
Acordarea acestor distincţii catul publicat recent rezulta­ poate întrece ! (Aplauze pu­ gricultură sînt indisolubil le­ în lume — şi aceasta ne cos­
reprezintă o înaltă apreciere tele remaicabile obţinute în ternice ; animaţie în sală). gate, atît de existenţa secto­ tă foarte scump din toate Ieri, Io Dei/a. s-au desfăşu­ zentat dorea de seamă asu­ levot necesîtateo lărgirii octi-
pe care conducerea de par­ dezvoltarea economiei naţio­ Fireşte, spun „să vă temeţi“ rului de stat, cît şi a celui punctele de vedere. rat lucrările Conferinţei Con pra activităţii consiliului de Io vităţii de educoţie fizică şi
tid şi de stat o dă atît ac­ nale în ultim ii 5 ani. După în sensul câ trebuie să vă cooperatist, care constituie De asemenea, trebuie sâ siliului judeţean pentru edu conferinţa precedentă pînă in sport in toate întreprinderile
tivită ţii celor distinşi cît şi. cum aţi putut vedea, indus-' gîndîţi cum sâ acţionaţi ca împreună un tot unitar ce ne menţionez şi faptul câ în or­ coţie fizică şi sport (C.J.E.F.S.). prezent. şi unităţile economice, ca c­
In general. întreprinderilor a- tria noastră socialistă a cu­ întreprinderile de stat să dă garanţia dezvoltării cu ganizarea muncii persistă Au fost prezenţi membrii bi­ lement cu ¡mportonte influen-
gricolc de stat. contribuţiei'pe noscut în această perioadă o continue sâ fie fruntaşe în succes a întregii agriculturi lipsuri serioase, câ nu. este roului, ai consiliului şi comisi­ Participanţii la discuţii au . ţc asupra dezvoltării armo­
care acestea au adus-o la nouă şi puternică dezvoltare; obţinerea de producţii supe­ din patria noastră. (Aplauze asigurată o bună repartizare ilor judeţene de specialitate, dezbătut problemele ridicate nioase şl m ultilaterale o omu­
dezvoltarea agriculturii, la ea joacă un rol tot maî im ­ rioare. cu atît maî m ult cu puternice). şi folosire a cadrelor, a for­ sportivi fruntaşi şi de perfor­ in documentele conferinţei re- lui nou, constructor al soda,'
asigurarea cu produse agro- portant In dezvoltarea între­ cît dotarea tehnică, substan­ Viaţa, faptele demonstrea­ ţei de muncă : un număr în­ manţă, antrenori, tehnicieni', levînd ;îndeosebi faptul că lismului, asupra să n ă tă ţii'
alimentare a patriei noastre. gii economii, în înzestrarea el ţele chimice şi îngrâşâminte- ză justeţea liniei politice semnat de cadre tehnice stau profesori de' educaţie fizică, succesele înregistrate pot fi populaţiei.
(Aplauze puternice). cu mijloace de producţie, in le pe care Ie primesc actual­ marxist-leniniste a partidu­ în birouri, lucrează cu M r- instructori şi activişti sportivi, îmbunătăţite in viitor, in lu­
Consfătuirea a dezbătut pc producerea bunurilor de con­ mente sînt m ult superioare lui nostru în domeniul orga­ liile, în loc sâ contribuie la conducători oi unor întreprin­ mina condiţiilor materiale In încheiere, vorbitorul a e-
larg rezultatele dobîndite de sum necesare oamenilor mun- celor de care dispun coope­ nizării şi conducerii agricul­ aplicarea pe teren a cunoş­ deri şi instituţii din judeţ, re­ create mişcării de educaţife vîdenţiat necesitatea unei co­
întreprinderile agricole de ciî. Pe întreg întinsul patriei rativele agricole de producţie, turii, dovedind câ numai pe tinţelor dobîndite în faculta­ fizică şi sport de către parti­ laborări moi fructuoose a fac­
stat in cincinalul care a tre­ se văd roadele politicii de (Vii aplauze). calea agriculturii socialiste, a te oentru obţinerea de pro­ prezentanţi oi consiliilor popu­ dul şi statul nostru. torilor răspunzători in orga
cut şi sarcinile pe actualul industrializare socialistă, de In cincinalul trecut, u- unirii tuturor forţelor ţărăni­ ducţii agricole sporite, atît in lare, sindicatelor şî orgonizo- Tovarăşul loan Balaş a a- nizarea şi desfăşurarea mişcă­
plan cincinal 1971-1975 In repartizare judicioasă a for­ nîtâţile agricole de stat m ii noastre în unităţi mari sectorul vegetal cît şi în cel ţi ei U T.C., alţi invitaţi. predat nivelul atins de spor­ rii sportive, exprîmindu-şi con­
timpul lucrărilor consfătuirii ţelor de producţie pe terito­ au prim it din partea sta­ de producţie este posibilă li­ animal. la lucrările conferinţei a tul hunedoreon, rellelînd im vingerea că în această direc­
s-au subliniat pe larg reali­ riul ţârii. tului investiţii de 17 m iliar­ chidarea rapidă a înapoierii S-a vorbit aici de faptul câ participat tovorâşul loachim portantele sole resurse pentru o ţie organele respective, îm­
zările obţinute în creşterea După cum cunoaşteţi. în a­ de lei. în afara celor pentru moştenite din trecut, făurirea maî avem unele neajunsuri Moga, prim-secretor al Corni dezvoltare mai viguroasă şi preună cu forul judeţean dc
producţiei vegetale şi anima­ ceşti 5 ani producţia agrico­ irigaţii şi altor lucrări de îm­ unei agriculturi avansate, cu în ce priveşte dotarea între­ tetului judeţean Hunedoara al mai dinamică a performanţei. specialitate vor contribui la
le. contribuţia unităţilor a­ lă a cunoscut, de asemenea, bunătăţiri funciare, care au înaltă productivitate (Vii a­ prinderilor de stat cu toată P.C.R., preşedintele Consiliu In cuvîntul său, tovară­ obţinerea unor rezultate şi
gricole de stat la progresul o dezvoltare satisfăcătoare: fost finanţate prin fonduri a­ plauze). gama de maşini agricole Mă lui popular judeţean. şul loachim Moga a fă­ mai bune.
agriculturii socialiste, la dez­ ea a fost cu 24 la sută maî locate Departamentului de Rezultatele obţinute în a­ refer la toată gama pentru Au participat, de aseme­ cut o amplă analiză a Conferinţa a transmis o te­
voltarea şi întărirea întregii mare decît în perioada 1961­ îmbunătăţiri funciare. Astfel, gricultura noastră de stat se câ — aşa cum am spus mai nea, tovarăşii loan Balaş, mem stadiului actual de dezvoltare legramă Comitetului Central
economii naţionale. Intr-ade­ 1965. asigurînd aproviziona­ fondurile fixe au crescut cu datoresc muncii pline de ab­ înainte — apreciez că din bru al biroului Consiliului N a­ a mişcării sportive hunedore- ol Partidului Comunis! Român,
văr, putem spune câ între­ rea populaţiei cu produse a- circa 70 la sută în 1970 faţă negaţie a muncitorilor, tehni­ punct de vedere al dotării ţional pentru Educaţie Fizică ne, subliniind câ in această tovarăşului Nicolae Ceauşescu.
prinderile de stat şi-au dove­ groalimentare şi creînd şi li­ de 1965. dotarea cu maşini şi cienilor şi inginerilor din în­ generale, numărul de trac­ şi Sport, vicepreşedinte al Fe­ etapă de deosebită efervej. în care se arată că toţi spor
dit pe deplin rolul important nele disponibilităţi pentru ex­ tractoare a sporit, de la treprinderile agricole, tuturor toare pe care îl avem în deraţiei Romane de Fotbal, cenţâ creatoare şi lorgă acti­ tivii din judeţ. mulţumind
pe care-1 au în cadrul agri­ port. 5 800 000 000 lei în 1965, la lucrătorilor şi activiştilor de prezent în I.A.S.-uri este Brincoveonu Pogeo, preşedin­ vitate politico-socialâ a part! partidului şi stolului nostru
culturii noastre socialiste. In raportul prezentat şi în 7 390 000 000 lei în 1970. As­ partid şi de stat care lucrea­ nu numai suficient, dar tele Consiliului judeţean ol dului şi poporului nostru, este pentru minunatele condiţii
ză în acest sector de activi­
In acelaşi timp nu fost for­ cuvîntu] tovarăşilor care au tăzi în întreprinderile agri­ tate. Pentru toate aceste re­ chiar puţin prea mare sindicatelor, Viorel Faur, prim- necesar ca şi sportul sâ se creole dezvoltării mişcării de
mulate unele critici îndrep­ vorbit în cadrul consfătuirii cole de stat pe un tractor re­ zultate doresc să adresez tu­ Va trebui, desigur, sâ secretar al Comitetului jude­ încadreze cu toote forţele Ş< educaţie fizică şi sport, se
tăţite cu privire la lipsurile s-a arătat pe larg contribu­ vin mai puţin de 60 de ha turor oamenilor muncii din lichidăm neajunsurile în do­ ţean al U.T.C., Sever Dăneţ, se­ posibilităţile în efortul general angajează câ vor depune too­
serioase care mai persistă în ţia adusă de unităţile agrico­ arabi)e, livezi şi vii, ceea fermele şî întreprinderile a­ meniul asigurării cu toată cretar general al Federoţiei ol tuturor oamenilor muncii te eforturile pentru a-şi aduce
activitatea unor unităţi agri­ le de stat la sporirea produc­ ce demonstrează câ avem o gricole de stat. cît şi din m i­ gama de maşini, dar eu nu Romqne de Tenis de masă. pentru înfăptuirea programului o contribuţie mai substanţială
cole de stat. Este adevărat câ ţiei agricole. De aceea eu nu dotare bună şi chiar foarte nister. calde felicitări din împărtăşesc părerea acelora Constandin Clemente, pre­ general de dezvoltare mulţi la creşterea prestigiului spor­
în cadrul consfătuirii pozi­ voi insista prea mult asupra bună. partea Comitetului Central al care au justificat unele mi­ şedintele Comitetului judeţean laterală a patriei noastre în tiv ol României socialiste.
ţia autocritică, analiza nea­ acestor probleme. După cum s-a menţionat în partidului, a Consiliului de nusuri în realizarea produc­ pentru cultură şî artă, Vosîle actualul cincinol. Vorbitorul
junsurilor din activitatea întreprinderile agricole de consfătuire avem un mare Stat şi a guvernului Republi­ ţiei prin lipsa unor ma­ Blendea, inspector şef la In­ s-a referit pe larg Io rezec Conferinţa a desemnat or
întreprinderilor agricole a stat deţin astăzi o suprafaţă număr de ferme şi întreprin­ cii Socialiste România. (A­ şini. deoarece şi cele­ spectoratul şcolar judeţean, şi vele încă nevalorifîcate ple­ ganele de conducere ale bi
roului şi Consiliului judeţean
fost ceva mai slabă. dar. agricolă de peste 2 000 000 deri agricole care au obţinut plauze puternice, prelungite). lalte întreprinderi care au Gligor Haşo, preşedintele nar pentru dezvoltarea rezul­ pentru educoţie fizică şi sport.
aceasta se compensează hectare, din care 1 670 000 rezultate bune, unele foarte obţinut rezultate cu mult Consiliului judeţean al Orga tatelor sportive, subliniind câ
prin caracterul discuţiilor hectare suprafaţă arabilă. In bune. S-au dat aici nenumă­ Stimaţi tovarăşi. mai bune au avut aceeaşi nizaţiei pionierilor. in judeţul Hunedooro e* î stă Ca preşedinte al consiliului o
(ost numit tovarăşul
Mircea
purtate în secţiuni. Face sectorul zootehnic ele dispun rate exemple şi nu doresc să dotare atît pentru efectuarea condiţiile necesare unei o ct Biriş. iar ca vicepreşedinţi to­
totuşi excepţie în cadrul de 630 000 capete taurine. mă opresc asupra nici unuia. Apreciind rezultatele bune In codrul lucrărilor conferiri vilăţi sportive şi moi rodnice.
plenarei cuvîntu) ultim ului 2 200 000 porci, peste 1 600 000 Aceste rezultate demonstrea­ obţinute de unităţile agricole ţei, tovarăşul Mircea Blriş, Tovarăşul loachim Moga a re varăşii Mircea Miron şi Io siI
vorbitor, şeful Departa­ ovine, 8 600 000 păsări. De a­ ză atît superioritatea agricul­ de stat. nu putem sâ trecem (Continuore/Irv.pag. a, S O preşedintele C.J.E F.S.. o pre­ Bolog-
mentului întreprinderilor a­ semenea, aceste întreprinderi turii socialiste în general, si cu vederea lipsirile care s-nu
gricole de stat, care parcă a au în dotare 29 700 tractoare, a agriculturii de stat în spe­ manifestat şi care au făcut
vrut să sublinieze tocmai 10 870 combine şi alte mii şi cial. cit şi marile rezerve ce să nu realizăm producţii pe
ceea ce nu au făcut ceilalţi m ii de maşini agricole. Am le avem în fiecare fermă şi măsura posibilităţilor exis­
tovarăşi, şi anume că este putea deci spune câ în cei întreprindere agricolă nentru tente
In raportul prezentat şi în
necesar să vedem şi lipsurile 22 de ani de activitate ele creşterea ranidâ a producţiei cuvîntul m ultor tovarăşi s-au Imperativele transportului feroviar
proprii, penlru câ numai aşa au reuşit sâ-şî creeze o pu­ Este de înţeles câ dacă ne-am
vom înţelege mai bine ceea ternică bază tehnico-materia- propune cel puţin sâ egalăm arătat o serie de fapte con­
ce avem dc făcut (Vii aplau­ lâ care să le permită să rea­ producţiile obţinute în ace­ crete care atestă că nu în
ze). lizeze în bune condiţiuni sar­ eaşi zonă de unităţile frunta­ toate fermele şi I.A.S.-urile
Doresc să menţionez in cinile importante ce Ie au — şe. am depăşi cu mult. în se folosesc judicios fondul
mod deosebit propunerile de a da producţii tot maî V975, prevederile planului pe funciar, mijloacele mecanice D e s e r v ir e a promptă, r it m ic ă ş i
valoroase făcute în timpul mari şi a participa tot mai acest cincinal Şi. dacă sint şi chimice. Mă voi referi la
consfătuirii în vederea lichi­ intens la aprovizionarea oa­ sute de ferme şi zeci de în­ un singur exemplu care mi se
dării lipsurilor şi îmbunătăţi­ menilor muncii cu produse a- treprinderi agricole de stat pare foarte semnificativ. In
rii activităţii întreprinderilor groalîmentare. care au putut obţine aseme­ timp ce în anii 1966-1970 fon­
agricole de stat. în scopul Cantităţile de îngrăşăminte nea rezultate bune, de ce oa­ durile fixe ale întreprinderi­ în d e p lin ă siguranţă a p r o d u c ţie i
creşterii mai rapide a pro­ chimice primite de întreprin­ re celelalte ferme s> între­ lor agricole de stat au cres­
ducţiei agricole, al partici­ derile agricole dc stat au prinderi din zona resoec.tivă. cut cu circa 70 la sută. pro­
pării într-o măsură lot mai crescut an de an. însumînd, nvînd condiţii asemănătoare, ducţia a sporit numai cu cir­ Zilele acestea, biroul Corn itetului judeţean de partid a căutînd sâ satisfacă în con­ Principala menire, scopul
însemnată a aceslor unităţi pe întregul cincinal, 875 000 dotare şi mijloace similare ş i / 4 ca 24,5 la sută. In aceeaşi d iţii mai bune unităţile eco­ esenţial al transportului fero­
la constituirea fondului cen­ tone substanţă aclivă. Ca ur­ aproximativ iicelaşî număr de perioadă au crescut m ult analizat preocuparea conducer ii Regionalei de căi ferate De- nomice in transportul mate­ viar este — după cum se
capacitate a parcului de
tral de produse agroalunen- mare, în. 1970 a revenit cir­ cadre, nu pot dbţine rezulta­ cheltuielile materiale pentru va privind folosirea la întrec ga riilor prime, materialelor şi al ştie — deservirea promptă,
vagoane, asigurarea beneficia rilor cu mijloace de tronsport,
tare, la mai buna aprovizio­ ca 100 kg substanţă activă te la fel de bune ? Deci. e- realizarea producţiei, ceea ce regularitate deplină. produselor finite, sporind în ritmică şi în deplină siguran­
a diminuat posibilităţile de
nare a întregului popor. Se pe hectarul de teren agricol xistînd din toate punctele de . creştere a venitului naţio­ în mod ritmic şi in condiţii de acelaşi timp gradul de re­ ţă a producţiei de bunuri ma­
poate spune deci câ discuţiile De asemenea, ele au prim it vedere o deplină egalitate, Crearea Regionalei de căi desigur, numeroase. Planul gularitate şi siguranţă a cir­ teriale. Sub acest raport,
au reliefat creşterea spiritu­ importante cantităţi de erbi- factorul care hotărăşte în ce­ nal. micşorînd eficienţa eco­ ferate Deva şi impliintai ea de transport de mărfuri şi transportul trebuie sâ se a­
lui de răspundere, a compe­ cide şi alte produse chimice. le din urmă rezultatele este nomică a activităţii unităţi­ tot mai puternică a acestui călători pe 1970, spre exern culaţiei.
tentei profesionale şi a preo­ In unităţile agricole de stat omul : el poate face ca toa­ lor agricole de stat. organism în mecanismul eco­ piu, a fost depăşit cu aproa­ Apreciind pozitiv succese­ dapteze permanent la nevoi­
cupării cadrelor şi lucrători­ lucrează un puternic corp de te întreprinderile noastre de Trebuie sâ spunem deschis nomic al judeţului Hunedoara pe 60 milioane tone kilome­ le colectivelor de lucrători de le producţiei, sâ răspundă o­
lor din unităţile nericole dc cadre cu studii superioare sî stat sâ se ridice la nivelul că producţiile obţinute în a­ trice convenţionale ; la trafi la calea ferată, aportul lor perativ şi eficace solicitărilor
stat pentru bunul mers al medii — circa 6 000 de ingi­ celor fruntaşe astăzi ! Şi. fi­ ceşti ani sînt cu m ult sub sînt de-acum o realitate in­ substanţial la finalizarea în acesteia pentru a-şi justifica
activităţii în acest important neri agronomi, mecanici, zo- reşte. cele fruntaşe sâ mear­ posibilităţile de care dispun contestabilă. Marea industrie cui de călători, planul expii bune condiţiuni a sarcinilor pe deplin rolul de accelera­
mat în câlâtori-km s-a depâ
sector. otehnîşli şi medici veterinari, gă şi ele mai înainte! (A­ întreprinderile agricole în hunedoreanâ o resimte favo­ şit cu 0,32 la sută, jar par­ precedentului cincinal, biroul tor în dezvoltarea economiei.
Reunind aproape 3 000 dc precum şi peste 9 500 de ca­ plauze puternice, prelungite). ce priveşte mijloacele tehni­ rabil prin modul în care Comiletului judeţean de par­ Privită prin această pris­
lucrători din întreprinderile dre cu pregătire medie. Pro­ Doresc sâ menţionez şi la ce, cadrele şî. în general, for­ transportul feroviar, colecti­ cursul de exploatare al măr­ tid şi-o concentrat cu deose­ mă. activitatea Regionalei de
agricole de stat şi din minis­ gresele obţinute in dezvolta­ această consfătuire câ rezul­ ţa de muncă. Nu pot sâ nu vele de muncă, specialiştii şi furilor. exprimat in tone ne­ bire atenţia asupra aspecte­ căi ferate Deva prezintă o în­
tere — conducători de fer­ rea producţiei vegetale şi a­ tatele obţinute de unităţile apreciez că atît în sectorul cadrele de conducere, orga­ te km, a fost realizai în pro­ lor negative ce se manifestă tinsă zonă critică, numeroase
me. directori de întreprin­ nimale au dat posibilitate în­ agricole de stat. contribuţia vegetal, cît si in cel zooteh­ nizaţiile de partid din acest porţie. de 101,82 la sută. A­ în transportul feroviar, asu­ şi importante neajunsuri. în­
nic producţiile obţinute
nu
la formarea
lor însemnată
deri, ingineri agronomi, me­ treprinderilor agricole de stat fondului central dc produse ne pot m ulţim ii. Este adevă­ important domeniu se înca­ ceste rezultate se reflectă co pra modului în care Regio­ suşi faptul câ (n anul trecut
dici veterinari, ingineri zo- să livreze cantităţi însemna­ agroali menta re demonstrează rat câ în unii ani, mai cu drează în efortul general a !■'./* respunzâtor în creşterea efi­ nala de căi ferate Deva, aju­ regionala nu a îndeplinit in­
otehnişti. muncitori, mecani­ te de cereale, legume, carne, justeţea politic^ partidului şî seamă în 1970. au exercitat creşterii economice, acţionea­ cienţei economice. Preţul dc tată de Ministerul Transpor­ dicatorii calitativi ai activi­
zatori şi lucrători din minis­ lapte. ouă. Hnă. struguri şi statului nostru privind dez­ o oarecare influenţă şi con­ ză penlru stimularea ritm u ri­ cost s-a realizat cu o econo­ turilor împreună cu bene­ tăţii de transport — la tone
ter — consfătuirea reprezin­ fructe la fondul central de voltarea agriculturii socialis­ diţiile climatice, îndeosebi î­ lor de dezvoltare industrială, mie de 0,31 la sută, obţi- ficiarii clin judeţ, trebuie să . expediate se constată o ne-
tă. am putea spune, un larg produse acroalimentare Do­ te dc stat. Ini rcorirderile n- n unda ţii le care au avut loc : reacţionează la nevoile acce­ nindu-se o depăşire a bene­ acţioneze din acest prim an realizare de aproape 615 000
forum democratic chemat să resc să arăt aici câ în gricole de stat au avut şi au un dar ele nu pot justifica nici lerării circulaţiei bunurilor ficiului planificat de 9.63 m i­
stabilească în colectiv măsu­ aceşti cinci ani, unităţile a- rol imporînnt în dezvoltarea pe departe rezultatele slabe materiale pe arterele vitale lioane lei. în ansamblu, deci. al noului cincinal pentru ri­ LAURENTIU VISKI
rile pentru folosi ren cît mai ericole au avut o pondere în­ agriculturii din ţara noastră: pe care le-an avut multe în­ ale economiei. se observă o îmbunătăţire dicarea activităţii de trans­
raţională a fondului func^*;. seninată în formarea fondu­ Dalele şi faptele care ales continuă a activităţii de port la nivelul sarcinilor ca­
a mijloacelor mecanice Şi. lui central : la grîu — de pe­ ele au jucat un rol de sca­ treprinderi de stat in produc­ tâ activitatea laborioasă a fe­ transport pe calea ferată, co­ litative izvoiite din progra­
ţia agricolă.
îndeosebi, să asigure utiliza­ ste 25 la sută. la legume — mă în transformarea socialis­ Nici în domeniul creşterii roviarilor, succesele dobîndite lectivele regionalei, in frunte mul dezvoltării ansamblului
rea mai judicioasă a forţei 17 la sută. Ia struguri şi fruc­ tă a întregii agriculturi. în animalelor, cu toate Investi­ in realizarea sarcinilor sînt, cu organizaţiile de partid, economiei naţionale.
trecerea de la agricultura fă-
de muncă în vederea înde- te — 29 la sută. la carne —